Nu sunt adevarati toti corporatistii!

Lasă un comentariu

Majoritatea oamenilor din sistem mimeaza stilul de viata corporatist, adica: te imbraci decent-elegant, iti pui pe tine imbracaminte scumpa luata din magazinele de top, te incalti adecvat- asortat si obligatoriu folosesti accesorii scumpe-ravnite de toata lumea.

Originalitatea lipseste din ecuatie de foarte multe ori.

In cazul in care se impun anumite tinute tip uniforma, trebuie sa te adaptezi, deoarece ecusonul cu care te mandresti si pe care-l pastrezi uneori la gat (te faci ca l-ai uitat…) determina o anumita aliniere la cerintele culturii organizationale.

Daca lucrezi cu publicul, ai ocazia sa-ti manifesti dispretul si superioritatea fata de clientii care vin la tine sa ceara consultatii legate de obiectul de activitate al companiei care te plateste lunar pentru efortul depus.

Din zece persoane care lucreaza cu publicul in aceste corporatii exista posibilitatea fericita de a intalni doua-trei persoane care stiu meserie si sunt profesionisti, in rest multi imfatuati care merg la traininguri platite scump degeaba!

Daca ai ocazia sa dai de una dintre persoanele acestea bine pregatite, cu bun simt si respect pentru client, te poti lasa usor convins sa-ti deschizi un cont, sa-ti faci un card si asa mai departe, iar dupa aceea cand nimeresti la colegii plini de ei si de necunoastere, evident ca-ti va parea rau pentru alegerea facuta!

Anunțuri

Revolutia fiscala pregatita de guvern

Lasă un comentariu

O explicatie pe scurt gasim aici.

Voi reveni cu alte detalii si completari pe masura ce apar!

Tema zilei: IFN-urile din Romania

Lasă un comentariu

Status #FB de astazi:

Daca ar trebui sa fac acum o lucrare de diploma, sau o dizertatie cu subiectul finante-banci mi-as alege tema IFN-urilor din Romania! De cativa ani urmaresc in piata politicile lor abuzive in tratarea clientilor romani care accepta sa primeasca credite de la banci cunoscute, stiut fiind ca acestea intermediaza numai aceste operatiuni contra comisioane de administrare a operatiunilor la ghiseele lor. Dar cui ce-i pasa, nu-i asa?
Poate ma citeste vreun jurnalist de la publicatiile pe teme financiare si preia subiectul! N-am nimic impotriva, nu vreau exclusivitate!

Astazi am auzit si la RRA o analiza pe tema IFN-urilor care-si „coplesesc” clientii cu oferte tentante, in scopul sa-i subjuge, sa-i hartzuiasca pentru ca apoi sa-i doboare din punct de vedere mental si fizic! Omeneste vorbind ma-ntreb cum este posibil asa ceva intr-o tara normala?

Dar daca ma gandesc ulterior ca aceste institutii au ca scop general sa ruleze si sa inmulteasca neconditionat sume imense de bani a caror provenienta poate fi cunoscuta, ori nestiuta, am gasit si raspunsul la intrebare!

Este stiut faptul ca lacomia oamenilor a fost in anumite etape ale istoriei omenirii un real factor de progres! Astfel s-a ajuns la strategii si inginerii financiare menite sa inmulteasca banii in folosul unora si-n detrimentul altora! Cei striviti de sistemul impovarator al creditelor de tot felul reprezinta majoritatea, in timp ce imbogatitii din top sunt minoritatea!

In concluzie, este vorba despre o lupta inegala purtata cu vorba buna si amabilitate pana accepti sa intri in valtoare, urmata curand de realitatea zdrobitoare menita sa te copleseasca prin SMS-uri halucinante din care nu-ntelegi nimic, prin lipsa de dialog (nu ai cu cine relationa, nimeni nu te lamureste, toti te duc cu vorba, te amana s.a.md.)

Ce inseamna IFN si cu ce se ocupa aceste institutii:

Definitie: IFN (Institutie financiara nebancara)  – Entitati, altele decat institutiile de credit, ce desfasoara activitate de creditare cu titlu profesional, in conditiile stabilite de lege.

Institutiile financiare nebancare au obligatia de a se constitui ca societati comerciale pe actiuni.

O lista a acestor institutii financiare nebancare putem gasi aici.

Deocamdata am sa evit niste exemple concrete, dar este posibil ca in viitorul apropiat s-o fac!

Grecia – in viziunea mea

1 comentariu

Grecia a fost prima tara pe care am vizitat-o in interes de serviciu la sfarsitul anilor saptezeci, pe vremea cand lucram la Romanoexport, cea mai veche companie de comert exterior din Romania, fondata in 1948.
#‎Grecia‬ este o tara frumoasa cu locuitori harnici si prietenosi. Am cunoscut acolo multi oameni de afaceri-comercianti care importau tesaturi din bumbac, celofibra si amestec din Romania in anii ’80. Pentru greci familia este sfanta, de aceea majoritatea companiilor erau in acea vreme de tip „Kokkinakis si fiul”. Preocupati de soarta familiilor lor, acesti oameni isi ingrijeau depozitele de marfa si magazinele de desfacere cu forte proprii, rar folosind angajati din afara familiei. Atata timp cat am lucrat piata Greciei nu m-am simtit niciodata persiflata sau jignita deoarece proveneam dintr-o tara socialista/comunista, ci dimpotriva am fost intotdeauna respectata si intampinata de catre greci cu entuziasm datorita „eroilor” nostri nationali Hagi si Nadia! Din Grecia am numai amintiri frumoase!

Am simtit nevoia sa scriu aceste randuri astazi, 7.07.2015, deoarece in ultimele zile am citit multe articole si comentarii calomnioase la adresa Greciei si a grecilor.

Oameni necunoscatori si superficiali care scriu orice doar de dragul traficului pe net!
‪#‎StatusRealist‬ din 6.07.2015 pe #FB:
Daca ati calcat vreodata pe pamant grecesc, ati gustat ouzo sau retsina, ati mancat tzatzichi in vreo taverna din Plaka, cu siguranta n-ati devenit „analisti economico-financiari” din oficiu peste noapte! — feeling analitica si exasperata de atatia specialisti…
15 Likes

In Grecia am cunoscut prima economie de piata din activitatea mea de economist; deoarece proveneam dintr-o economie planificata a unei tari socialiste unde totul se propaga de sus in jos prin directive si sarcini pe linie ierarhica, la vremea respectiva imi puneam intrebarea cum se controleaza economia si finantele intr-o tara ca Grecia?

Cu timpul am gasit singura acele raspunsuri potrivite si am invatat ca intr-o economie de piata cererea si oferta fac jocurile de obicei, iar cine nu joaca cinstit si performant se autoexclude, adica dispare din peisaj.

(Va urma!)

Se poate trai din cultura, din actorie, din arte frumoase, din scris?

Lasă un comentariu

Ieri am butonat tv-ul in timp ce pictam si am nimerit la emisiunea din bucataria domnului Dinescu. Era o imagine din restaurant cu o domnisoara actrita draguta, poetul-bucatar sef si un taraf care canta de inima albastra…dizeuza era in pulovar jacquard si cu batic rosu pe cap, dar canta si la acordeon, destul de bine!
Din emisiune am aflat cum este recompensat de catre statul roman un actor premiat la Cannes: i se garanteaza un loc de veci la Bellu pe aleea artistilor si eventual onoruri militare in acel moment final.
Ati putea crede ca este o farsa, dar se poate verifica acuratetea informatiei pe site-ul tvr1, sau daca se da in reluare emisiunea…

#DespreDrepturiDeAutor si alte venituri din activitati intelectuale:
Duminica, un domn scriitor afirma la radio intr-un interviu ca inainte de ’90 din publicarea a doua carti si drepturile de autor aferente, a putut sa-si achizitioneze un apartament in Dorobanti, iar acum trebuie sa duca bani de-acasa pentru tiparirea unei carti.
Cu alta ocazie un arhitect spunea ca inainte se incasau „bani cu sacul” pentru anumite proiecte importante, pe cand acum situatia este total diferita.
Eu intreb: este posibil sa fie adevarat?

Problema ramane deschisa…

Despre Anul 2013

Lasă un comentariu

ROMANIA a incheiat anul 2013 cu cea mai mica inflatie din 1990-incoace: 1,55%

România a reuşit după 24 de ani de capitalism să intre în Occident din punctul de vedere al inflaţiei. La indicatorul PIB per capita este însă la 22% faţă de Franţa sau Germania.

Producţia agricolă foarte bună şi reducerea TVA la produsele de panificaţie au dus inflaţia la 1,55% în decembrie 2013, nivelul minim al ultimilor 24 de ani, inflaţia încadrându-se la limita inferioară în intervalul ţintit de BNR pentru anul trecut, de 1,5-3,5%.

Banca centrală a mai atins ţinta de inflaţie în anii 2006 şi 2011. Este pentru prima dată când România are o inflaţie anuală de sub 2%, adică limita uzuală în ţările occidentale, la care visa în anii de hiperinflaţie şi inflaţie galopantă din perioada 1990-2000.

Pe de altă parte, PIB per capita în Ro­mâ­nia este de doar 7.000 de euro, faţă de 32.000 de euro în zona euro, deci de patru ori mai redus, iar salariile sunt de 7-10 ori mai mici decât în Franţa, Germania sau Olanda.

În lipsa reducerii TVA la produsele de panificaţie şi a anului agricol excepţional rata anuală a inflaţiei din 2013 s-ar fi situat undeva în intervalul 3-3,5%, deci la limita superioară a ţintei BNR, consideră Eugen Sinca, analist – şef la BCR.

De altfel, creşterea anuală a preţurilor mărfurilor nealimentare a fost de 3,6%, iar cea a serviciilor de 3,4%, în timp ce preţurile la produsele alimentare au scăzut cu 1,8%.

Cu o rată anuală a inflaţiei de aproape 1,6% în 2013, la limita inferioară a ţintei BNR, România completează tabloul unei inflaţii foarte scăzute în Europa Centrală şi de Est.

În Cehia inflaţia a fost de 1,4% la finalul anului trecut (la o ţintă a băncii centrale de 2%±1pp), în Polonia este estimată la 0,7% în decembrie (cu o ţintă a băncii centrale de 2,5%±1pp), iar în Ungaria estimările indică o rată a inflaţiei în jurul valorii de 0,4% (faţă de o ţintă a băncii centrale de 3%).

Stabilizarea inflaţiei la aceste niveluri joase este o performanţă în condiţiile în care până în 2004 România avea rate anuale ale inflaţiei exprimate prin două cifre, mai spune Sinca.

Pentru 2014 analiştii anticipează că inflaţia va continua să oscileze în primele luni în jurul pragului minim de 1,5%, însă, ulterior, va creşte spre 3-4%.

Trendul descendent al inflaţiei din prima parte a anului 2014 şi cererea de consum încă slabă ar putea încuraja BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin reducerea dobânzii-cheie şi diminuarea graduală a ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care vor putea antrena scăderea dobânzilor la credite şi relansarea creditării, cu impact favorabil asupra economiei. De altfel, BNR a început anul cu o reducere a dobânzii-cheie de la 4% la 3,75%, măsură acompaniată de diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii la lei de la 15% la 12%  şi la valută de la 20% la 18%.”

Olimpicii ROMANIEI castiga tot: TOP 10 domenii in care tara noastra a dominat mapamondul

Se iau la întrecere cu sute de colegi din toată lumea şi se întorc acasă cu medalii. Şi anul acesta, olimpicii noştri s-au clasat printre primii, cu performanţele lor internaţionale.

Fie că vorbim de matematică, fizică, ştiinţe sau chimie, nu a existat lot al României, care să nu fie medaliat cu aur, argint şi bronz.

Exporturile Romaniei au crescut de 10 ori din ’90 pana in prezent

2 comentarii

Din Zf.ro:
Exporturile au crescut de 10 ori din ’90 până acum, dar şase ramuri industriale au dispărut. Ce-am câştigat şi ce-am pierdut:

Industria românească a rămas din 1990 şi până acum fără producţie de camioane, locomotive şi tractoare, iar economia este susţinută de exportul de autoturisme, aspiratoare şi frigidere.

Exporturile României au crescut din 1990 şi până astăzi de la 6 mld. dolari la 60 mld. dolari, însă potrivit unor date recente prezentate de viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, 32 din cele mai importante 40 de pieţe de producţie ale României au scăzut în această perioadă şi nouă dintre ele, precum tricotaje, ţesături, trac­toare, autobuze, maşini de spălat, lo­comotive şi camioane, au dispărut după 1990 sau au scăderi de peste 90%.

Între timp, datoria externă a crescut de la zero la aproape 100 mld. euro în ultimii 23 de ani, din care datoria publică este de 20 mld. euro şi restul privată.

Mediafax va analiza astăzi în cadrul unui seminar dez/reindustrializarea Ro­mâniei şi situaţia industriei locale.

Cu tot procesul amintit de scădere a valorii de producţie pe cea mai mare par­te a categoriilor de produse industriale româneşti, producţia industrială are o pondere de 26% în PIB, peste media UE de 20%. Analiştii explică declinul acestor pieţe prin faptul că fabricile de producţie nu au fost privatizate la timp şi banii statului care trebuia să meargă în investiţii pentru modernizarea combinatelor au fost risipiţi de guvernele care s-au succedat după 1989 pe protecţie socială.

„Problema este că s-au făcut greşeli, nu s-au luat de­cizii ferme şi la timp şi am întârziat prea mult cu restructurările şi privati­ză­rile în detrimentul unor politici sociale. În esenţă, după părerea mea, n-am lăsat pieţele să funcţioneze pentru că altfel aveam mai multe investiţii şi uzine viabile, am amânat funcţionarea economi­ei de piaţă, cu greu am intrat în UE, abia în 2007, şi totodată am avut res­tric­ţii în termenii politicilor economice“, spune Lucian Cro­i­toru, consilier al guvernatorului BNR. Doar opt produse au înregistrat creş­teri în volum în­tre 1989 şi 2011, cele mai mari fiind la as­pi­ratoare (552%), frigidere (215%) şi au­­t­o­­turisme (115%).

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.12.2013

 

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: