Festivalul International George Enescu – Septembrie 2019

septembrie 7, 2019

Admin atitudine, Bucuresti, comunicare, cultura, cultura organizationala, educatie, Elena Niculescu, events, Festivalul George Enescu, Romania , , , , , , Lasă un comentariu

Pentru cei interesati sa urmareasca online Festivalul George Enescu – detalii aici.

5.09.2019 – De fiecare data cand are loc in tara Festivalul George Enescu, imi amintesc de promisiunile care au existat in spatiul public legate de necesitatea construirii unei sali noi de concerte, cu o mai buna acustica si mai spatioasa, dar din pacate, nimic nu s-a schimbat! Am vazut ieri cum arata noua sala de concerte din Katowice, Polonia. Am studiat de dimineata un top al celor mai impresionante sali de concerte din lume si acum ma intorc cu gandul la salile noastre de concerte pe care le frecventam adesea in secolul XX: Ateneul Roman, Sala Palatului, Sala Radio si Sala Polivalenta.
Fiind optimista de felul meu, voi spera in continuare ca vreun om politic se va ambitiona sa demareze un astfel de proiect! 

6.09.2019 – Intr-un interviu auzit la RRA despre Festivalul international George Enescu unde organizatorii reusesc sa aduca in Romania atatea orchestre simfonice si nume sonore din lumea muzicala contemporana a lumii, un domn spunea ca romanii sunt uneori prea modesti!
Eu as adauga ca unii romani valorosi sunt intr-adevar foarte modesti, iar la polul opus se afla cei prea plini de ei, dar carora le lipseste baza solida (background-ul, adica!).
As dori ca oamenii sa-nvete care le sunt prioritatile si sa aleaga activitatile frumoase in loc sa-si piarda timpul cu inutilitati, caci trecerea timpului este inca ireversibila!
#societatearomaneascadinRomania

7.09.2019 – Ieri am butonat televizorul de cateva ori la ore diferite pe anumite programe unde speram sa vad imagini de la marele eveniment Festivalul George Enescu. Desigur, n-am vazut nimic pe nicaieri, in schimb aparea marele revolutionar-actualmente chef-bucatar pe mosia proprie! 🙂
Singura sursa de informatii (in afara de online) ramane RRA cu interviuri, reportaje si consideratii personale ale unora dintre participantii de pe scene ori din audienta.
#ViataCulturalaDinBucuresti

Temele zilei de 26 Martie – opinii personale

martie 26, 2019

Admin alegeri europarlamentare 2019, atitudine, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, Elena Niculescu, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania Lasă un comentariu

Observ ca multe „influencere” se-ntrec in a o judeca/discredita pe Carmen Avram pentru decizia pe care a luat-o in scopul de a ajunge la Bruxelles. La urma urmei, fiecare este liber sa-si aleaga strategia in viata, tacticile folosite fiind uneori surprinzatoare (chiar neortodoxe!). Cu riscul ca unora sa le placa, sau altora nu! Doar ca exista persoane dominante care-ar vrea sa aiba exclusivitate in toate, sa aiba drept de veto permanent, sa debiteze zilnic o aberatie si sa primeasca sute-mii de like-uri de la admiratoarele din lista. Acest cult al personalitatii omniprezent pe #FB.

Carmen Avram este deja un nume cu rezonanta in mediul jurnalisticii de investigatie din ultimii ani. Nu stiam ca face politica, dar imi amintesc ce-mi spunea un antreprenor – reprezentant al generatiei X cu ani in urma si avea dreptate: daca intri-n politica alaturi de cei care detin controlul, atunci poti avea o sansa reala sa reusesti in cariera, altfel este foarte dificil!

Exista oameni dedicati politicii, iar altii care-au decis sa nu intre niciodata in culisele acestei activitati, caci a face politica inseamna sa stai in sedinte prelungite, sa studiezi legi, sa iei decizii; eu asa vad aceasta activitate consumatoare de timp si energie, dar este posibil ca altii sa faca superficial si aceasta „meserie”, ca-n orice alt domeniu!
#AlegeriEuroparlamentare

Nu stiu daca s-a scris vreo carte despre arta compromisului, dar stiu sigur ca unii traiesc din compromis in compromis, n-au scrupule de niciun fel; unii reusesc astfel sa-si atinga culmile devenirii in mod senzational, iar altii isi plang de mila in continuare ca nu le-a iesit pasentza! 
Se cunosc doar atatea cazuri devenite deja celebre!
Unii oameni sustin ca nu sunt adeptii compromisului, de exemplu n-ar face un pas la dreapta ori la stanga ca sa-i permita si altuia sa urce-n tramvai! 
Fiecare interpreteaza compromisul in conformitate cu viziunea personala asupra lumii!
In tot cazul, una e sa accepti compromisul si altceva sa te compromiti cu buna stiinta!
#ArtaCompromisului

Despre Generatia „Optzeci” (reloaded)

martie 1, 2019

Admin amintiri, atitudine, Bucuresti, business, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economia de piata, economie, Elena Niculescu, management, marketing, Romania, Romanoexport, women , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”. 

Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.

Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!

Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.

Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!

Publicata initial in 21.02.2016, in formatul de mai sus.
Update: nu au lucrat efectiv in sistemul de comert exterior dinaintea anului nouazeci toti absolventii facultatii de specialitate. Unii au ramas in institute de conjunctura, altii s-au angajat la banci, in domeniul financiar, in fabrici, sau uzine. Unora li s-au gasit diverse hibe la dosar si au fost rejectati din sistem, iar altii au fost promovati in functii importante in afara tarii.
Noi n-am fost educati/formati in societate spunandu-ni-se ca suntem buni si valorosi; si atunci cand eram laudati totul se transforma intr-un dezastru personal! De obicei eram penalizati si „aspru” criticati, iar toate acestea s-au adunat in noi. Pentru recastigarea increderii in sine a trebuit sa participam la cursuri de formare si transformare personala unde evaluatorii au fost placut impresionati de cunostintele dobandite in viata si de performantele noastre. Altfel nu constientizam adevarata noastra valoare.

Exista femei si femei, dar si barbati diferiti

februarie 20, 2019

Admin amintiri, atitudine, comunicare, cultura organizationala, femei, know-how, leadership, management, men, monden, povesti din Bucuresti, women , , , , , , , , Lasă un comentariu

Am cunoscut in aceasta viata multi oameni, barbati si femei in aceeasi masura. Unii mi-au fost colegi de scoala, de facultate, de birou, parteneri de afaceri din tari diferite, cu altii am colaborat in diferite imprejurari, pe altii i-am cunoscut intamplator in lumea reala sau virtuala.

Din cate povesti am intalnit in viata reala as putea adauga ca exista femei care nu pot trai fara sa-si insele barbatul, chiar daca acesta arata bine, castiga bine s.a.m.d. Unele dintre ele distrug casnicii numai de dragul aventurii, apoi se prezinta in societate ca si cum ar fi intruchiparea puritatii feminine! 😀 Stiu cazuri reale, unele au si cont pe #FB!

Exista de asemenea barbati inclinati spre aventura, usor de cucerit si de sucit mintzile, iar atunci cand intalnesc o femeiusca dornica de stricat casnicii, acestia isi abandoneaza sotia si copiii aruncandu-se in marea escapada a vietii lor: amantlacul!

Am lucrat ani de zile intr-o companie mare unde existau multe departamente impartite in birouri care erau raspandite pe sase etaje ale cladirii din strada Doamnei. Exista o organigrama stufoasa care cuprindea oameni cu studii superioare cunoscatori de una-doua sau chiar mai multe limbi straine, oameni cu studii medii si altii fara vreo pregatire deosebita.

Am sa stabilesc un fel de categorii ale femeilor si barbatilor care populau birourile din acea cladire:

  • femei fatale
  • femei frumoase, stilate, greu de cucerit
  • femei periculoase
  • femei anoste, fara identitate
  • femei urate, dure, singure (masculinizate)
  • femei de duzina
  • altele
  • barbati destepti si la locul lor
  • barbati afemeiati, aventurieri, de multe ori chiar efeminati
  • barbati slabi si lasi
  • barbati incompetenti, slugarnici, fara personalitate
  • barbati descurcareti

Nu voi da nume ori prenume, nu voi recurge la porecle sau nume inventate in cazul in care voi decide sa povestesc anumite intamplari din bogata mea colectie de amintiri, ci ma voi limita doar la fapte.

(va urma)

 

 

 

 

Le Quatorze Juillet d’Antan

iulie 14, 2018

Admin amintiri, atitudine, business, comert, comert exterior, comunicare, cultura organizationala, Elena Niculescu, export, femei, import, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, monden, Romania, Romanoexport, women , , , , , , , , Lasă un comentariu

In anii optzeci industria textila din Romania producea marfuri pentru piata interna si pentru export. Marfurile erau exportate prin companiile de comert exterior existente. Romanoexport a fost infiintata in 1948 si anul acesta ar fi implinit saptezeci de ani de la aparitie.

 

Legenda fotografiei: la tratativele organizate la Neptun, cu Eivor B. din Suedia si Willy N. din Norvegia. Fotograf: Yngvar B. din Norvegia. Partenerii nostri (reprezentau companii de import tricotaje din Romania) erau foarte incantati de acest restaurant din Neptun, care pana-n ’89 fusese cu circuit inchis, deci interzis accesului „strainilor”.

Amintiri cu tâlc

februarie 13, 2018

Admin atitudine, Bucuresti, business, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, educatie, Elena Niculescu, femei, jurnalul unei femei de afaceri, Romania , , , , , Lasă un comentariu

Am trait si am lucrat peste douazeci si ceva de ani intr-o companie mare cu sute de angajati. Fiecare om avea bagajul lui de calitati si metehne. Ideal era sa nu-ti faci dusmani printre ei, deoarece unii erau de-a dreptul periculosi. Dar atunci cand esti tanar iti pasa mai putin de cei din jurul tau si crezi ca toti sunt buni si nimeni nu are de ce sa-ti faca rau.

Cu timpul afli insa ca nu-i chiar asa, ca multi oameni sunt frustrati si invidiosi din diverse motive.

De dimineata mi-am amintit ca unii dintre fostii mei colegi de birou/serviciu nu-si serbau niciodata ziua onomastica, sau cea aniversara. Eu imi serbam ziua de doua ori, in mai si-n iunie, in fiecare an!

Cred ca unora asa le place sa traiasca, umili si ascunsi in relatiile cu ceilalti. Cu siguranta ca si acest comportament este un fel de egoism, de narcisism care spre varsta a treia se accentueaza in mod vizibil cu ochiul liber!

Despre Romania perceputa in exterior

septembrie 20, 2017

Admin atitudine, comunicare, consultanta de specialitate, consum, cultura, cultura organizationala, Romania , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Multi jurnalisti straini afirma ca Romania este o tara saraca, neevoluata, in care coruptia face jocurile puterii in stat, iar  coruptii sunt majoritari!

O analiza mai atenta, obiectiva si bazata pe statistici si realitati ar fi necesara in acest caz pentru a schimba perceptia eronata asupra adevaratei Romanii!

Este adevarat ca puterea de cumparare a populatiei, ca nivelul de trai al romanilor nu se ridica la standardele altor state din Uniunea Europeana.

Este adevarat de asemenea ca nivelul salariului mediu, al pensiilor medii, al alocatiilor acordate copiilor si al altor venituri sociale, nu se ridica la nivelul celor din alte tari!

Exista mari inechitati sociale, este de asemenea foarte adevarat! Exista oameni foarte bogati si oameni foarte saraci, iar patura medie a populatiei exista in numai anumite procente.

Realitatea vazuta la fata locului este cu totul alta! Sa luam cateva exemple: strazile din orase sunt pline de masini scumpe; oamenii sunt imbracati decent, casual ori business style, exact ca-n vest, sau chiar mai bine!  Avem toate brand-urile din Occident aici! Consumul dicteaza PIB-ul tarii. Toate marile hyper si super-marketuri sunt prezente de peste douazeci de ani si rezista! De unde atata saracie??? Ah, n-avem reactii potrivite din partea celor care conduc si ar trebui sa schimbe perceptia gresita asupra tarii? Asta-i o slabiciune, daca ar fi sa facem o analiza SWOT a tarii!

Avem coruptie in tara, dar cine n-are? La un moment dat auzisem ca in timpul mandatului doamnei Merkel s-au perindat zece presedinti demisionari din motive de coruptie! Dar sunt multe astfel de „amanunte” care dauneaza imaginii unor tari si despre care se pastreaza tacerea…

Pe de alta parte exista atatia straini care au descoperit farmecul pitoresc al Romaniei traditionale si au decis sa se stabileasca aici! Nu mai vorbesc despre cei care au descoperit „oportunitatile” oferite.

Eu cred ca si romanii ar trebui sa-si schimbe perceptia despre tara in care s-au nascut si sa-ncerce sa se transforme personal inainte de a-si parasi tara! Dar despre acest subiect am sa scriu cu alta ocazie!

La 11 Septembrie 2017 a-nceput oficial scoala in Romania

septembrie 12, 2017

Admin atitudine, comunicare, consultanta de specialitate, copii, cultura, cultura organizationala, educatie, know-how, leadership, management, parenting de Romania, Romania , , , , , , , Lasă un comentariu

Ca-n fiecare an, fiecare om matur a postat in spatiul virtual fotografii, amintiri, nostalgii, opinii despre cum arata invatamantul romanesc acum si cum era pe vremuri!

Exista multi parinti ingrijorati care-si dau pentru prima data copiii la gradinita, ori la scoala.

De asemenea, exista multi experti in „Parenting” (care n-au avut niciodata copii); unii se declara adeptii invatamantului de stat si sunt preocupati de costurile mari ocazionate de alegerea unei scoli private. Altii sustin ca rezultatele obtinute in invatamantul privat nu justifica investitiile in acest sistem!

Despre scolile de stat se vorbeste deja de cateva saptamani scotandu-se la iveala neajunsurile: n-au autorizatii, n-au toalete, nu ofera conditii de igiena, etc. Ca-n fiecare an, sindicatele cadrelor didactice se pregatesc de greva din cauza salariilor! Cu alte cuvinte, bucuria inceputului noului an scolar este coplesita de frustrari si de probleme.

Intrebarea mea este: cum sa formezi niste copii fericiti intr-un mediu atat de controversat si toxic?

Eu le doresc tuturor copiilor un mediu sanatos in care sa invete cu placere, iar institutiilor de stat le propun sa preia de la sistemul privat „know-how” si modele a caror implementare pot face viata copiilor mai frumoasa si mai buna!

La urma urmelor, daca se doreste pastrarea tinerilor in tara, este necesar sa li se creeze conditii ca-n afara!

Nu sunt adevarati toti corporatistii!

august 10, 2017

Admin atitudine, banci, Bucuresti, business, comunicare, consultanta de specialitate, consum, cultura, cultura organizationala, editorial, educatie, Elena Niculescu, finante, head hunting, HR, jurnalul unei femei de afaceri, leadership, management, marketing, MBA, monden, new trends & ideas, politica comerciala, retail, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, women , , , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Majoritatea oamenilor din sistem mimeaza stilul de viata corporatist, adica: te imbraci decent-elegant, iti pui pe tine imbracaminte scumpa luata din magazinele de top, te incalti adecvat- asortat si obligatoriu folosesti accesorii scumpe-ravnite de toata lumea.

Originalitatea lipseste din ecuatie de foarte multe ori.

In cazul in care se impun anumite tinute tip uniforma, trebuie sa te adaptezi, deoarece ecusonul cu care te mandresti si pe care-l pastrezi uneori la gat (te faci ca l-ai uitat…) determina o anumita aliniere la cerintele culturii organizationale.

Daca lucrezi cu publicul, ai ocazia sa-ti manifesti dispretul si superioritatea fata de clientii care vin la tine sa ceara consultatii legate de obiectul de activitate al companiei care te plateste lunar pentru efortul depus.

Din zece persoane care lucreaza cu publicul in aceste corporatii exista posibilitatea fericita de a intalni doua-trei persoane care stiu meserie si sunt profesionisti, in rest multi imfatuati care merg la traininguri platite scump degeaba!

Daca ai ocazia sa dai de una dintre persoanele acestea bine pregatite, cu bun simt si respect pentru client, te poti lasa usor convins sa-ti deschizi un cont, sa-ti faci un card si asa mai departe, iar dupa aceea cand nimeresti la colegii plini de ei si de necunoastere, evident ca-ti va parea rau pentru alegerea facuta!

Anii optzeci

august 6, 2017

Admin atitudine, comert exterior, comunicare, cultura organizationala, economie, educatie, Elena Niculescu, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, women , , , , , , , Lasă un comentariu

Ieri pe un canal tv era ziua muzicii anilor ’80 (optzeci). Erau melodii cunoscute, hiturile acelor ani care se auzeau si la noi (unele dintre ele), dar videoclipurile se vedeau mai putin, sau deloc. Au fost prezentate melodii cantate in tineretea lor de Joe Cocker, Mick Jagger, Prince, David Bowie, George Michael (Wham), Whitney Houston, Britney Spears, Madonna, Laura Brannigan, Robin Gibb si Barbara Streissand, Phil Collins, Bonnie Tyler, Rod Stewart si multi altii de care n-am mai auzit de atunci. Ma gandeam cati dintre cei enumerati mai sus, ajunsi celebri, nu mai sunt printre noi.

Ca sa vorbesc in continuare despre anii optzeci: tot ieri am realizat ce ani grei au fost acestia pentru mine in viata particulara; cu modificari majore la serviciu unde am fost obligata sa schimb de trei ori nomenclatorul de produse si zonele geografice pe care le-am lucrat (si vizitat, implicit! Mai putin Australia). Am trecut de la tesaturi din bumbac, la tricotaje, de la Grecia, Cipru, la Orientul Mijlociu si Australia, apoi la tarile nordice: Danemarca, Suedia, Norvegia si Finlanda. Intre orient si tarile nordice am nascut al doilea copil, o mare bucurie intr-o lume destul de zbuciumata. Nu m-am victimizat niciodata si de multe ori ma-ntreb cum de am rezistat?!? N-am cerut niciodata nimic de la nimeni, nici macar o marire de salariu , ori vreun favor! De aceea mi-e greu sa-i inteleg pe cei carora le este bine si se lamenteaza tot timpul.

Cred ca totul tine de educatia primita si de cum te pozitionezi in viata fata de ceilalti.

Older Entries

%d blogeri au apreciat: