LouLou sau Anais Anais, eventual Tresor

Lasă un comentariu

Am avut in birou la un moment dat cateva colege despre care as dori sa scriu cate ceva.

Una dintre ele avea o pasiune pentru LouLou, iar alta prefera Anais Anais, dar amandoua faceau eforturi sa-l cucereasca pe seful de departament, om insurat cu un copil.

Ambele colege erau casatorite si aveau cate un copil; prima o fata iar cealalta un baiat. Mame „devotate”, ceea ce nu-nsemna ca le-mpiedica ceva sa faca noi cuceriri printre colegi.

LouLou (s-o numesc dupa parfumul preferat) avea un atu demn de luat in seama: seful de departament conta pe ea foarte mult si o placea. De cate ori plecau impreuna din birou isi pufaia niste parfum din belsug pe imbracaminte.

Anais fusese „detasata” de la un alt departament unde sucise capul unui alt coleg si mutata disciplinar in biroul nostru deoarece sotia acestuia reclamase la director.

Anais avea si alte „indatoriri” la locul de munca; de exemplu isi supraveghea indeaproape colegii si apoi dadea referinte despre acestia. Era vesnic nelinistita, necheza din picioare si isi pulveriza parfumul preferat de multe ori pe zi. Nu ma deranja gestul acesta, deoarece mirosea frumos in birou si-i iertam astfel celelalte porniri provocatoare.

Despre Tresor voi povesti cu alta ocazie!

 

 

 

Anunțuri

Povestea zilei de 11 Decembrie

Lasă un comentariu

In aceasta zi s-a nascut Corneliu Niculescu, sotul meu de o viata.

A fost o vreme cand ii serbam ziua de nastere cu rude si prieteni pe care-i invitam la noi. Casa era intotdeauna decorata de sarbatoare cu podoabe colorate specifice si crengi de brad.

Intr-un an eram plecata in Orient de ziua lui si tocmai ma-ntorceam acasa din Dubai via Abu-Dhabi, caci de-acolo luam avionul Tarom.

In doua zile am decis sa-i serbez ziua de nastere, iar el si-a invitat in premiera colegii de serviciu, pictori-decoratori ca si el, adica oameni talentati care decorau pe-atunci magazine din Bucuresti.

Am pregatit gustari diferite frumos decorate si salate din andive cu maioneza si salata verde, fursecuri, tort si salata de fructe. 

Atmosfera a fost placuta in timpul petrecerii, dar dupa aceea colegii i-au reprosat foarte multe si ne-am intristat. Am mai primit o lectie de la viata: sa nu inviti in casa ta niciodata pe cei care nu merita sa fie tratati cu tot ce-ai mai bun de oferit!

 

Statusuri din ultima saptamana

Lasă un comentariu

Am ascultat astazi niste reportaje facute in Italia si in Spania. Multi copii s-au nascut acolo in ultimii ani din unul sau doi parinti romani, vorbesc frumos romaneste, iubesc traditiile si colindele, poarta costume populare la diverse activitati organizate in comunitatile conationalilor nostri, dar unii dintre ei n-au fost niciodata in Romania!
Baietzii destepti care elaboreaza posturi lungi, minutzios intocmite, in care vorbesc vorbe numai de dragul de a se citi si de a-si gasi adepti&dusmani, dar nu vin niciodata cu solutii concrete ori rezolvari, imi lasa impresia ca-s remunerati la numarul de cuvinte si like-uri per post!
 
Mi se pare absurd cand cineva considera ca deoarece n-a fost niciodata la teatru in copilarie, ar fi cartierul vinovat!?!
Din cartierul cu pricina pana-n centrul Bucurestiului au existat intotdeauna mijloace de transport, deci mirajul acesta al centrului urbei nu se justifica!
Ah, scuza ca mama ei a fost o femeie simpla, este cu totul altceva! De ce sa nu-ti pui mama la index pentru ca te-a facut, te-a sustinut sa-ncerci la cateva facultati pana ai nimerit una pe gustul tau si asa mai departe? Sau mama nu te-a vrut si ai ramas suparata pe ea?
#existentzialismautohton
#primageneratiedeintelectuali

Bucurestiul in 8 Decembrie 2017

Lasă un comentariu

De ce sa fie bine, cand poate fi mai rau?

Lasă un comentariu

Astazi se scrie pe #FB foarte mult despre discordia si intoleranta dintre generatii, atitudine dezonoranta pentru toate generatiile, fie ca sunt „baby-boomers”, „millenials”, decretzei, X, Y, Z ori alpha! Daca ar fi sa vorbesc despre concordie, tolerantza, sustinere mutual-avantajoasa si respect reciproc, foarte multi ar crede ca traiesc izolata intr-o „bula” asa cum este acum la moda! Adevarul este insa ca traiesc destul de conectata la realitate si consider ca oamenii ar trebui sa se inteleaga si sa se respecte reciproc!

Nu-i normal atunci cand intalnesti niste adolescenti lipsiti de bun simt care ocupa cu nonsalanta locurile rezervate din metrou, sa-i atentionezi ca-i poti fotografia cu simbolul scaunului respectiv deasupra capului si-apoi postezi fotografia pe Facebook, ca sa-i recunoasca prietenii!

Nu-i normal sa intalnesti grupuri de adolescenti care ocupa locurile rezervate din autobuz si striga-n gura mare (ca sa fie auziti!) ca ei au dreptul sa ocupe acele locuri ACUM, nu peste ani de zile!

Nu-i normal sa intalnesti in lumea virtuala oameni care le reproseaza altora ca nu ies in piete sa demonstreze!

Am comentat undeva mai devreme ca multi oameni in varsta imbatranesc urat, devin egoisti, ii storc de vlaga pe unii tineri, vor numai privilegii s.a.m.d. Eu privesc lucrurile in ansamblu, nu ma raportez la un caz anume! De foarte multe ori sunt nevoita sa ma port „cu manusi” cu unii care nu merita, dar folosesc „arta conversatiei” pentru a ma face inteleasa!

Din pacate, exista multi oameni in varsta care au fost obisnuiti sa dirijeze societatea iar acum se simt marginalizati.

Din pacate, exista multi oameni relativ tineri care au un comportament incalificabil fata de cei din jurul lor. Cred ca ceva ii otraveste din interior, nu din exterior!

Unii considera ca in lumea civilizata lucrurile stau mai altfel ca la noi, desi este stiut ca metehnele vin din mosi-stramosi  si nu numai la romani, ci peste tot in lume!

La Bucuresti miza este un targ de Craciun, la Berlin s-a gasit un pachet cu exploziv in fata unei farmacii, iar la Londra unii nelegiuti arunca acid sulfuric pe altii! Tot despre metehne omenesti este vorba la urma urmelor, indiferent de meridian si paralela!

Oamenii folosesc prea mult tipare si gandesc din ce in ce mai putin!

Presa romaneasca de suprafatza

Lasă un comentariu

De dimineata am intrat pe Yahoo si acolo am „rasfoit” titlurile zilei din presa autohtona; am aflat cine a fost invitat dar n-a venit, cine n-a fost invitat – a venit – dar nu i-a fost permisa sederea, cine nu mai incape pe usa impreuna cu altcineva, cine se desparte de cineva, adica mai pe scurt: cine-i cu cine, dar mai ales cine-i impotriva lor! Niste stiri-beton fara de care viata noastra a tuturor ar fi foarte anosta si lipsita de fond!
Amuzant, nu-i asa?
#presaromaneascadesuprafatza

Romanii de 1 Decembrie

Lasă un comentariu

In ultimii ani multi romani isi exprima de 1 Decembrie sentimentele de apartenenta fata de patria in care s-au nascut, iar altii scriu de pe meleaguri straine despre experientele lor fericite de acolo unde totul este altfel, dar „dorul” de tara ii determina sa publice in mediul virtual toate intamplarile nefericite pe care le-au trait aici!

La prima vedere, aici nu li s-a intamplat mai nimic demn de relatat, de aceea ei au decis sa evadeze! Este alegerea lor bineinteles, dar de la un an la altul realizez ca se apeleaza la niste clisee invechite, fara nimic original.

Ceea ce-mi aminteste invariabil despre o fosta dactilografa nascuta in satul Urlatzi care si-a trimis fiica intr-un satuc obscur din Belgia, sa stea acolo-n gazda si sa mearga la scoala, deoarece in Romania n-avea VIITOR!

Dupa ani de zile am aflat ca fata s-a realizat acolo: si-a luat o casa cu banii trimisi de parintii romani!

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: