Exporturile romanesti in crestere cu 23%

Lasă un comentariu

Companiile de pe piata autohtona au exportat, in primele opt luni ale anului, marfuri in valoare de 97,2 miliarde de lei (aproximativ 23,3 miliarde de euro), potrivit Institutului National de Statistica(INS). Avansul fata perioada similara a anului 2009 este de 23,5%. Importurile raman insa valoric peste exporturi, dar tendinta inregistrata in ultimele luni este o crestere mai rapida a exporturilor.

In luna august, exporturile au insumat 11,74 miliarde de lei (2,76 miliarde euro), iar importurile s-au plasat la 14,25 miliarde de lei (3,35 miliarde de euro). Comparativ cu luna august 2009, exporturile au crescut cu 25,9% la valori exprimate in lei (25,2% in euro), iar importurile au crescut cu 14,4% in lei (13,7% in euro). Ponderi importante in structura exporturilor si a importurilor sunt detinute de categoria „masini si echipamente de transport” (42% la export si 34,9% la import) si de indicatorul „alte produse manufacturate”.

 

citeste mai mult: Gandul

Anunțuri

Exportam cereale in Iraq

Lasă un comentariu

Acesta este intr-adevar un lucru bun, un salt in relansarea exporturilor romanesti.

Dar nu inteleg de ce exportam in tari de unde avem de incasat bani de ani de zile. Nu este oare riscul prea mare?

Situatia creantelor externe la data de 31.12. 2004

Nr crt Tara debitoare Suma de recuperat
A. In dolari SUA
1 Irak 1.726.135.837,00
2 Sudan 169.858.286,14
3 Siria 56.713.486,40
4 Mozambic 159.547.063,55
5 Libia 39.032.205,23
6 Republica Guineea 20.403.990,16
7 Republica Centrafricana 10.686.204,05
8 Republica Congo 5.733.342,00
9 Nigeria 12.587.000,00
10 Somalia 2.509.505,11
11 Tanzania 99.000,00
12 Zair (R.D. Congo) 1.555.132,00
13 R.P.D. Coreeana 546.952,61
Total 2.205.408.004,25
B. In ruble transferabile
R. Cuba 1.029.136.624,58
R. Mongola 3.049.979,88
Total 1.032.186.604,46
Sursa : Ministerul Finantelor Publice

Sursa : HotNews.ro

Dacia a atins 10% din exporturile Romaniei

Lasă un comentariu

http://www.zf.ro/eveniment/dacia-a-ajuns-la-10-din-exporturile-romaniei-

Exporturile Dacia au crescut cu peste 60% in prima jumatate a acestui an, la aproape 1,3 miliarde de euro, potrivit estimarilor ZF, valoare care reprezinta 10% din totalul exporturilor de pe piata locala in primul semestru al acestui an. Exporturile Dacia au fost sustinute in principal de programele de tip „Rabla” din Europa de Vest, care se vor epuiza in ultimul trimestru al acestui an.

In arsita verii, sau comertul exterior de altadata

2 comentarii

La intersectia Doamnei cu Ion Ghica, acolo s-au derulat toate evenimentele in arsita verii.

In fiecare zi mergea la etaj unde domnul acela grizonat, pus la patru ace supraveghea sala de arta. Volumul lui Alpatov astepta pe raftul bibliotecii sa fie luat si studiat zilnic, pagina cu pagina, capitol cu capitol. Pana intr-o zi cand planurile s-au schimbat. A urmat facultatea, o alta si dupa cinci ani s-a intors in intersectia Doamnei cu Ion Ghica. Incepea o noua etapa, totul parea misterios si fascinant.

In arsita verii oamenii alergau in toate partile, mirosul de cafea inunda coridoarele inalte, tacanitul masinilor de scris se auzea din spatele usilor groase din lemn masiv, vopsite in culori inchise. Era un du-te, vino pe care nu-l intelegeai daca nu erai cat de cat familiarizat cu ce se intampla acolo.

Femei frumoase, cu un aer distins, elegante, care lasau in urma dare de parfum bun se leganau pe acele coridoare, purtand cate o hartie in mana, intrau la director, aflau ca nu e, se intorceau in birou, sau ramaneau sa-l astepte in secretariat. Se auzea tacanitul masinilor de scris, sunau grav telefoanele, cateva in fiecare birou, se suna prin centrala, asa era pe atunci. Barbati in camasa cu manecile suflecate alergau pe scari, incarcau vapoare, descarcau camioane, verificau tone de bumbac sosit in Constanta, alergau dupa conosamente, se duceau dupa frachte, zburau la Paris, sau la Cairo, la Beirut, sau la New York, la Moscova, sau la Merlbourne.

Directorii erau oameni legendari, apareau in sedinte, dadeau verdicte, puteau sa te ridice sau sa te afunde, cum iti era norocul. In locul lor sefii de serviciu aveau mana libera sa analizeze, sa tipe, sa judece, sa ameninte, sa ia decizii, sa te faca sa te simti un nimeni mult prea neimportant pentru ei.

La protocol veneau clientii legendari de care se  vorbea in soapta pe la colturi. Circulau tot felul de legende si de povesti cu oameni de afaceri fosti patroni de filaturi in tara, plecati in Franta sau in Germania si de acolo continuau sa lucreze cu patria lor de origine: cumparau sute de metri de tesaturi crude sau albite pe care le prelucrau prin alte parti si le transformau in lenjerie de pat. Dar pentru a putea cumpara ieftin plateau greu, plimbau pe unii pe Coasta de Azur, atunci ca si acum. Si cine stia si nu tinea pentru el sfarsea urat, cadea de pe munte  iarna si era gasit primavara cand se topeau zapezile.

Dar toate aveau un farmec aparte, un aer misterios si parfumat cu miros de cafea buna de la protocol, cu mirosul inconfundabil de Kent si de Dunhill, cu parfumuri Balmain, Bourgeois si Yves Saint Laurent, cu aburii de whisky servit pe cuburi de gheata clientilor importanti din Liban si Kuwait, sau Italia, Belgia, Olanda si Anglia.

Cand era sfarsit de luna, de trimestru, de semestru, de an, lucrurile scapau de sub control. Toata lumea parca innebunea. Toti voiau cifre, rezultate, situatii pe orizontala, pe diagonala, cifrele trebuiau sa iasa, cheia de control o detinea sefa noastra, foarte priceputa in diplomatie, in compensatii, in o mana spala pe alta, in telegrame si telexuri interminabile, in formule de politete si in stat excesiv peste program.

Iar noi, pigmeii trebuia sa livram, sa facturam, sa exportam, sa miscam vagoane, vapoare, containere, camioane, avioane, sa introducem documente in banca, sa incasam, sa facem situatii, sa raportam realizarea volumului de export estimat. Si nu era usor deloc, dar nu ne ierta nimeni daca nu ne faceam datoria, mai mult decat atat, ne penaliza la salariu cu procentul de nerealizare de plan.

In arsita verii ne prindea noaptea in birourile noastre supraaglomerate unde puteam fi cate doisprezece oameni cu patru-cinci masini de scris zgomotoase, masini de calculat cu banda, cateva telefoane la care vorbeam toti deodata caci parca era sfarsitul lumii. Si pe usa intra tot timpul cineva sa ne intrebe: cat, cum, de ce, ati terminat?

La orele pranzului de afara venea mirosul de poluare de la Universitate si de la Coltea, cele mai poluate intersectii din Bucuresti. Nu stiu de ce, dar imi placea mirosul acela, desi de nerespirat, mai ales dupa ‘90.

In curtea interioara era mai racoare, era umbra si placut, daca aveai biroul pe cealalta parte a cladirii.

Cand lucrurile se complicau veneau colegii din ministere, de la industria usoara, cu care imparteam cladirea, de la comertul exterior, adica de vis-a-vis, sau cei de la Dunarea, care raportau si ei tot cifrele noastre, caci ei ne supravegheau indeaproape. Daca aveai facturi neincasate, sau navluri moarte, sau marfuri livrate pe credit, reclamatii de calitate, te puteai considera un om condamnat la intrebari, la controale, la interviuri cu omul de la etajul intai.

Nu era simplu deloc, pentru ca de multe ori erai parasit, toti se dadeau de o parte, cei de la ambasade trimiteau telegrame cifrate care soseau in caiete speciale, erai pus la zid, agresat verbal, stresat, intervievat, daca nu erai puternic cedai psihic, era foarte usor s-o iei razna.

Daca erai norocos si aveai dosar bun plecai in strainatate sa-ti cunosti clientii la ei acasa si puteai sa te ratacesti, sa te pierzi cu firea, sau sa te intorci acasa la ai tai. Fiecare isi urma destinul in felui lui.

Aceasta povestire este cadoul meu  pentru fostele mele colege si fostii mei colegi carora le doresc o vara frumoasa.

Portal de comert exterior.ro

Lasă un comentariu

Daca nu facem export avem o mare problema, este bine stiut in mediul de afaceri romanesc.

S-a lansat un portal de comert exterior unde exista o multime de informatii importante:
http://www.portaldecomert.ro/

Importurile si exporturile romanesti au scazut puternic in ianuarie 2009

1 comentariu

http://www.banknews.ro/stire/26424_importurile_si_exporturile_au_scazut_puternic_in_ianuarie,_reducand_deficitul_comercial_cu_60p.html

Importurile si exporturile au scazut puternic in ianuarie, reducand deficitul comercial cu 60%

Importurile au scazut cu peste o treime in ianuarie, iar exporturile s-au redus cu aproape un sfert, evolutia reducand deficitul comercial al Romaniei cu 60,3%, la 576,4 milioane euro, arata datele preliminare publicate joi de Institutul National de Statistica (INS).

Importurile au scazut in ianuarie cu 37,4% fata de aceeasi luna din 2008, la 2,489 miliarde euro, in timp ce exporturile s-au comprimat cu 24,3%, la 1,912 miliarde euro.

Deficitul comercial al Romaniei a scazut puternic, de la 1,45 miliarde euro in ianuarie 2008 pana la 576,4 milioane euro in prima luna a acestui an.

Pe partea de importuri, cel mai mare declin a fost inregistrat in comertul cu statele din afara UE, din care Romania a importat in ianuarie marfuri in valoare de doar 670,5 milioane euro, cu 44,8% mai putin decat in prima luna a anului trecut – cand importurile insumasera 1,215 miliarde euro.

Importurile din celelalte 26 de state din UE au scazut in ianuarie cu 34,1%, la 1,818 miliarde euro.

In ceea ce priveste exporturile, Romania a livrat catre statele din afara UE marfuri in valoare de 435,1 milioane euro in ianuarie, cu 37,9% mai putin decat in prima luna a anului trecut, in timp ce exporturile in UE au rezistat mult mai bine, reducandu-se cu 19,1%, la 1,477 miliarde euro.

Fata de decembrie, exporturile au scazut in ianuarie cu 1,1%, iar importurile s-au redus cu 27,6%.

Masinile si echipamentele de transport au avut in continuare cea mai mare pondere in exporturile romanesti, de 38%, fiind urmate de combustibili (6,7%), produse agroalimentare, bauturi si tutun (5,3%), materii prime si materiale (4,6%)si produse chimice (3,7%).

La importuri, masinile si echipamentele de transport au reprezentat 33,3%, fiind urmate de produse chimice (13,3%), produse agroalimentare (9,8%), combustibili (7,8%) si materii prime (2,9%).

NewsIn

Ce exporta Romania azi si ce exporta inainte de ’89

Lasă un comentariu

Cineva ar trebui sa rescrie istoria, asa cum a fost, buna sau rea, cu urcusuri si coborasuri.
Singul motiv pentru care ar trebui rescrisa istoria ar fi pur informativ. Cei care au douazeci de ani astazi nu stiu cum a fost inainte. Ei au aflat cate ceva dar nu stiu adevarul. Li se prezinta numai franturi, piese disparate de puzzle. Era un sistem care functiona dupa niste reguli. Totul era planificat, poate exagerat de planificat, dar rotitele sistemului se invarteau si sistemul functiona.
Ce se producea, cum se proceda, unde se producea, unde si cat se exporta, existau ministere, cate si care sunt tot atatea intrebari pe care cei de douazeci de ani si le pun dar nu gasesc raspunsuri. Nu poti sa stergi cu buretele tot ce a fost atunci cand numai in industria usoara functionau sute de filaturi, tesatorii, fabrici de tesaturi, de confectii, de tricotaje, iar majoritatea faceau export. Se pot studia statisticile care presupun ca exista, dar ce pot sa spun fara sa exagerez este ca anual se exportau in valoare de sute milioane de dolari tesaturi de bumbac, de celofibra, de in, de lana, de matase artificiala, covoare de lana, confectii din lana, poliester, in cu bumbac, lenjerie de pat imprimata, cu broderii aplicate, tricotaje de bumbac, de PNA, de PNA cu lana si multe alte produse.
Este de domeniul trecutului imi veti spune, nu mai este necesar sa amintim aceste lucruri, dar stiti ca Romania trebuie sa redevina neaparat exportator, este un MUST, caci altfel nu isi va depasi deficitul de cont curent si nu o spun eu, ci o spun specialistii cu experienta. Eu o gandeam numai. Dar stau si ma intreb daca cei care ar trebui sa aiba o viziune macroeconomica stiu lucrul acesta, caci sincera sa fiu eu n-am citit sau auzit nimic pe aceasta tema. Ce ar trebui sa exportam acum? Cu siguranta alte produse, mai moderne, mai sofisticate, know how, in nici un caz materii prime sau forta de munca bruta, dar din pacate, noi tocmai asta facem.

%d blogeri au apreciat asta: