Despre Bucuresti

Lasă un comentariu

Fac parte din generatia care a fost crescuta cu mancare gatita in casa folosindu-se produse achizitionate din piata de fructe si legume. In bucatarie iti poti desavarsi abilitatile si poti face din gatit o adevarata arta, fara sa consideri ca atingi perfectiunea.

Mirosul de mancare gatita este un semn ca un oras este viu, ca traieste prin locuitorii sai. Este un simbol al linistii si pacii intr-un oras. Desigur, nu ma refer aici la excese culinare, dar as dori sa subliniez ca in toate marile orase ale lumii pe care le-am vizitat am simtit miros de mancare, la primele ore ale diminetii, la orele pranzului, sau seara. Sa afirmi ca mirosul de pizza, sau de friptura/gratar este dezonorant pentru Bucuresti, mi se pare a fi o pledoarie falsa care denota necunoastere! Si mirosul de covrigi care se simte la metrou dimineata-in zilele lucratoare in unele statii este interesant, chiar daca eu nu consum! Dar daca tinem neaparat sa denigram Bucurestiul, atunci gasim sau inventam o multime de argumente ca s-o facem!
Nu vreau sa polemizez pe aceasta tema cu nimeni, dar am simtit nevoia sa-mi exprim o opinie bazata pe faptul ca stiu bine acest oras de cand m-am nascut aici.
#BucurestiOrasulMeuNatal

Reclame

Realitatea la zi in Romania

Lasă un comentariu

Conflictul dintre generatii – intre mit si realitate
Au existat intotdeauna opinii diferite de la o generatie la alta, iar cine traieste numai pentru a scormoni dupa motive de suparare, ura si razbunare, gaseste o multime de argumente pentru a-si masca nereusitele personale gasindu-i vinovati mereu pe altii!
Daca pana acum vinovatii principali erau considerati reprezentantii generatiei „baby boomers” (oamenii de varsta a treia), mai nou vina suprema este atribuita generatiei X (cei de varsta medie).
Citisem undeva ca milenialii, adica cei din generatia digitala Y (nascuti intre 1981-2000) ar trebui sa-i ajute si sa-i sustina pe cei din generatiile anterioare, dar realitatea este cu totul diferita.
#SocietateaCivilaRomaneascaDezbinata

Profesiune de credinta

Lasă un comentariu

„Metamorfoza” lui Kafka a fost prima carte „altfel” pe care am citit-o prin liceu si evident a fost necesar sa recitesc de cateva ori inceputul, pentru a o duce la bun sfarsit!   Dupa aceea i-am citit pe Sartre, Camus, Faulkner, Boris Vian, Simone de Beauvoir sau piese de-ale lui Eugen Ionesco si m-am acomodat! Nu mi-a placut niciodata sa ma consider una dintre victimele sistemului absurd care asupreste oamenii pana la dezumanizare, desi viata traita a fost dura si nu m-a crutat deloc! Cred insa ca din cartile citite am invatat sa ma detasez, adica am deprins tehnici de supravietuire printre sacali! (Ultima fraza este un fel de revelatie matinala!)

Au existat dintotdeauna in jurul meu oameni care au incercat sa-mi controleze viata, sa-mi impuna sistemul lor de valori, dar n-au avut niciun succes! Pornirile lor au fost oprite la o bariera imaginara creata de sistemul meu de protectie intern, sau divin!

Nu invoc foarte des divinitatea, dar ceea ce stiu cu siguranta este faptul ca am avut parte de ajutor supranatural de cateva ori in viata, adica in acele momente critice cand aveam mare nevoie.

Am aflat mai tarziu ca a darui din inima, fara sa ceri nimic in schimb este un dar pe care nu-l au toti oamenii si mi-am dat seama ca am acest dar si nici nu stiam.

Colaje realizate din picturile mele facute in perioada 2011-2016

Lasă un comentariu

Myosotis in natura si-n pictura.

Orhidee si primule in natura si-n pictura.

Avatarul lunii Martie 2018

Lasă un comentariu

De la intalnirea avuta cu prietene din facultate, de Ziua Femeii.

Despre „asa se spune”, „asa se face”!

Lasă un comentariu

Niciodata nu mi-au placut aceste formulari  abuzive si limitative atunci cand este vorba despre actiuni absurde, ori aberante!

De ce avem capul pe umeri cu un creier perfect functional? Ca sa gandim, sa evaluam, sa discernem, sa comparam si sa luam cea mai buna decizie!

In consecinta, detest situatiile cand mi se repeta ceea ce ar trebui sa fac impotriva vointei mele, impotriva logicii si a ratiunii!

Nu este scopul vietii mele sa vaslesc impotriva curentului, dar uneori simt ca trebuie s-o fac si nu ma tem de reactiile celor din jur care nu gandesc la fel ca mine.

Despre „Cineva”

Lasă un comentariu

In zilele noastre multi oameni se cred „Cineva”. Unii chiar sunt niste  indivizi remarcabili, diferiti de ceilalti, in timp ce altii sunt doar niste clone nereusite.

Si ma gandesc ca am rezistat in Romania si inainte de ’90, dar si dupa, numai prin munca pana la epuizare, deoarece nu am avut parte de favoruri, ori de „foloase necuvenite”. Poate n-am stiut sa ma conectez la surse, cine stie?

Am cunoscut oameni conectati la surse prin anii ’90, care-au intrat in politica, si-au construit CV-uri „beton” (baza nici nu mai conteaza!), iar acum ne dau lectii de la pupitre inalte europene, ori nationale!
Nu-mi dau seama ce cunostinte au acumulat acestia in scolile si facultatile absolvite cu diplome! Dar CV-ul obliga, nu-i asa?
#knowhow
#societateacivilaromaneasca

Eu sunt un om cerebral, gandesc mai mult decat trebuie, de multe ori in avans, uneori fara rost, alteori cu folos! Nu-s nici literat, nici filosof, dar mi-a placut toata viata sa citesc literatura buna. De profesie, economist! Nu sunt nici artist plastic, dar am facut studii particulare de istoria artei, iar la un moment dat am si pictat!

Mi-am dat seama in timp ca am primit o educatie aleasa de la parintii mei care au avut scoala vietii ca baza a pregatirii lor, dar mi-au deschis gustul pentru frumos, pentru onestitate, asigurandu-mi un trai decent intr-o lume controversata.

Iubesc frumosul sub toate formele, il descopar cu placere in jurul meu si am invatat sa ma bucur!

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: