Colaje si fotografii specifice lunii Mai

Lasă un comentariu

 

Reclame

Oamenii din zilele noastre

Lasă un comentariu

Ieri am intalnit intr-un autobuz din Bucuresti niste barbati cu mintea limitata: unul vorbea despre constiinta, iar celalalt credea ca are dreptul sa-mi impuna niste reguli absurde! In astfel de situatii reactionez imediat deoarece nimeni nu ar trebui sa-mi dicteze ce trebuie sa fac; am avut revelatia faptului ca multi se cred in continuare sefi de cadre, sau secretari b.o.b! Ei nu realizeaza ca-n ultimii treizeci de ani multe s-au schimbat, iar comportamentul lor virulent/agresiv/dictatorial este depasit!

Exista si femei care-au detinut astfel de posturi pe vremuri, iar acum sufera ca nu-si mai pot tine sub control subalternii! Sunt foarte vocale, ameninta cu usurinta, te dau in judecata daca nu le asculti ordinele.

Acesti oameni distrug tot ce ating, frang destinele altora daca sunt lasati sa actioneze, desi se fotografiaza zambind binevoitor. 

Despre Generatia „Optzeci” (reloaded)

Lasă un comentariu

Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”. 

Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.

Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!

Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.

Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!

Publicata initial in 21.02.2016, in formatul de mai sus.
Update: nu au lucrat efectiv in sistemul de comert exterior dinaintea anului nouazeci toti absolventii facultatii de specialitate. Unii au ramas in institute de conjunctura, altii s-au angajat la banci, in domeniul financiar, in fabrici, sau uzine. Unora li s-au gasit diverse hibe la dosar si au fost rejectati din sistem, iar altii au fost promovati in functii importante in afara tarii.
Noi n-am fost educati/formati in societate spunandu-ni-se ca suntem buni si valorosi; si atunci cand eram laudati totul se transforma intr-un dezastru personal! De obicei eram penalizati si „aspru” criticati, iar toate acestea s-au adunat in noi. Pentru recastigarea increderii in sine a trebuit sa participam la cursuri de formare si transformare personala unde evaluatorii au fost placut impresionati de cunostintele dobandite in viata si de performantele noastre. Altfel nu constientizam adevarata noastra valoare.

Copiii si internetul

Lasă un comentariu

Astazi am ascultat o emisiune despre „siguranta” copiilor pe internet, despre riscuri si amenintari, despre obligativitatea adultilor de a monitoriza ceea ce fac zilnic copiii lor in lumea virtuala. Am aflat ca se va putea apela in curand la un produs al inteligentei artificiale care instalat in telefonul copilului va putea sa depisteze orice activitate periculoasa si va alerta parintii.
Daca generatia noastra a-nvatat sa lucreze pe calculator in anii nouazeci de la copiii nostri care sunt in general autodidacti, generatia digitala Alpha care a aparut in ultimii ani se naste cu abilitatile de a accesa internetul de la varsta de doi ani! Nici nu ne dam seama ce ne asteapta daca nu reusim sa tinem pasul cu cei mici!

Who’s Who

Lasă un comentariu

Ieri vorbea la radio un profesor de economie al carui nume imi era cunoscut! L-am retinut deoarece mi-a creat mult disconfort emotional cu ani in urma, cand a procedat gresit si a „lovit” in mine in loc sa loveasca in cine trebuia; l-am cautat pe google si mi-am dat seama ca el este. Are un CV bogat „avant et apres ’89), destul de controversat, o avere considerabila, acum preda si acorda consultanta de specialitate, cu alte cuvinte barbatul ideal! 🙂
Sper sa nu-l mai aud curand vorbind la radio, deoarece ma obliga sa-mi amintesc detalii neplacute pe care m-am straduit sa le uit de-a lungul anilor.
De altfel, nu a fost singurul om care mi-a creat neplaceri in viata profesionala, au fost si altii, dar unii dintre ei au plecat spre alte lumi…

Cuvantul Anului 2018 este „TOXIC”

Lasă un comentariu

Anul trecut am afirmat de cateva ori ca sunt zile cand totul devine „toxic” in jur, iar apoi a venit si confirmarea: „Lingviștii de la Dicționarul Oxford au desemnat termenul ”toxic” drept cuvântul anului 2018. Decizia a fost luată după ce acest adjectiv a devenit “o etichetă pentru subiectele cele mai discutate ale anului”, de la dezbaterea despre Brexit, la ecologie sau masculinitate. 
Adaptat la realitatea romaneasca, toxicitatea se propaga zilnic pe ecranele televizoarelor, prin mass-media care produce titluri alarmante/socante/zguduitoare de dragul rating-ului si prin atitudinea oamenilor care devin din ce in ce mai agresivi si necontrolati.
Nu-mi dau seama daca „detoxifierea organismului” mai ajuta cu ceva!?!
#Toxic
#CuvantulAnului2018

Despre bunici si nepoti

Lasă un comentariu

Am multe prietene care au nepoti pe care-i stiu de cand au venit pe lume, caci asa cum se spune, acestia sunt bucuria parintilor si ai bunicilor!  

Unii dintre ei au terminat deja facultatea, liceul, sunt majori, altii sunt mai mici, chiar bebelusi.  

Niciodata nu le-am invidiat pe prietenele mele ca au devenit bunici, dar m-am bucurat impreuna cu ele pentru fiecare nou-nascut, caci asa mi se pare firesc! Unele dintre ele au nepotii in tara, in Bucuresti, altele traverseaza oceane si continente ca sa-si vada copiii si nepotii!


De aceea nu-mi place cand cineva-mi spune ca ma invidiaza pentru simplul motiv ca am nepoti, deoarece invidia genereaza energii negative si n-as dori sa le transmit mai departe!


Noi nu putem influenta deciziile copiilor nostri si cred ca nici nu se cuvine s-o facem, atunci cand vine vorba de copii; tot ce putem sa facem este sa participam activ la cresterea si educarea lor, iar recompensele morale nu vor intarzia sa apara cand nici nu te astepti!
#AtitudineaFaceDiferenta
IMG_7033 (1)#DeCeIubimCopiii

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: