Panicile din 13 Martie

Lasă un comentariu

Ieri am asistat la doua „panici” majore: in lumea virtuala #FB a functionat defectuos in majoritatea tarilor, iar in lumea reala a fost panica la bancomate in cursul dupa-amiezii la Bucuresti. Oamenii asezati in fata bancilor repetau ceea ce auzisera pe la tv, ori citisera prin ziare: nu sunt bani, bancomatele nu functioneaza si asa mai departe. In realitate, bancomatele se blocau, nu eliberau banii/cardul; mai mult decat atat afisau altceva decat le cereai prin comenzile din meniul afisat. Nu-mi dau seama daca masinariile se contaminasera cu angoasele oamenilor din preajma lor!? Cert este ca de multi ani n-am mai intalnit atat de multa lume panicata!
Iar mass-media ar trebui sa nu mai alerteze oamenii zilnic deoarece efectele se vad in strada cu ochiul liber!

Reclame

Cum se facea corespondenta la extern cu ani in urma

Lasă un comentariu

La inceput au existat scrisorile si telegramele, apoi au aparut mesajele transmise prin telex, prin fax si mai tarziu acestea s-au transmis prin posta electronica, respectiv e-mail.

Inainte existau dactilografe in toate birourile, unele scriau numai in romaneste, altele numite „poliglote” traduceau si redactau corespondenta comerciala in limbi de circulatie internationala: franceza, engleza, germana. Pentru limba rusa era nevoie si de o masina de scris speciala adaptata la alfabetul respectiv.

Cu timpul, dactilografele de meserie s-au reprofilat, au aparut mai multe masini de scris in birouri si toti angajatii au invatat sa-si dactilografieze singuri corespondenta. Cu unele exceptii, desigur, caci unele persoane refuzau sa scrie la masina, iar directorii aveau secretare.

La noi in tara modalitatile moderne de comunicare veneau cu intarziere comparativ cu ceea ce se-ntampla in lume, dar apareau la un moment dat!

Imi amintesc de exemplu ca-n a doua parte a anilor optzeci in alte tari europene aparusera deja telefoanele care se instalau in automobile, iar la noi se vorbea cu strainatatea numai prin comenzi facute la Palatul telefoanelor prin centrala. Conexiunile directe au fost posibile mai tarziu. Tot in acei ani, in companiile straine se instalasera computerele personale si angajatii faceau cursuri interne pentru a invata cum sa le foloseasca.

In a doua parte a anilor optzeci in strainatate toti angajatii aveau pagere si erau astfel tot timpul monitorizati si era necesar sa raspunda urgent mesajelor primite; apoi au aparut telefoanele mobile, care la noi in tara au ajuns mai tarziu. Prin ’94 existau niste telefoane mobile conectate la o centrala proprie, iar din ’97 a aparut telefonia mobila GSM.

 

Dupa ’90 au aparut si in Romania calculatoarele personale, dar unele companii au inteles tarziu necesitatea de a investi in noua tehnologie.

 

 

Am mai vizitat un mall din Bucuresti

Lasă un comentariu

Relativ aproape de noi, in cartier, dar nevizitat pana ieri cand am fost invitati acolo pentru un „kid’s party” la piscina+”food court”.

La noi in familie sarbatorile de iarna continua in fiecare an cu ziua #Sarei! Daca anul trecut ne-am plimbat cu limuzina prin centrul Bucurestiului, anul acesta am fost invitati intr-un mall din apropiere pe care copiii il cunosc foarte bine si se simt acolo ca acasa! 
Astfel, am mai adaugat niste detalii noi in compartimentul cunoasterii si am dedus ca mai exista numai doua mall-uri pe care nu le-am vizitat pana-n prezent!
Ce-nseamna sa ai copii care te adauga pe lista invitatilor la evenimente! 
#DeCeIubimCopiii

Marea Dezbinare

Lasă un comentariu

La nici zece zile de la sarbatorirea Centenarului Marii Uniri, romanii au demarat Marea Dezbinare si de ieri dimineata spiritele se incing in continuare!

Oamenii se lasa manipulati si purtati de val dupa cum bate vantul, nu se mai stie cu exactitate ce-i adevarat si ce-i fals! Tehnologia pune la dispozitie mijloacele necesare raspandirii stirilor false si a alertelor apocaliptice!

Unde s-a pierdut spiritul sarbatorilor?

 

Targul de carte Gaudeamus si momentul de glorie indelung asteptat

Lasă un comentariu

De doua zile s-a deschis targul international de carte la Romexpo, in pavilionul central! De aceasta data, fiind o editie jubiliara, standul organizatorilor ocupa o pozitie privilegiata, centrala, vizibila si desigur invidiata de catre unele edituri obisnuite sa ocupe/imparta acel loc mult ravnit de toata lumea.

Participarea la acest eveniment cultural poate deveni unul monden pentru acele persoane dornice sa se afirme pe plan personal, caci altfel nu mai sunt bagate in seama de nimeni; astfel apar comentarii de tot felul pe platformele de socializare legate de programul evenimentelor de la targ: „ne vedem acolo!” ar putea fi cel mai frecvent comentariu, deoarece astfel toata lumea va afla despre intentiile bune ale persoanei respective. De asemenea „imi pare rau, dar sunt departe!” este un alt tip de comentariu plasat neaparat de catre reprezentantii diasporei romanesti implicati cu trup si suflet in evenimentele petrecute in patria pe care au parasit-o de curand sau mai demult.

Mai multe informatii despre Gaudeamus 2018, aici.

Romanoexport 1948 – 2018

Lasă un comentariu

Anul acesta s-au implinit saptezeci de ani de la infiintarea celei mai mari companii de export-import din Romania.

collage pereti lumini rest 7 nov

In decursul anilor aici au lucrat si s-au format sute-mii de specialisti in activitatile de comert exterior din tara. Foarte multi oameni au fost absolventi ai Facultatii de Comert exterior de la A.S.E., bine pregatiti, cunoscatori de una, doua sau chiar mai multe limbi straine, cu atestate obtinute prin examene.

Compania Romanoexport si-a desfasurat activitatea in mai multe locuri din Bucuresti de-a lungul anilor: la inceput intr-o cladire din Piata C.A. Rosetti, apoi intr-o cladire de la intersectia strazii Lipscani cu Calea Victoriei, iar din anii saptezeci pana-n 2016 a avut sediul in strada Doamnei.

Piata C.A.Rosetti (sursa google):

Din Romanoexport s-au desprins mai multe companii cu diverse obiecte de activitate precum Arpimex, Vitrocim si altele.

Romanoexport s-a ocupat de importul de materii prime, coloranti pentru industria textila din Romania si exportul de tesaturi, covoare, tricotaje si confectii produse integral in fabricile romanesti situate in toata tara. Marfurile se exportau in tari din Europa de Vest si de Est, in SUA, in Australia, in Africa si in tari arabe.

In perioada anilor saptezeci-optzeci  s-au inregistrat cifre importante ale exporturilor romanesti, dar dupa nouazeci situatia s-a schimbat.

Articole publicate anterior:

https://elenaniculescu.com/2010/06/22/cum-se-faceau-afaceri-inainte-de-90-partea-i/

 

Articole din presa ultimilor ani:

Cum s-a destramat covorul de Cisnadie

Cladirea Romanoexport transformata in primul Moxy by Mariott din Romania

Bumbacul romanesc, o industrie moarta

Prin Bucuresti in 8 Octombrie

Un comentariu

Bucurestiul are farmecul lui de oras primitor pentru cei care-l privesc uneori cu admiratie, alteori cu bunavointa. 

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: