Romania in timpul pandemiei

Lasă un comentariu

Romania are PR-isti, are traineri, are influenceri/guru/jurnalisti „dedicati”, dar la capitolul promovarii tarii se situeaza pe o pozitie „very low”!
In martie-aprilie 2020 romanilor li se creau coridoare aeriene SPECIALE pentru a merge la munca in anumite tari/zone aflate in arii de risc epidemiologic, iar acum aceste tari si-au schimbat radical strategia! Fata de romani au introdus restrictii deosebite.
In mai-iunie-iulie foarte multi conationali s-au intors in Romania din alte tari unde riscul de contaminare era destul de ridicat; luna trecuta am auzit multe interviuri cu romani care se temeau sa revina in tara din cauza cresterii alarmante a infectarilor. 
Luni, 10 august am aflat ca-n ultimele 24 de ore au intrat pe la punctele de granita terestre peste O suta de mii de oameni in Romania! Sursa: stiri RRA, deci o sursa credibila.
In aceeasi zi am aflat ca Noua Zeelanda care si-a inchis granitele in martie 2020, in ultimele O suta de zile n-a mai raportat niciun nou caz de imbolnavire cu noul coronavirus!
Romanii sunt foarte dornici sa calatoreasca in strainatate, chiar daca pentru un selfie postat pe #FB trebuie sa suporte costul testului anti-covid si sa scrie de rau despre litoralul romanesc, cam asta-i mentalitatea!

Evenimente internationale 2020

Lasă un comentariu

Ieri, 31 ianuarie 2020, a fost acea zi cand s-au repetat cuvintele: Brexit, Marea Britanie, dupa patruzeci si sapte de ani, iesire din UE, drept de sedere si asa mai departe…
Sa nu cumva sa uitam!

S-au derulat pe parcursul zilei multe momente memorabile pe care le-am salvat: aici si aici.

Un articol detaliat despre cati cetateni din Uniunea Europeana au aplicat pentru dreptul de a trai si a munci in Marea Britanie se poate citi aici. 

Am extras un fragment din articol:

Din totalul subscrierilor primite până în prezent de autorităţile Regatului Unit, cele mai multe (512.300) au fost făcute de cetăţeni polonezi, care sunt urmaţi de români (435.700) şi italieni (291.000), potrivit Agerpres.
Potrivit schemei de înregistrare a statutului, cetăţenii UE care trăiesc continuu în Regatul Unit timp de cinci ani pot primi statutul de rezident permanent (settled status), în baza căruia beneficiază de aceleaşi drepturi de a munci şi a studia şi acces la sistemul de ajutoare sociale la fel ca în prezent. De asemenea, cei eligibili pot solicita obţinerea cetăţeniei Regatului Unit.
Înregistrarea trebuie să fie făcută până la finalul lui iunie 2021 în cazul unui Brexit cu acord sau până la 31 decembrie 2020 în eventualitatea unui Brexit fără acord.”

#Brexit
#MareaBritanie

Despre elite si alegeri in Romania

Lasă un comentariu

Despre elite:
In ultimul timp subiectul elitelor apare foarte frecvent in paginile #FB, fiind vorba despre cele intelectuale cu precadere; este accentuata ideea ca cei proveniti din familii nobile, de traditie, scoliti prin universitatile celebre din strainatate ar trebui sa aiba un statut aparte in Romania. In antiteza cu acestia sunt toti ceilalti romani care nu se bat cu pumnii-n piept ca provin din familii nobile, ori nu s-au format/desavarsit la Oxford, Cambridge, Harvard, Sorbona si asa mai departe!
Prin secolul XX se vorbea despre oameni de familie buna, oameni cu origine sanatoasa, oameni proveniti din chiaburi etc.
Am cunoscut de-a lungul vietii mii de oameni de tot felul: unii care au studiat in Romania si au facut aici cariera in diferite domenii de activitate, altii care au facut mai multe facultati (chiar si-n strainatate!) dar n-au reusit sa faca mai nimic in viata.
Nu putem generaliza, de aceea cand citesc pe undeva ca „romanii cel mai bine pregatiti si cei mai harnici” au emigrat din tara, ma apuca dezamagirea, deoarece aceasta jignire la adresa locuitorilor acestei tari este o ofensa de neiertat!
Atat am avut de mentionat, nu taguiesc pe nimeni, nu blochez niciun personaj, dar va sugerez sa reflectati inainte de a posta pe #FB! 

Pentru alegerile prezidentiale din noiembrie 2019 exista o multime de candidati care si-au anuntat dorinta de a candida.

Se poarta discutii aprinse, jignirile sunt la ordinea zilei, fiecare dintre cei peste douazeci si ceva de candidati este activ online si pe ecrane pentru a se promova, pentru a-si atrage adepti/sustinatori/votanti!

Fragment din „O scrisoare pierduta” de I.L.Caragiale:

CAȚAVENCU (ridicându-se și el) : Ce vreau? ce vreau? Știi bine ce vreau. Vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme; vreau ceea ce merit în orașul ăsta de gogomani, unde sunt cel d-întâi… între fruntașii politici… Vreau…

….

„At the end of the day” ramane deschisa intrebarea caragialiana: noi cu cine votam? 😀 Cu cei care si-au compromis imaginea prin asociere cu figuri controversate, cu cei care sunt in ofensiva virala, sau cu cei care au acoperit orasul cu panouri imense promovandu-si imaginea vehement si persuasiv? Prea multa incertitudine si prea putine repere!

Despre romanii de pretutindeni in lume

Lasă un comentariu

Pana-n anii nouazeci in afara granitelor circulau relativ putini romani, in general cei cu atributii de serviciu: artisti, cantareti, balerini, diplomati-economisti care se ocupau de relatiile comerciale ale Romaniei, respectiv cooperare-export-import, ingineri care erau implicati in montarea instalatiilor petroliere si de mentenanta-service ale acestora si muncitori din diferite domenii.

Pe multi dintre acestia ii puteai intalni in aeroporturi, in avioanele romanesti, la targuri si expozitii, la receptiile organizate de ambasadele romanesti, sau la diverse alte activitati la care erai invitat.

Dupa 1990, structura romanilor care calatoresc in strainatate s-a schimbat radical si de multe ori mass-media de acolo si-a lasat amprenta asupra opiniei despre romani in general.

M-am confruntat de foarte multe ori cu aprecieri total nepotrivite la adresa romanilor, din pacate; iar faptul ca mi se spunea apoi ca nu este si cazul meu sa ma consider ofensata, de multe ori nu ma ajuta pe termen lung!

Mi s-a intamplat sa ma confrunt in Stockholm cu o situatie reprezentativa pentru mentalul globalizat: pe o strada din orasul vechi era o cersetoare oarecare si am intrebat o suedeza care colecta bani pentru nu stiu ce cauza, ce crede despre nationalitatea cersetoarei; mi-a raspuns automat: maybe Romanian! De fapt ea habar n-avea adevarul, dar se folosea de legende! Nu neg faptul ca din anii nouazeci s-au inmultit vorbitorii de limba romana din occident, dar pe de alta parte au disparut disidentii care acum sunt bursieri, doctoranzi, angajati in diverse companii, doctori, asistente, lucratori in constructii, zilieri, dar si spalatori de toalete. Multi dintre acestia nu mai vorbesc limba romana si nici pe copiii lor nu-i mai invata sa vorbeasca romaneste. O fi bine, o fi rau, nu ma pronunt! Recunosc insa ca sunt locuri in lume unde despre romani circula povesti oribile generate de comportamentul deviat al unor conationali, intretinut de mass-media si extrapolat gratuit asupra tuturor; ceea ce nu inseamna insa ca toti suntem la fel!

Am vazut pe la inceputul anilor nouazeci familii intregi care pichetau telefoanele publice din centrul orasului Oslo, iar in trenul care mergea in Milano de la aeroport era plin de conationali. Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa am grija cand vorbesc la telefon in romaneste, deoarece nu-mi doream sa fiu abordata de necunoscuti in limba materna!

Prin supermarketuri in tarile nordice erau conationalii-familii care strigau unii la altii si se injurau reciproc in romaneste. Jenanta situatie, dar faptul ca vorbeai in engleza cand ajungeai la casa de marcat, te scotea elegant din statutul de apartenenta…

In Thassos romanii erau foarte numerosi, iar unii lasasera o impresie proasta deoarece profitasera de micul dejun si in ziua in care plecau si nu mai aveau acest drept…Urat comportament! Pentru o cafea si un ou fiert sa lasi in urma ta supararea proprietarilor pensiunii!

Ar mai fi multe de povestit pe aceasta tema, caci este intotdeauna loc de mai bine!

In preajma sarbatorilor de iarna

Lasă un comentariu

Sambata dimineata in metrou lipsea bodyguard-ul de serviciu. Nu-mi dau seama daca avea liber, ori nu s-a reinnoit contractul. Cert este ca „uratorii” sarbatorilor de iarna erau foarte numerosi, veneau valuri-valuri ca pe vremuri, cu multi copii de toate varstele insotiti de adulti care pregatisera cosuletze decorate festiv, ceea ce dovedeste ca ceva „know-how” au acumulat pe unde-au calatorit prin alte tari.
#PovestiDinBucuresti

Seara in metrou au performat doua personaje care vorbeau foarte tare romaneste cu accent italienesc pentru a capta atentia audientei masculine interesate si uluite in acelasi timp. Una dintre ele cred ca venea direct de la Milano pentru a prezenta ultimele tendinte ale modei peninsulare! 
#PovestiDinBucuresti

Astazi este sarbatoarea Centenarului Marii Uniri de la 1918

Lasă un comentariu

Romanii de pretutindeni sarbatoresc fiecare in felul lui: unii iau parte la festivitatile organizate la Alba Iulia, la Bucuresti, la Iasi, la Suceava, la Sibiu, sau in alte orase din tara ori din strainatate.

De Ziua Nationala a unei tari se obisnuieste ca oamenii sa-si omagieze locul unde s-au nascut!

Cei care traiesc in negativism-nihilism-dezamagire permanenta n-au nimic de castigat, dar isi fac rau tot timpul.

Nu sunt adepta festivismului exagerat, dar apreciez intotdeauna manifestarile sincere si firesti ale oamenilor!

La Multi Ani, Romania!

La Multi Ani tuturor romanilor de pretutindeni! Sa fiti fericiti si prosperi!

Pentru Romania cea frumoasa: 

Mesaj pentru tinerii din Romania

Lasă un comentariu

Daca ai o minte antrenata sa gandeasca, sa discearna, sa ia decizii mai mult sau mai putin inspirate/corecte, atunci ai aflat deja ca nu trebuie sa-ti educi copilul in ura si dispret pentru tara in care s-a nascut! Teoriile preluate la indigo din mass-media nu te-ajuta daca le repeti si pe pagina ta de #FB! Aduni like-uri cu postari lacrimogene, defetiste si teribiliste, dar nu te ajuta sa le oferi copiilor tai o viata mai frumoasa! Incearca alte strategii de supravietuire in lumea aceasta dura si nemiloasa!

Aveam colege care aveau cate un copil si erau nemultumite ca nu le pot oferi un viitor copiilor lor in Romania! Una era inginer textilist venita de la Crinul si cealalta era dactilografa la noi in companie de cativa ani. Ele se considerau femei „cu pretentzii”, nascute in mediul rural si stabilite in Bucuresti. De exemplu una dintre ele si-a mutat copilul de la scoala din cartier, deoarece acolo se preda limba rusa!

Cealalta si-a trimis copilul intr-un orasel de provincie din Belgia ca sa se formeze mai bine, mai occidental! Am intalnit-o dupa ani de zile si mi-a povestit ce realizari a avut acolo copilul ei: si-a cumparat o casa cu banii trimisi de parintii din Romania!?!

O alta cunostinta care lucra intr-o banca din Bucuresti si-a trimis copilul la studii in strainatate ajutand-ul sa obtina mai multe burse.

Intre timp copilul s-a casatorit acolo si s-au nascut doi copii. Nu stiu care au fost realizarile profesionale in acest caz, dar s-a intemeiat o familie mixta, cu nunta la Bucuresti si cu predica preotului bilingva.

 

La sfarsitul clasei a opta, fiul meu mi-a marturisit destul de derutat ca majoritatea colegilor de clasa vor sa emigreze la un moment dat. Atunci am realizat ca este momentul sa discutam despre subiect si i-am explicat urmatoarele: cand mergi in strainatate depinde cine esti, ce reprezinti si mai ales cum esti perceput si intampinat de cei de-acolo, caci altfel este destul de grea viata pretutindeni in lume!
Dupa cativa ani a-nceput sa vada strainatatea el insusi in direct si s-a convins ca exista „the bright side and the dark side of the world everywhere”!
#ParentingDeRomania

%d blogeri au apreciat: