Societatea civila

Lasă un comentariu

De ani buni constat ca oamenii (in general) nu mai au simtul ridicolului, adica se pun singuri in ipostaze penibile de unde nu stiu ce au de castigat! Pe de alta parte, acele personaje docte care-si bat joc de acestia in spatiul virtual! Din pacate, eu n-am cum sa pactizez nici cu unii, dar nici cu ceilalti care ma dezgusta. Doar observ si constat.
#SocietateaCivilaRomaneasca2018

Anunțuri

Zambile si orhidee

Lasă un comentariu

Copiii abandonati de parinti

Lasă un comentariu

#StiriTriste:
In Romania exista nouazeci si sapte de mii – copii singuri ai caror parinti sunt plecati de langa ei, de regula in strainatate.
In Italia parintii nu au voie (conform legii) sa-si lase copilul singur in casa nici macar cateva ore, caci pot fi decazuti din drepturile parentale.
Sursa: RRA

N-am sa-i inteleg niciodata pe parintii care-si lasa copiii pe termen lung in grija rudelor, a asistentilor maternali, ori in institutiile statului. Justificarile de natura materiala, sociala s.a.m.d. nu ma intereseaza!

Apreciez parintii care muncesc din greu pentru a-si intretine, creste si educa urmasii lor fiind alaturi de ei, nu la distanta!

Amintiri cu tâlc

Lasă un comentariu

Am trait si am lucrat peste douazeci si ceva de ani intr-o companie mare cu sute de angajati. Fiecare om avea bagajul lui de calitati si metehne. Ideal era sa nu-ti faci dusmani printre ei, deoarece unii erau de-a dreptul periculosi. Dar atunci cand esti tanar iti pasa mai putin de cei din jurul tau si crezi ca toti sunt buni si nimeni nu are de ce sa-ti faca rau.

Cu timpul afli insa ca nu-i chiar asa, ca multi oameni sunt frustrati si invidiosi din diverse motive.

De dimineata mi-am amintit ca unii dintre fostii mei colegi de birou/serviciu nu-si serbau niciodata ziua onomastica, sau cea aniversara. Eu imi serbam ziua de doua ori, in mai si-n iunie, in fiecare an!

Cred ca unora asa le place sa traiasca, umili si ascunsi in relatiile cu ceilalti. Cu siguranta ca si acest comportament este un fel de egoism, de narcisism care spre varsta a treia se accentueaza in mod vizibil cu ochiul liber!

Fac alergie la cuvantul „proceduri”

Lasă un comentariu

Ni se aplica „proceduri” in diverse situatii:

  • daca schimbam device-ul si ne recomandam cu un nou IP;
  • daca dorim sa ne resetam o parola suntem supusi la interogatorii, la operatiuni multiple si la tot felul de proceduri;
  • daca dorim sa aflam soldul unui cont bancar, alte intrebari si proceduri, caci regulamentele interne trebuie respectate;
  • daca am uitat numele userului, atunci devenim deja suspecti;
  • in consecinta, toata lumea ne banuieste de rea-intentie s.a.m.d.

Nu-mi dau seama de ce ni se aplica aceste proceduri absurde in conditiile in care nu putem sa stocam toate informatiile incluse in formularele pe care le completam la un moment dat; ori ni se pretinde sa le avem tot timpul la-ndemana si sa le invatam pe de rost?

Suntem atat de protejati in aparenta incat nimic rau nu ni s-ar putea intampla in relatiile contractuale, desi in realitate nu-i chiar asa!

Exista mame si mame…

Lasă un comentariu

Exista mame mult prea tinere, mame de mijloc intre douazeci si treizeci de ani, iar trend-ul acum se concentreaza pe mame a caror varsta variaza intre treizeci si patruzeci de ani.

In spatiul public se vorbeste foarte mult despre extreme, in special despre cele din a treia categorie care si-au dorit cu ardoare un copil, s-au straduit ani de zile sa-l nasca, au facut tot felul de eforturi si-n final au reusit prin metode naturale ori artificiale.

Daca persoanele din ultima categorie sunt publice, atunci povestile lor de viata vor umple spatiul virtual si se vor regasi la o simpla cautare dupa nume&prenume.

Platformele de socializare vor prezenta fotografii si povesti „unice” din viata mamicilor, eventual ale familiilor bebelushilor veniti pe lume; mii de simpatizanti si de hateri vor urmari zilnic evolutia, iar acestia vor face comentarii pline de admiratie/empatie/extaz, ori de ura/dezaprobare/amenintari s.a.m.d.

Oamenii obisnuiti adora sa participe astfel la viata vedetelor, ori a pseudo-vedetelor…

#Morala: la patruzeci de ani o femeie poate avea un copil la liceu, la gradinita, ori poate fi in concediu postnatal!

Si ar mai fi o #Morala: nu este indicat sa postezi pe platformele de socializare chiar totul despre tine si copiii tai!

 

 

 

 

Despre „Cineva”

Lasă un comentariu

In zilele noastre multi oameni se cred „Cineva”. Unii chiar sunt niste  indivizi remarcabili, diferiti de ceilalti, in timp ce altii sunt doar niste clone nereusite.

Si ma gandesc ca am rezistat in Romania si inainte de ’90, dar si dupa, numai prin munca pana la epuizare, deoarece nu am avut parte de favoruri, ori de „foloase necuvenite”. Poate n-am stiut sa ma conectez la surse, cine stie?

Am cunoscut oameni conectati la surse prin anii ’90, care-au intrat in politica, si-au construit CV-uri „beton” (baza nici nu mai conteaza!), iar acum ne dau lectii de la pupitre inalte europene, ori nationale!
Nu-mi dau seama ce cunostinte au acumulat acestia in scolile si facultatile absolvite cu diplome! Dar CV-ul obliga, nu-i asa?
#knowhow
#societateacivilaromaneasca

Eu sunt un om cerebral, gandesc mai mult decat trebuie, de multe ori in avans, uneori fara rost, alteori cu folos! Nu-s nici literat, nici filosof, dar mi-a placut toata viata sa citesc literatura buna. De profesie, economist! Nu sunt nici artist plastic, dar am facut studii particulare de istoria artei, iar la un moment dat am si pictat!

Mi-am dat seama in timp ca am primit o educatie aleasa de la parintii mei care au avut scoala vietii ca baza a pregatirii lor, dar mi-au deschis gustul pentru frumos, pentru onestitate, asigurandu-mi un trai decent intr-o lume controversata.

Iubesc frumosul sub toate formele, il descopar cu placere in jurul meu si am invatat sa ma bucur!

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: