Trandafiri fara spini si chiparoase-tuberoze

Un comentariu

Reclame

Romania in August 2018

Lasă un comentariu

Am ascultat ieri dupa pranz o emisiune la radio si am inteles ca nu poate oricine sa adune sute de mii de oameni atat de repede, ca de fapt s-a desfasurat un conflict intre niste strategi care au stabilit regulile jocului dinainte foarte amanuntit si ca este posibil ca infiltrati violenti bine instruiti sa fi existat in ambele tabere, alaturi de manifestantii obisnuiti si pasnici. Personal ma ingrijoreaza faptul ca vineri 10 August s-a facut un exercitiu de testare, asa cum se precizeaza si in alte opinii aparute in mass-media! Iar oamenii se injura de trei zile pentru detalii, exista scene care se distribuie viral peste tot, dar viziunea macro/de ansamblu a fenomenului este neglijata.

Nu-mi dau seama daca vom afla adevarul curand, sau vor trece anii si nu vom afla mai nimic concret.

Trandafiri din Bucuresti

Un comentariu

Traim intr-o lume plina de provocari, de contradictii, de apasari, de stres, de nemultumiri si asa mai departe. Este greu sa-ti creezi singur linistea necesara unei vieti normale. Din fericire, frumusetea naturii ramane un aliat de nadejde in lupta zilnica pentru a-ti gasi bucuria! Desigur, bucuriile pe care ti le aduc cei mici sunt nepretuite!

4th of July

Un comentariu

In fiecare an, de Ziua Americii, realizez ca o natiune destul de eterogena isi iubeste locul unde traieste si il numeste „home – sweet home”.
Desi multi dintre americani traiesc doar un vis frumos, celebrul „American Dream”, care inseamna in primul rand traiul pe datorie, in case inchiriate sau chiar in rulote…in cartiere asa-numite ghetouri, americanii nu uita de 4 Iulie sa fredoneze „God bless America”.
Nu mai amintesc de furtunile si uraganele devastatoare care-i lasa pe drumuri foarte frecvent pe americani…si cu toate acestea ei isi onoreaza tara unde traiesc. Poate-mi explica si mie cineva „DE CE” si mai ales daca ceea ce vedem in filme este adevarat. 

Publicat in 4 iulie 2013.

Spre deosebire de americani, multi dintre conationalii nostri sunt cei care trolleaza spatiul virtual vorbind urat despre tara in care s-au nascut si despre poporul roman! Chiar si atunci cand le este bine, cauta motive de nemultumire din orice.

Intalnirea din 16 Iunie 2018 la „Monte Carlo” in Cismigiu

Lasă un comentariu

Ieri am avut intalnirea anuala/traditionala cu fostii mei colegi din facultate. Noi am facut studiile in vremurile acelea pe care multi le hulesc in zilele noastre, cu toate acestea noi am ramas nealterati, deoarece atunci am invatat cu seriozitate, am stiut sa ne petrecem mult timp frumos impreuna, ne-am apreciat unii pe altii si am ramas buni prieteni peste vremuri.

Ne intalnim cu mare placere, depanam amintiri frumoase, ne „laudam” cu viata noastra din prezent, ne intristam la vestile triste si ne mobilizam pentru intalnirile viitoare!

Desigur se fac multe glume, cum ar fi urmatoarea: ieri am ajuns cu un taxi mai devreme si intentionam sa ma asez pe o banca sa-mi sun o buna prietena ca sa stiu daca-i opresc loc langa mine, sau nu. Pe aleea din fata bancii din Cismigiu tocmai treceau doua figuri cunoscute, doi ex-colegi; m-au vazut, s-au apropiat, m-au intrebat ce fac si dupa ce le-am raspuns au fost inspirati sa-mi aminteasca fiecare cum se numeste! 🙂 Dupa aceea am pornit impreuna pe aleile parcului pana la restaurantul Monte Carlo.

Acolo am constatat ca nu eram chiar primii sositi, un chelner (pe care l-am recunoscut imediat de la intalnirile noastre trecute) ne-a condus amabil si zambitor la masa rezervata si pregatita pentru noi.

Glumele au continuat bineinteles spre buna dispozitie a tuturor si atmosfera generala a fost foarte placuta! Pe ferestrele salonului se vedea lacul inconjurat de copaci verzi seculari, perturbat la un moment dat de un grup de copii si adulti care se scaldau imbracati scotand chiuituri victorioase! (N-am facut fotografi cu acestia, din decentza…)

Ceea ce ne uneste peste timp este faptul ca ne pasa unii de altii si ne place sa tinem legatura si sa ne intalnim cel putin O data pe An!

Imagini din Cismigiul verde fara prea multe pete din alte culori, deoarece majoritatea florile erau ofilite si cu petalele cazute-n iarba:

Despre Bucuresti

Lasă un comentariu

Fac parte din generatia care a fost crescuta cu mancare gatita in casa folosindu-se produse achizitionate din piata de fructe si legume. In bucatarie iti poti desavarsi abilitatile si poti face din gatit o adevarata arta, fara sa consideri ca atingi perfectiunea.

Mirosul de mancare gatita este un semn ca un oras este viu, ca traieste prin locuitorii sai. Este un simbol al linistii si pacii intr-un oras. Desigur, nu ma refer aici la excese culinare, dar as dori sa subliniez ca in toate marile orase ale lumii pe care le-am vizitat am simtit miros de mancare, la primele ore ale diminetii, la orele pranzului, sau seara. Sa afirmi ca mirosul de pizza, sau de friptura/gratar este dezonorant pentru Bucuresti, mi se pare a fi o pledoarie falsa care denota necunoastere! Si mirosul de covrigi care se simte la metrou dimineata-in zilele lucratoare in unele statii este interesant, chiar daca eu nu consum! Dar daca tinem neaparat sa denigram Bucurestiul, atunci gasim sau inventam o multime de argumente ca s-o facem!
Nu vreau sa polemizez pe aceasta tema cu nimeni, dar am simtit nevoia sa-mi exprim o opinie bazata pe faptul ca stiu bine acest oras de cand m-am nascut aici.
#BucurestiOrasulMeuNatal

Natura la sfarsit de aprilie 2018

Lasă un comentariu

Stanjenei si galbenele

Castani in floare

Liliac alb la final:

Salcami albi:

 

De regula, oamenilor le place sa-si imortalizeze c-un „selfie” imaginile din natura; mie-mi place sa fotografiez natura asa cum este ea!

Fotografiile de familie in mijlocul naturii sunt altceva!

 

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: