Din viata adunate

Lasă un comentariu

In centrul orasului Stockholm exista un loc destinat unei piete volante unde se vindeau flori, fructe si legume proaspete. In apropiere se afla o hala veche pentru carne, peste, masline si branzeturi, iar in continuare se intra in zona pietonala cu magazine de imbracaminte, incaltaminte etc.
Aceasta piata volanta se instala zilnic la primele ore ale diminetii, iar seara totul era preluat si mutat cu niste utilaje speciale, iar locul se curata rapid pentru a redeveni zona pietonala de promenada!
Prin anii nouazeci am vazut aceasta poveste la fata locului si mi-am amintit-o in contextul actual.

Am ascultat la un moment dat un interviu cu o doamna care divortase in urma cu unsprezece ani, a ramas cu o fetitza si nu avea bani nici pentru a-si plati factura la curentul electric! Cata sinceritate, vor spune toti cei care citesc aceste randuri! Acum conduce cu mult entuziasm o activitate motivationala pentru copii si parinti, pare fericita, dar ce se-ntampla de fapt in sufletul ei, noi n-avem de unde sa stim!
#destine

Cred ca in Romania functioneaza inca acel concept pe care-l uram din copilarie: „sa nu te lasi mai prejos!”
Cu alte cuvinte, sa-ti imiti rudele, prietenii, colegii, vecinii, adica sa nu iesi din aceleasi tipare, sa nu iesi din randul lumii! Din fericire, parintii mei au fost suficient de inteligenti si educati incat sa nu ne creasca in acest spirit, in special mama mea careia i-a placut intotdeauna sa fie originala si unica in felul ei. Si noi ne-am educat astfel copiii, fara sa ne intereseze ce face X sau Y, ce covoare si-a luat X-uleasca, sau ce masina conduce X-ulescu!
#societateaciviladinRomania

Imagini de la Biserica Sfantul Spiridon Vechi

Lasă un comentariu

Prin Bucuresti in ultima saptamana a lui Octombrie 2020

Lasă un comentariu

 

Flori din Bucuresti

Lasă un comentariu

De-a lungul anilor am fotografiat florile si natura din Bucuresti in diverse cartiere si ma bucur sa le revad in continuare:

Eu imi amintesc de complexele de inferioritate ale colegilor de facultate care stateau la camin, in timp ce noi, bucurestenii, invatam in orasul in care ne-am nascut! Fiecare generatie are dreptul sa aleaga la urma urmei! Unii aleg Londra, altii Parisul si asa mai departe. Unii iubesc Bucurestiul, altii nu-i vad decat dezavantajele, cum ar fi traficul infernal etc. Unii vad numai stralucirea marilor orase ale lumii, dar ignora cu buna stiinta „the dark sides”. Unii cred ca sunt obiectivi, dar le curge subiectivismul prin vene!

Exista formatori de opinie care desfiinteaza in cuvinte Bucurestiul de cate ori au ocazia si marturisesc faptul ca nu-mi dau seama unde s-au nascut acestia si ce traume au suferit in copilarie…

Amintiri despre prima mea zi de angajata intr-o companie romaneasca

Lasă un comentariu

Dupa cum v-am mai povestit anterior, in 15 Octombrie am inceput sa semnez condica la primul meu loc de munca dupa terminarea facultatii. In acel an „plecasem de-acasa” prin casatorie, imi schimbasem total stilul de viata si in plus am plonjat intr-o alta lume plina de mistere, necunoscute si tenebre…
Am mostenit un birou de la un coleg care a plecat la munte in vacanta de iarna si nu s-a mai intors niciodata! In primavara anului urmator, i s-a gasit trupul intr-o prapastie dupa topirea zapezii. Atunci am primit prima lectie din „campul muncii”: niciodata sa nu vorbesti prea mult si mai ales sa nu spui ce nu trebuie! Era ceva legat de persoane care isi petreceau concediile platite (sponsorizate) de altii pe Coasta de Azur. Pe-atunci nu stiam mare lucru despre coruptie, sau ce trebuie sa faci in viata ca sa urci pe scara ierarhiei sociale, profesionale, fara sa ai studii temeinice si o baza profesionala de calitate.
Nici in compania unde am fost angajata prin repartitie guvernamentala, conform procedurilor vremii – pe baza mediei obtinute in facultate, nu aveau toti angajatii studii de specialitate, dar pe-atunci nu am auzit sa se vorbeasca despre diplome false cum se-ntampla in zilele noastre mai tot timpul.
(Va urma)

 

Octombrie 2020 in imagini

Lasă un comentariu

#Statement: am reusit sa gasesc editorul clasic pe care doresc sa-l utilizez in continuare!

De ziua Bucurestiului

Lasă un comentariu

Observatii personale despre lumea virtuala din care facem parte

Lasă un comentariu

In ultimul timp s-a accentuat tendinta unora de a incita in permanenta la ura, violenta si acte de vandalism, in timp ce altii se victimizeaza si se lamenteaza de parca ar fi ultimii oameni fara personalitate si convingeri proprii.

Uneori plasez comentarii si-mi exprim astfel dezaprobarea fata de atitudinea oamenilor care se grabesc sa-si expuna platitudinea gandirii.

Ieri scriam un astfel de comentariu pe pagina unui scriitor & jurnalist: „Ce-are de-a face neamul cu fiecare individ in parte? Parca nu ne place conceptul de turma, nu-i asa? Eu ma dezic de folosirea abuziva a pluralului, de exemplu: „ne meritam soarta!”, „suntem neam de sclavi!”, „suntem necivilizati!” si asa mai departe! Fiecare sa vorbeasca in numele lui!”

Detest in egala masura expresii folosite foarte des in lumea virtuala de catre romani, precum: „nu ne mai facem bine!”

Constat ca oamenii folosesc in continuare sabloane si tipare esuate, fara sa manifeste preocuparea de a fi originali, de a-si folosi propria gandire!

 

 

30 August din arhiva personala #FB – despre copiii din familie

Lasă un comentariu

Fiind perioada vacantelor de vara am descoperit o multime de insemnari despre activitatile mele impreuna cu cei mici care cresc mari in fiecare an:

30 August 2017:

Copiii din generatia digitala „Alpha” sunt foarte intuitivi, isteti, inteligenti si asa mai departe! Au multa personalitate si stiu ce vor de la doar cateva luni de zile. Este fascinant sa-i urmaresti cum reactioneaza la o jucarie noua, cum o cerceteaza minutios, o „gusta” pe la etichete si apoi descopera utilitatea obiectului respectiv. Daca-i o masinuta de exemplu, ei stiu cu exactitate ce au de facut, daca exista butoane atunci sunt in elementul lor, daca se aprinde cumva vreun ecran prin preajma lor, interesul devine de nestavilit pentru acel obiect! Si uite-asa ei invata sa se joace, sa rasfoiasca o carte plina cu imagini, sa mearga singuri, apoi sa manance singuri s.a.m.d. Adultii ar trebui sa-i observe si sa le cultive aceste calitati deosebite, sa nu-i impiedice sa evolueze!

30 August 2018:

Copiii mici stiu sa se joace si singuri, dar uneori au pretentiile lor si te conditioneaza simplu: „Si Cu Tine!”
Atunci trebuie sa abandonezi tot ce faceai mai inainte si sa-i fii alaturi, chiar daca numai stai acolo langa el privindu-l, vorbindu-i, ascultandu-l sau raspunzandu-i la intrebari!
30 August 2019:
Ieri am avut „jour” cu domnisoarele-nepoate si casa a rasunat pana tarziu de joaca si rasetele lor; pe langa jocurile traditionale precum cautatul de comori cu indicii, inregistrarile pe android-ul meu (pe rand, fiecare cu scenariul sau! 😃), uitatul in zare cu binoclul bunicului patern, jocul de-a machiajul de specialitate (sau printzesa si „servitoarea” in varianta Aylin), seara a culminat cu o farsa de-a lor: au confectionat un inel din hartie, l-au pus intr-o cutie si sora cea mica a venit sa ma-ntrebe: „te mariti cu mine?” 🙂 Atunci eu am indrumat-o spre bunicu’!
Ele erau pline de energie, iar noi eram cam epuizati, dar ne-am descurcat.
30 August 2020:
Imi doresc in continuare sa pot interactiona cu nepoatele si nepotii mei, sa ne vizitam reciproc, sa ne distram impreuna, sa impartim patul la culcare, sa spunem glume si bancuri, sa mi se confeseze si sa se elibereze de temeri si frici, sa le pregatesc mancarea preferata si sa ma bucur de fericirea lor. Nu pot sa traiesc pentru a-i vedea numai in fotografii, pe chat, pe whatsapp, pe youtube, sau eventual pe TikTok! 🙂

Copiii din Romania

Lasă un comentariu

Eu am ajuns la o concluzie foarte dureroasa: in societatea romaneasca putini oameni IUBESC sincer copiii! In iunie m-am gandit foarte intens la aceasta dupa ce am observat cum s-a gestionat inchiderea anului scolar 2019-2020! Daca mai adaug aici atrocitatile lasate nepedepsite, bilantul este de-a dreptul infiorator!

Eu iubesc in general copiii, pe-ai mei si pe-ai altora, dar constat ca exista generatii intregi de oameni care nu-i iubesc, nu-i respecta, nu-i pretuiesc, nu investesc in educatia lor! In ceea ce-i priveste pe cei aflati la putere, acestora nu le pasa de copiii Romaniei, tot greul este lasat pe umerii parintilor! Iar parintii se lupta cum pot sa faca fatza, unii reusesc, altii esueaza lamentabil, unii au ales sa-i paraseasca!  Nu-i corect deloc!

Acum ne pregatim pentru inceperea noului an scolar din 14 septembrie, s-au facut propuneri si scenarii, dar cum va fi nu se stie deocamdata! 

Cum a-nceput scoala in alte locuri din lume:

Houston County School

Older Entries

%d blogeri au apreciat: