Martie – imagini retro din alte primăveri
martie 7, 2023
amintiri, brand, brand personal atitudine, attitude, life, viata Lasă un comentariu
Colaje cu picturile mele făcute între 2011 – 2016
iunie 15, 2022
atitudine, brand, brand personal, comunicare, educatie, Elena Niculescu, Expozitia de pictura "Terapia prin imagini frumoase", flori, oil paintings, pictura, Romania, stil de viata, women atitudine, attitude, life, viata Lasă un comentariu
Florile din Bucuresti intr-o zi cu soare
martie 1, 2021
1 Martie, brand, Bucuresti, comunicare, Elena Niculescu, flori, imagini frumoase, natura, Romania, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, femei, flori, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Imagini frumoase din arhiva personala
ianuarie 19, 2021
alegeri, amintiri, arta, atitudine, brand, brand personal, Elena Niculescu, flori, hobby, jurnalul unei femei de afaceri, motivational, natura, pictori romani, pictura, Romania, stil de viata, terapie prin imagini frumoase atitudine, attitude, femei, flori, imagini frumoase, know-how, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Deoarece nu putem toti sa ne traim viata intr-o lume absurda a subiectelor „la indigo”, simtim nevoia sa apelam la imagini frumoase din arhiva personala:
Amintiri despre prima mea zi de angajata intr-o companie romaneasca
octombrie 15, 2020
aniversare, atitudine, brand, brand personal, Bucuresti, comert exterior, comunicare, educatie, Elena Niculescu, Elite intelectuale, femei, industria textila din Romania, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, Romanoexport afaceri, atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, business, economie, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania Lasă un comentariu
Dupa cum v-am mai povestit anterior, in 15 Octombrie am inceput sa semnez condica la primul meu loc de munca dupa terminarea facultatii. In acel an „plecasem de-acasa” prin casatorie, imi schimbasem total stilul de viata si in plus am plonjat intr-o alta lume plina de mistere, necunoscute si tenebre…
Am mostenit un birou de la un coleg care a plecat la munte in vacanta de iarna si nu s-a mai intors niciodata! In primavara anului urmator, i s-a gasit trupul intr-o prapastie dupa topirea zapezii. Atunci am primit prima lectie din „campul muncii”: niciodata sa nu vorbesti prea mult si mai ales sa nu spui ce nu trebuie! Era ceva legat de persoane care isi petreceau concediile platite (sponsorizate) de altii pe Coasta de Azur. Pe-atunci nu stiam mare lucru despre coruptie, sau ce trebuie sa faci in viata ca sa urci pe scara ierarhiei sociale, profesionale, fara sa ai studii temeinice si o baza profesionala de calitate.
Nici in compania unde am fost angajata prin repartitie guvernamentala, conform procedurilor vremii – pe baza mediei obtinute in facultate, nu aveau toti angajatii studii de specialitate, dar pe-atunci nu am auzit sa se vorbeasca despre diplome false cum se-ntampla in zilele noastre mai tot timpul.
(Va urma)
Trei decade din viata
ianuarie 3, 2020
amintiri, antreprenori, arta, atitudine, brand, brand personal, bunici, business, comunicare, consultanta de specialitate, copii, Elena Niculescu, jurnalul unei femei de afaceri atitudine, attitude, comunicare, femei, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, societatea civila, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Daca ar trebui sa fac un bilant al ultimilor treizeci de ani, acesta ar arata astfel: – anii nouazeci au fost cei ai sperantelor, ai acumularii de noi experiente, cunostinte in domeniul economic si al provocarilor in domenii noi, ca de exemplu privatizarea.
– anii doua mii au constituit acumularea experientei legate de economia de piata in care intrase Romania dupa anul 1990. Entuziasmul si dezamagirile s-au tinut lant in acei ani; eforturile de supravietuire s-au inmultit, iar rezultatele n-au fost nici pe departe la inaltimea planurilor si asteptarilor, dar s-au intamplat si lucruri bune.
– au urmat anii 2010-2019 care mi-au adus bucurii nemaintalnite pana atunci alaturi de noile comori ale familiei: generatia alpha a nepoatelor si nepotilor.
In plus, in perioada 15 iunie 2011-decembrie 2016 am pictat peste sase sute de lucrari de diverse dimensiuni, am avut doua expozitii de pictura, mi-am atras admiratori si am starnit dusmanii.
Despre romanii de pretutindeni in lume
august 26, 2019
atitudine, brand, brand personal, business, civilizatie, codul manierelor elegante, comert exterior, comunicare, consultanta de specialitate, diaspora romaneasca, educatie, Elena Niculescu, emigranti, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania, tari straine, women life, Romania, societatea civila, societatea de consum, tari straine, viata Lasă un comentariu
Pana-n anii nouazeci in afara granitelor circulau relativ putini romani, in general cei cu atributii de serviciu: artisti, cantareti, balerini, diplomati-economisti care se ocupau de relatiile comerciale ale Romaniei, respectiv cooperare-export-import, ingineri care erau implicati in montarea instalatiilor petroliere si de mentenanta-service ale acestora si muncitori din diferite domenii.
Pe multi dintre acestia ii puteai intalni in aeroporturi, in avioanele romanesti, la targuri si expozitii, la receptiile organizate de ambasadele romanesti, sau la diverse alte activitati la care erai invitat.
Dupa 1990, structura romanilor care calatoresc in strainatate s-a schimbat radical si de multe ori mass-media de acolo si-a lasat amprenta asupra opiniei despre romani in general.
M-am confruntat de foarte multe ori cu aprecieri total nepotrivite la adresa romanilor, din pacate; iar faptul ca mi se spunea apoi ca nu este si cazul meu sa ma consider ofensata, de multe ori nu ma ajuta pe termen lung!
Mi s-a intamplat sa ma confrunt in Stockholm cu o situatie reprezentativa pentru mentalul globalizat: pe o strada din orasul vechi era o cersetoare oarecare si am intrebat o suedeza care colecta bani pentru nu stiu ce cauza, ce crede despre nationalitatea cersetoarei; mi-a raspuns automat: maybe Romanian! De fapt ea habar n-avea adevarul, dar se folosea de legende! Nu neg faptul ca din anii nouazeci s-au inmultit vorbitorii de limba romana din occident, dar pe de alta parte au disparut disidentii care acum sunt bursieri, doctoranzi, angajati in diverse companii, doctori, asistente, lucratori in constructii, zilieri, dar si spalatori de toalete. Multi dintre acestia nu mai vorbesc limba romana si nici pe copiii lor nu-i mai invata sa vorbeasca romaneste. O fi bine, o fi rau, nu ma pronunt! Recunosc insa ca sunt locuri in lume unde despre romani circula povesti oribile generate de comportamentul deviat al unor conationali, intretinut de mass-media si extrapolat gratuit asupra tuturor; ceea ce nu inseamna insa ca toti suntem la fel!
Am vazut pe la inceputul anilor nouazeci familii intregi care pichetau telefoanele publice din centrul orasului Oslo, iar in trenul care mergea in Milano de la aeroport era plin de conationali. Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa am grija cand vorbesc la telefon in romaneste, deoarece nu-mi doream sa fiu abordata de necunoscuti in limba materna!
Prin supermarketuri in tarile nordice erau conationalii-familii care strigau unii la altii si se injurau reciproc in romaneste. Jenanta situatie, dar faptul ca vorbeai in engleza cand ajungeai la casa de marcat, te scotea elegant din statutul de apartenenta…
In Thassos romanii erau foarte numerosi, iar unii lasasera o impresie proasta deoarece profitasera de micul dejun si in ziua in care plecau si nu mai aveau acest drept…Urat comportament! Pentru o cafea si un ou fiert sa lasi in urma ta supararea proprietarilor pensiunii!
Ar mai fi multe de povestit pe aceasta tema, caci este intotdeauna loc de mai bine!
Profesiune de credinta
aprilie 30, 2018
atitudine, brand, brand personal, comunicare, educatie, Elena Niculescu, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania, stil de viata, women atitudine, attitude, coaching, comunicare, educatie, life, Romania, viata Lasă un comentariu
„Metamorfoza” lui Kafka a fost prima carte „altfel” pe care am citit-o prin liceu si evident a fost necesar sa recitesc de cateva ori inceputul, pentru a o duce la bun sfarsit! 
Dupa aceea i-am citit pe Sartre, Camus, Faulkner, Boris Vian, Simone de Beauvoir sau piese de-ale lui Eugen Ionesco si m-am acomodat! Nu mi-a placut niciodata sa ma consider una dintre victimele sistemului absurd care asupreste oamenii pana la dezumanizare, desi viata traita a fost dura si nu m-a crutat deloc! Cred insa ca din cartile citite am invatat sa ma detasez, adica am deprins tehnici de supravietuire printre sacali! (Ultima fraza este un fel de revelatie matinala!)
Au existat dintotdeauna in jurul meu oameni care au incercat sa-mi controleze viata, sa-mi impuna sistemul lor de valori, dar n-au avut niciun succes! Pornirile lor au fost oprite la o bariera imaginara creata de sistemul meu de protectie intern, sau divin!
Nu invoc foarte des divinitatea, dar ceea ce stiu cu siguranta este faptul ca am avut parte de ajutor supranatural de cateva ori in viata, adica in acele momente critice cand aveam mare nevoie.
Am aflat mai tarziu ca a darui din inima, fara sa ceri nimic in schimb este un dar pe care nu-l au toti oamenii si mi-am dat seama ca am acest dar si nici nu stiam.
Colaje realizate din picturile mele facute in perioada 2011-2016
martie 29, 2018
arta, brand, brand personal, Elena Niculescu, femei, hobby, women femei, flori, imagini frumoase, life, terapia prin imagini frumoase Lasă un comentariu
Myosotis in natura si-n pictura.
Orhidee si primule in natura si-n pictura.
Despre femeile de afaceri
iulie 2, 2017
agricultura, antreprenori, atitudine, brand, brand personal, business, comert exterior, comunicare, consultanta de specialitate, economie, editorial, Elena Niculescu, income, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, monden, Romania, women afaceri, atitudine, attitude, business, comunicare, economie, educatie, femei, finante, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata Lasă un comentariu
Am intrat in lumea afacerilor imediat dupa absolvirea facultatii (la 23-24 de ani) si am acumulat multa experienta de viata, am cunoscut foarte multi oameni de afaceri de diferite nationalitati, cu statuturi sociale diferite. As putea spune ca m-am format in aceasta lume si am rezistat in ciuda tuturor „intemperiilor”.
Trebuie sa subliniez faptul ca nu rezista toata lumea in acest domeniu. Este o activitate frumoasa, provocatoare, epuizanta fizic si psihic de foarte multe ori.
Am adunat aici mai multe note facute de-a lungul anilor pe aceasta tema:
Intr-o lume a barbatilor, cum reuseste o femeie de afaceri sa se faca auzita, inteleasa, acceptata, respectata?
Astept opinii, sugestii, exemple, etc.
Se exclud din start glumele offtopic!
Exista mai multe categorii in randul femeilor de afaceri:
– adevarate
– inchipuite
– false
Fiecare categorie contine evident subcategorii…
Femeile de afaceri adevarate sunt de doua feluri:
– fac afaceri in nume propriu;
– conduc afacerile altora, pot fi angajate, asociate, actionare, etc.
In urma cu ceva timp la tv au aparut doua tinere exponente ale noului val „pitzi” imbracate sumar (doar era vara) intr-un restaurant, agitandu-se cu mobilele la vedere declarau ca „fac afaceri”.
Ma gandeam ca ele in niciun caz nu reprezinta lumea afacerilor, ci orice altceva!!!
In Romania au aparut dupa ’90 multe „femei de afaceri”! Unele dintre ele pareau mai degraba colhoznice, coborate direct de pe tractor, sau din remorca acestuia, dar ce sa facem acum? Acestea sunt vremurile pe care le traim si ne obisnuim in fiecare zi cu imaginile unor femei care au reusit in viata pentru simplul motiv ca au stiut pe cine sa „deranjeze” cu intrebari de „profesioniste”, pe cine sa apeleze din agenda telefonului personal, sau au stiut cu cine sa se casatoreasca din pura intamplare!
Elena Niculescu 
Comentarii recente