Atitudine

Lasă un comentariu

Ieri in autobuz am asistat la o scena tipic romaneasca: un baiat de opt-noua ani, asezat pe un scaun, se juca nervos cu un pistol mic metalic; la un moment dat a lovit bara metalica de langa el si s-au auzit niste zgomote specifice. Imediat a reactionat un om de statura medie, cu tricou in dungi, cu burta si ochelari spunandu-i ca-l deruteaza pe sofer!?! A continuat morala unul din spatele lui care a adaugat: ce-ar fi daca toti oamenii din autobuz ar face la fel? Cu alte cuvinte, acesti indivizi abia asteptau sa dea o lectie de morala cuiva si au gasit acel copil (care parea destul de anxios si labil) a carui bunica a reactionat imediat: vezi, ce-ai facut?
De fapt, copilul acela nu facuse ceva extrem de grav, iar atitudinea adultilor imbibati cu stirile apocaliptice de la tv depaseste de multe ori normalitatea! 
#PovestiDinBucuresti

Reclame

Despre bunicii din Romania

Lasă un comentariu

In Romania exista o adevarata psihoza la adresa oamenilor de varsta a treia, care s-au retras (teoretic!) din activitate, dar care se implica activ in cresterea si sustinerea familiilor unde exista copii mici care trebuie ajutati sa creasca mari! Despre acesti oameni care zilnic se scoala de dimineata, alearga prin oras sa-i supravegheze pe cei mici, sa-i duca la gradinita ori la scoala, apoi sa-i aduca acasa in siguranta, sa-i insoteasca si sa-i urmareasca in parc, nu se vorbeste in presa ori la tv, ca si cum nici n-ar exista!
Si de cele mai multe ori acestia presteaza voluntar aceste activitati si nici nu primesc premii ori mentiuni in cadrul galelor organizate de societatea civila! Uneori nici membrii familiilor pe care le ajuta si le sustin, nu le recunosc meritele si nu le arata recunostinta cuvenita!
Am scris aceste randuri deoarece aceasta-i realitatea in Romania, tara in care traiesc!
#cumsecresctinerelegeneratii
#Romaniain2018

Copiii abandonati de parinti

Lasă un comentariu

#StiriTriste:
In Romania exista nouazeci si sapte de mii – copii singuri ai caror parinti sunt plecati de langa ei, de regula in strainatate.
In Italia parintii nu au voie (conform legii) sa-si lase copilul singur in casa nici macar cateva ore, caci pot fi decazuti din drepturile parentale.
Sursa: RRA

N-am sa-i inteleg niciodata pe parintii care-si lasa copiii pe termen lung in grija rudelor, a asistentilor maternali, ori in institutiile statului. Justificarile de natura materiala, sociala s.a.m.d. nu ma intereseaza!

Apreciez parintii care muncesc din greu pentru a-si intretine, creste si educa urmasii lor fiind alaturi de ei, nu la distanta!

Exista mame si mame…

Lasă un comentariu

Exista mame mult prea tinere, mame de mijloc intre douazeci si treizeci de ani, iar trend-ul acum se concentreaza pe mame a caror varsta variaza intre treizeci si patruzeci de ani.

In spatiul public se vorbeste foarte mult despre extreme, in special despre cele din a treia categorie care si-au dorit cu ardoare un copil, s-au straduit ani de zile sa-l nasca, au facut tot felul de eforturi si-n final au reusit prin metode naturale ori artificiale.

Daca persoanele din ultima categorie sunt publice, atunci povestile lor de viata vor umple spatiul virtual si se vor regasi la o simpla cautare dupa nume&prenume.

Platformele de socializare vor prezenta fotografii si povesti „unice” din viata mamicilor, eventual ale familiilor bebelushilor veniti pe lume; mii de simpatizanti si de hateri vor urmari zilnic evolutia, iar acestia vor face comentarii pline de admiratie/empatie/extaz, ori de ura/dezaprobare/amenintari s.a.m.d.

Oamenii obisnuiti adora sa participe astfel la viata vedetelor, ori a pseudo-vedetelor…

#Morala: la patruzeci de ani o femeie poate avea un copil la liceu, la gradinita, ori poate fi in concediu postnatal!

Si ar mai fi o #Morala: nu este indicat sa postezi pe platformele de socializare chiar totul despre tine si copiii tai!

 

 

 

 

Viata de familie in imagini

Lasă un comentariu

Am facut cununia civila intr-o zi de 19 august, iar cununia religioasa si nunta in anul urmator intr-o zi de 2 noiembrie.

Am devenit mamica pentru prima data si mai tarziu, pentru a doua oara:

Peste mai multi ani, am devenit „granny” pentru prima oara, apoi pentru a doua oara, iar anul trecut pentru a treia oara, dar de aceasta data de gemeni!

La 11 Septembrie 2017 a-nceput oficial scoala in Romania

Lasă un comentariu

Ca-n fiecare an, fiecare om matur a postat in spatiul virtual fotografii, amintiri, nostalgii, opinii despre cum arata invatamantul romanesc acum si cum era pe vremuri!

Exista multi parinti ingrijorati care-si dau pentru prima data copiii la gradinita, ori la scoala.

De asemenea, exista multi experti in „Parenting” (care n-au avut niciodata copii); unii se declara adeptii invatamantului de stat si sunt preocupati de costurile mari ocazionate de alegerea unei scoli private. Altii sustin ca rezultatele obtinute in invatamantul privat nu justifica investitiile in acest sistem!

Despre scolile de stat se vorbeste deja de cateva saptamani scotandu-se la iveala neajunsurile: n-au autorizatii, n-au toalete, nu ofera conditii de igiena, etc. Ca-n fiecare an, sindicatele cadrelor didactice se pregatesc de greva din cauza salariilor! Cu alte cuvinte, bucuria inceputului noului an scolar este coplesita de frustrari si de probleme.

Intrebarea mea este: cum sa formezi niste copii fericiti intr-un mediu atat de controversat si toxic?

Eu le doresc tuturor copiilor un mediu sanatos in care sa invete cu placere, iar institutiilor de stat le propun sa preia de la sistemul privat „know-how” si modele a caror implementare pot face viata copiilor mai frumoasa si mai buna!

La urma urmelor, daca se doreste pastrarea tinerilor in tara, este necesar sa li se creeze conditii ca-n afara!

Despre generatia copiilor digitali Alpha

Lasă un comentariu

Copiii din generatia digitala „Alpha” sunt foarte intuitivi, isteti, inteligenti si asa mai departe! Au multa personalitate si stiu ce vor de la doar cateva luni de zile. Este fascinant sa-i urmaresti cum reactioneaza la o jucarie noua, cum o cerceteaza minutios, o „gusta” pe la etichete si apoi descopera utilitatea obiectului respectiv. Daca-i o masinuta de exemplu, ei stiu cu exactitate ce au de facut, daca exista butoane atunci sunt in elementul lor, daca se aprinde cumva vreun ecran prin preajma lor, interesul devine de nestavilit pentru acel obiect! Si uite-asa ei invata sa se joace, sa rasfoiasca o carte plina cu imagini, sa mearga singuri, apoi sa manance singuri s.a.m.d. Adultii ar trebui sa-i observe si sa le cultive aceste calitati deosebite, sa nu-i impiedice sa evolueze!

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: