Romani v/s straini de Romania

Lasă un comentariu

Am ascultat un reportaj care m-a amuzat teribil: niste voluntari veniti in Romania din tari vestice dezvoltate, au descoperit cu stupoare lustrele din sediul unei biblioteci comunale! Ei stiau de la televiziunile propagandistice ca la noi curentul electric lipseste cu desavarsire! Pai de ce nu ne-ntrebati pe noi, cei care scriem zilnic pe #FB?
#mahalauamediaticadauneazagravimaginiiRomaniei

Din categoria: #mahalauamediaticadauneazagravimaginiiRomaniei
Un turist danez povestea foarte incantat ce tara minunata a descoperit venind in Salaj cu un grup de conationali: sa te odihnesti in fân este o experienta unica, atunci cand aerul este curat, iar peisajul de vis; oamenii sunt foarte primitori, iar placintele deosebit de gustoase!
As vrea si eu sa stiu cum sunt turistii romani primiti pe alte meleaguri? Au numai experiente fericite, sau…?

Cand mergeam in tari straine si intalneam parteneri de afaceri pentru prima data „face-to-face”, multi dintre ei ma intampinau cu remarca devenita cu timpul celebra: cum, voi romanii nu sunteti toti bruneti si cu tenul mai inchis la culoare? Imi venea sa le raspund: nu, eu sunt o romanca mai atipica! Dar eram prea politicoasa de felul meu. Ei il stiau pe Hagi, o stiau pe Nadia, alte lucruri nu stiau despre Romania!
#cumnepercepstrainii

Anunțuri

Anii optzeci

Lasă un comentariu

Ieri pe un canal tv era ziua muzicii anilor ’80 (optzeci). Erau melodii cunoscute, hiturile acelor ani care se auzeau si la noi (unele dintre ele), dar videoclipurile se vedeau mai putin, sau deloc. Au fost prezentate melodii cantate in tineretea lor de Joe Cocker, Mick Jagger, Prince, David Bowie, George Michael (Wham), Whitney Houston, Britney Spears, Madonna, Laura Brannigan, Robin Gibb si Barbara Streissand, Phil Collins, Bonnie Tyler, Rod Stewart si multi altii de care n-am mai auzit de atunci. Ma gandeam cati dintre cei enumerati mai sus, ajunsi celebri, nu mai sunt printre noi.

Ca sa vorbesc in continuare despre anii optzeci: tot ieri am realizat ce ani grei au fost acestia pentru mine in viata particulara; cu modificari majore la serviciu unde am fost obligata sa schimb de trei ori nomenclatorul de produse si zonele geografice pe care le-am lucrat (si vizitat, implicit! Mai putin Australia). Am trecut de la tesaturi din bumbac, la tricotaje, de la Grecia, Cipru, la Orientul Mijlociu si Australia, apoi la tarile nordice: Danemarca, Suedia, Norvegia si Finlanda. Intre orient si tarile nordice am nascut al doilea copil, o mare bucurie intr-o lume destul de zbuciumata. Nu m-am victimizat niciodata si de multe ori ma-ntreb cum de am rezistat?!? N-am cerut niciodata nimic de la nimeni, nici macar o marire de salariu , ori vreun favor! De aceea mi-e greu sa-i inteleg pe cei carora le este bine si se lamenteaza tot timpul.

Cred ca totul tine de educatia primita si de cum te pozitionezi in viata fata de ceilalti.

Despre femeile de afaceri

Lasă un comentariu

Am intrat in lumea afacerilor imediat dupa absolvirea facultatii (la 23-24 de ani) si am acumulat multa experienta de viata, am cunoscut foarte multi oameni de afaceri de diferite nationalitati, cu statuturi sociale diferite. As putea spune ca m-am format in aceasta lume si am rezistat in ciuda tuturor „intemperiilor”.
Trebuie sa subliniez faptul ca nu rezista toata lumea in acest domeniu. Este o activitate frumoasa, provocatoare, epuizanta fizic si psihic de foarte multe ori.
Am adunat aici mai multe note facute de-a lungul anilor pe aceasta tema:

Intr-o lume a barbatilor, cum reuseste o femeie de afaceri sa se faca auzita, inteleasa, acceptata, respectata?
Astept opinii, sugestii, exemple, etc.
Se exclud din start glumele offtopic!

 
Exista mai multe categorii in randul femeilor de afaceri:
– adevarate
– inchipuite
– false
Fiecare categorie contine evident subcategorii…

Femeile de afaceri adevarate sunt de doua feluri:
– fac afaceri in nume propriu;
– conduc afacerile altora, pot fi angajate, asociate, actionare, etc.

In urma cu ceva timp la tv au aparut doua tinere exponente ale noului val „pitzi” imbracate sumar (doar era vara) intr-un restaurant, agitandu-se cu mobilele la vedere declarau ca „fac afaceri”.
Ma gandeam ca ele in niciun caz nu reprezinta lumea afacerilor, ci orice altceva!!!

In Romania au aparut dupa ’90 multe „femei de afaceri”! Unele dintre ele pareau mai degraba colhoznice, coborate direct de pe tractor, sau din remorca acestuia, dar ce sa facem acum? Acestea sunt vremurile pe care le traim si ne obisnuim in fiecare zi cu imaginile unor femei care au reusit in viata pentru simplul motiv ca au stiut pe cine sa „deranjeze” cu intrebari de „profesioniste”, pe cine sa apeleze din agenda telefonului personal, sau au stiut cu cine sa se casatoreasca din pura intamplare!

Premiul Nobel 2016 in economie

Lasă un comentariu

Premiul Nobel 2016 in economie a fost acordat pentru „Contributia la teoria contractelor” urmatorilor:
Oliver Hart
Harvard University, Cambridge, MA, USA
si
Bengt Holmström
Massachusetts Institute of Technology, Cambridge, MA, USA
Recunosc faptul ca am fost surprinsa atunci cand am auzit anuntul la radio deoarece aceasta tema a contractelor a devenit foarte sensibila in ultimii ani.
Daca in secolul trecut un contract era convenit intre partile contractuale si se semna numai atunci cand exista consens asupra tuturor clauzelor incluse, in secolul douazeci si unu majoritatea contractelor sunt standard, cu clauze impuse, care nu se negociaza si/sau modifica, uneori cuprind clauze oneroase pentru clienti ori vicii ascunse. Principiul care guverneaza de obicei este „take it, or leave it”. Sau mai pe intelesul tuturor, ori il semnezi pe „nv”, ori il citesti si te razgandesti!

De ce a disparut industria textila din Romania?

Lasă un comentariu

Studiu de caz:

Am cautat prin magazine produse textile romanesti si am constatat ca au disparut cu desavarsire! Daca in anii ’90 mai existau tesaturi romanesti la vanzare, acum acestea nu mai exista deloc. Am cercetat si oferta online, am gasit tesaturi imprimate din bumbac 140 cm latime importate din Ungaria. In magazine am gasit tesaturi din bumbac importate din China.

Apoi am vorbit cu o fosta colega – directoare a unei fabrici de tesaturi extralate pentru lenjerie de pat si am aflat ca dupa 2007 au vandut in pierdere razboaiele de tesut performante achizionate cu putin timp in urma, deoarece nu mai erau competitivi sa produca tesaturile si apoi sa le confectioneze si sa le exporte. Nu mai aveau oameni pentru patru schimburi, deoarece muncitorii din industria textila au emigrat spre alte zari.

Intrebarea care se pune este de ce au disparut fabricile de textile din Romania? In acestea lucrau zilnic mii de oameni din toate zonele tarii:

  • Bucuresti – Dacia, Suveica, Aurora – sunt numai cateva denumiri de fabrici unde se produceau tesaturi din bumbac si tip bumbac;
  • Pucioasa
  • Pitesti
  • Buzau
  • Iasi
  • Galati
  • Sfantu-Gheorghe
  • Sighisoara
  • Arad – U.T.Arad
  • Giurgiu
  • Medias
  • Satu-Mare
  • Baia-Mare

Inainte de „90 existau filaturi, tesatorii si fabrici de confectii controlate de Centrala Industriei Bumbacului (C.I.B.)

De asemenea, in cadrul Ministerului Industriei Usoare existau Centrala Inului, Matasii si Canepei (C.I.M.I.C.) , Centrala Lanii (C.I.L.) si Centrala Confectiilor.

Acum, majoritatea fabricilor vechi au fost dezafectate, vandute la fier vechi, specialistii din domeniu au ales alte drumuri, putini dintre acestia s-au privatizat la inceputul anilor ’90, unii au reusit sa supravietuiasca, altii (destul de putini) s-au imbogatit, unii s-au resemnat, multi au emigrat, s-au pensionat, etc.

(va urma).

Despre acest subiect am mai scris de-a lungul anilor:

15 Octombrie – prima zi de lucru

15 Octombrie – la primul meu loc de munca

Daca nu cunosti, intreaba! Daca n-ai pe cine intreba, atunci ai o problema!

Realitatea din Romania

Brexit, Marea Britanie si restul tarilor din UE

Lasă un comentariu

Britanicii au votat in proportie de 52% pentru iesirea din Uniunea Europeana la referendumul  din data de 23 Iunie 2016.

La aflarea rezultatelor s-au declansat comentariile, luarile de pozitie, estimarile pertinente ale unora, dar si elucubratiile penibile ale multora, deoarece daca unii voteaza in necunostinta de cauza (multi englezi nu stiau exact ce-nseamna EU!?!), altii fara sa aiba notiuni elementare de istorie economica, ori de drept comunitar, isi dau cu parerea hazardat si inutil pe retelele de socializare.

De la cameriste, actrite si activisti #FB, pana la sociologi, analisti economici, politici, istorici si politicieni, toata lumea a postat ieri despre consecinte, riscuri, implicatii si asa mai departe.

Multi s-au limitat la glume pe tema brexit, altii s-au aratat ingrijorati de soarta strainilor care lucreaza in Marea Britanie, in conditiile in care acum nimeni nu stie cu certitudine ce urmeaza sa se-ntample in realitate!

Pentru foarte multi oameni nu exista „vom trai si vom vedea”, deoarece toti se cred experti in toate domeniile si vor sa dea verdicte pe care lumea le citeste si le saluta, sau le contrazice!

Articole aparute in presa care merita citite:

40 de lucruri esentiale despre relatia Marii Britanii cu Uniunea Europeana

 

Tema zilei: IFN-urile din Romania

Lasă un comentariu

Status #FB de astazi:

Daca ar trebui sa fac acum o lucrare de diploma, sau o dizertatie cu subiectul finante-banci mi-as alege tema IFN-urilor din Romania! De cativa ani urmaresc in piata politicile lor abuzive in tratarea clientilor romani care accepta sa primeasca credite de la banci cunoscute, stiut fiind ca acestea intermediaza numai aceste operatiuni contra comisioane de administrare a operatiunilor la ghiseele lor. Dar cui ce-i pasa, nu-i asa?
Poate ma citeste vreun jurnalist de la publicatiile pe teme financiare si preia subiectul! N-am nimic impotriva, nu vreau exclusivitate!

Astazi am auzit si la RRA o analiza pe tema IFN-urilor care-si „coplesesc” clientii cu oferte tentante, in scopul sa-i subjuge, sa-i hartzuiasca pentru ca apoi sa-i doboare din punct de vedere mental si fizic! Omeneste vorbind ma-ntreb cum este posibil asa ceva intr-o tara normala?

Dar daca ma gandesc ulterior ca aceste institutii au ca scop general sa ruleze si sa inmulteasca neconditionat sume imense de bani a caror provenienta poate fi cunoscuta, ori nestiuta, am gasit si raspunsul la intrebare!

Este stiut faptul ca lacomia oamenilor a fost in anumite etape ale istoriei omenirii un real factor de progres! Astfel s-a ajuns la strategii si inginerii financiare menite sa inmulteasca banii in folosul unora si-n detrimentul altora! Cei striviti de sistemul impovarator al creditelor de tot felul reprezinta majoritatea, in timp ce imbogatitii din top sunt minoritatea!

In concluzie, este vorba despre o lupta inegala purtata cu vorba buna si amabilitate pana accepti sa intri in valtoare, urmata curand de realitatea zdrobitoare menita sa te copleseasca prin SMS-uri halucinante din care nu-ntelegi nimic, prin lipsa de dialog (nu ai cu cine relationa, nimeni nu te lamureste, toti te duc cu vorba, te amana s.a.md.)

Ce inseamna IFN si cu ce se ocupa aceste institutii:

Definitie: IFN (Institutie financiara nebancara)  – Entitati, altele decat institutiile de credit, ce desfasoara activitate de creditare cu titlu profesional, in conditiile stabilite de lege.

Institutiile financiare nebancare au obligatia de a se constitui ca societati comerciale pe actiuni.

O lista a acestor institutii financiare nebancare putem gasi aici.

Deocamdata am sa evit niste exemple concrete, dar este posibil ca in viitorul apropiat s-o fac!

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: