Targul de carte Gaudeamus si momentul de glorie indelung asteptat

Lasă un comentariu

De doua zile s-a deschis targul international de carte la Romexpo, in pavilionul central! De aceasta data, fiind o editie jubiliara, standul organizatorilor ocupa o pozitie privilegiata, centrala, vizibila si desigur invidiata de catre unele edituri obisnuite sa ocupe/imparta acel loc mult ravnit de toata lumea.

Participarea la acest eveniment cultural poate deveni unul monden pentru acele persoane dornice sa se afirme pe plan personal, caci altfel nu mai sunt bagate in seama de nimeni; astfel apar comentarii de tot felul pe platformele de socializare legate de programul evenimentelor de la targ: „ne vedem acolo!” ar putea fi cel mai frecvent comentariu, deoarece astfel toata lumea va afla despre intentiile bune ale persoanei respective. De asemenea „imi pare rau, dar sunt departe!” este un alt tip de comentariu plasat neaparat de catre reprezentantii diasporei romanesti implicati cu trup si suflet in evenimentele petrecute in patria pe care au parasit-o de curand sau mai demult.

Mai multe informatii despre Gaudeamus 2018, aici.

Reclame

Despre adultii care-si ignora copiii

Lasă un comentariu

Zilele trecute, in metrou s-au urcat doua femei impreuna cu o fetitza de patru-cinci ani; cea mica s-a asezat pe scaunul din dreapta mea. Si-a desfacut pardesiul, l-a coborat de pe umeri si am observat ca nu avea nasturii inchisi la sarafanul cochet pe care-l purta peste un tricou alb. Cele doua femei (dintre care una presupun ca era mama!) au privit tot drumul in ecranul unui telefon unde se derulau imagini cu rochii de mireasa…
Apoi fetitza s-a mutat pe scaunul din dreapta grupului statuar cu ochii in telefon!
M-a uimit peste masura faptul ca nimeni nu i-a adresat fetitzei niciun cuvant, de parca nici n-ar fi existat!
Ma tot intreb ce-nteleg unii oameni din notiunea de „parenting”?
Stiu ca eu sunt de moda veche si-mi place sa comunic tot timpul cu cei mici!
#PovestidinBucuresti
 

Colaje cu flori si picturi de toamna

Lasă un comentariu

 

Moravuri decadente

Un comentariu

Nu mi-au placut niciodata fariseii, cabotinii, fatzarnicii, habotnicii, oamenii care se autointituleaza superiori, cei care-i umilesc pe ceilalti din jurul lor pe motiv ca-s saraci sau subevoluati pe o scara ierarhica reala ori imaginara. De asemenea nu-mi plac acei oameni fara initiative personale, dar care-si insusesc meritele altora si confisca unele evenimente impunand reguli absurde si ofensatoare pentru participanti.
Detest femeile nimfomane care au stricat familiile altora prin atitudinea lor necontrolata vis-a-vis de barbatii insurati cu alte femei. Ii compatimesc pe barbatii slabi care s-au lasat prinsi in mrejele acestor femei, si-au abandonat copiii, iar apoi s-au trezit din visare cand era prea tarziu.
#DinViataAdunate

Romanoexport 1948 – 2018

Lasă un comentariu

Anul acesta s-au implinit saptezeci de ani de la infiintarea celei mai mari companii de export-import din Romania.

collage pereti lumini rest 7 nov

In decursul anilor aici au lucrat si s-au format sute-mii de specialisti in activitatile de comert exterior din tara. Foarte multi oameni au fost absolventi ai Facultatii de Comert exterior de la A.S.E., bine pregatiti, cunoscatori de una, doua sau chiar mai multe limbi straine, cu atestate obtinute prin examene.

Compania Romanoexport si-a desfasurat activitatea in mai multe locuri din Bucuresti de-a lungul anilor: la inceput intr-o cladire din Piata C.A. Rosetti, apoi intr-o cladire de la intersectia strazii Lipscani cu Calea Victoriei, iar din anii saptezeci pana-n 2016 a avut sediul in strada Doamnei.

Piata C.A.Rosetti (sursa google):

Din Romanoexport s-au desprins mai multe companii cu diverse obiecte de activitate precum Arpimex, Vitrocim si altele.

Romanoexport s-a ocupat de importul de materii prime, coloranti pentru industria textila din Romania si exportul de tesaturi, covoare, tricotaje si confectii produse integral in fabricile romanesti situate in toata tara. Marfurile se exportau in tari din Europa de Vest si de Est, in SUA, in Australia, in Africa si in tari arabe.

In perioada anilor saptezeci-optzeci  s-au inregistrat cifre importante ale exporturilor romanesti, dar dupa nouazeci situatia s-a schimbat.

Articole publicate anterior:

https://elenaniculescu.com/2010/06/22/cum-se-faceau-afaceri-inainte-de-90-partea-i/

 

Articole din presa ultimilor ani:

Cum s-a destramat covorul de Cisnadie

Cladirea Romanoexport transformata in primul Moxy by Mariott din Romania

Bumbacul romanesc, o industrie moarta

%d blogeri au apreciat asta: