„Notre-Dame de Paris” a starnit discutii, dispute, valuri de indignare si de ineptii

Lasă un comentariu

Cu atatea declaratii personale si fotografii de la Paris despre vizite la Catedrala Notre-Dame care au inundat #FB, cred ca multi romani care n-au avut pasaport inainte de nouazeci (din motive numai de ei stiute!), iar dupa aceea n-au avut ocazia sa calatoreasca pana acolo, se vor simti discriminati, frustrati, uimiti si chiar suparati! Caci asa sunt oamenii, ei se supara intotdeauna foarte repede daca n-au facut in viata lor tot ce-au facut altii, aici intrand rudele, colegii, vecinii, prietenii, cunoscutii s.a.m.d.! Stiu din experienta personala cum sunt oamenii si cum se supara ei din te-miri-ce, daramite atunci cand au motive intemeiate s-o faca! 
#RomaniipeFacebook

Reclame

Moda si modele

Lasă un comentariu

In Romania au existat de-a lungul anilor creatori de moda, inventatori de modele, croitori experimentati care stiau sa faca un produs vestimentar de la A la Z, tehnicieni talentati care stiau sa intocmeasca schite si fise de dimensiuni corecte, echilibrate. Despre acestia nu s-a vorbit niciodata laudativ in spatiul public si au ramas anonimi. Multi dintre ei s-au format la Apaca si apoi unii au continuat sa lucreze in casele de moda existente in capitala, sau in marile orase din Romania. Ma refer la anii saizeci-saptezeci-optzeci ai secolului douazeci. 
Este adevarat ca acesti oameni talentati erau obligati sa execute comenzi speciale pentru liderii acelor vremuri; putini dintre ei erau trimisi in afara granitelor pentru documentare.
In anii saizeci-saptezeci-optzeci industria confectiilor si a tricotajelor in tara noastra era destul de dezvoltata, nu degeaba se produceau aici marfuri pentru companii de renume international. Unii cred ca aici nu se-ntampla nimic bun niciodata, dar de fapt ei n-au avut acces la informatii.
Dupa anii nouazeci au aparut o multime de creatori, de designeri, de oameni bizari care au dominat lumea modei in tara noastra, unii au rezistat, altii au disparut.

Modus vivendi

Lasă un comentariu

„Modus vivendi” este modul de-a trai, de a exista in societate, unic si inalienabil pentru fiecare OM. Unii oameni isi imagineaza ca au dreptul sa intre „incaltati si murdari de noroi” in viata altora, dar sunt deplasati!

Dupa nouazeci n-am fost cu totii someri, disponibilizati s.a.m.d. Doar ca unii dintre noi ne-am educat copiii cu bun simt si responsabilitate si de multe ori imi admir copiii cat de bine crescuti sunt, chiar daca cei din jurul lor sunt plini de fitze, de megalomanii si de cultul ego-ului exacerbat! Ah, n-am alergat dupa burse in afara tarii pentru ei, spre deosebire de alti parinti dedicati acestei cauze! 🙂 N-am nimic impotriva celor care au studiat in alte tari ale lumii, dar trebuie sa recunosc faptul ca putini au acumulat „know-how”, putini stiu sa faca ceva concret, caci de farisei suntem satui!

#OnThisDay2014:
„Se spune ca toata incarcatura negativa din jurul nostru ne afecteaza organismul pana in cele mai adanci cotloane…acestea nu sunt doar vorbe raspandite de traineri/guru, ci sunt pure adevaruri; sfatul meu prietenesc este sa iesiti din sfera de influenta a celor care va intoxica zilnic! Evadati din cotidian pentru a va vindeca organismul, mintea si spiritul!”
#PanseuridePrimavara

Teme de gandire matinale

Lasă un comentariu

Eu cred ca cititul excesiv din liceu&facultate m-a ajutat enorm de mult sa nu devin o economista banala, limitata, obtuza si repetitiva in gandire si exprimare! Poate si studiile personale de istoria artelor m-au ajutat sa explorez si alte lumi nevazute de multi oameni din jurul meu. Apoi faptul ca „meseria” m-a obligat sa vizitez multe tari si orase mi-a deschis orizontul cunoasterii fara sa ma alieneze, din fericire!

Cand am „debutat” in lumea virtuala am cunoscut multi jurnalisti si bloggeri, unii m-au „atacat” virulent (nu stiu exact de ce?), iar cu altii am ramas in relatii de „prietenie” pana-n prezent! 🙂 In schimb, cu unii dintre fostii colegi de serviciu nu mai pot comunica in prezent nici in lumea reala, nici in cea virtuala!

Am devenit intoleranta la metehne „vintage” acutizate si modificate in secolul XXI! 😀 

Si observ ca automultumirea de sine face din oamenii obisnuiti niste indivizi urcati pe un piedestal invizibil pe care numai ei il vad.

Decizii corecte

Lasă un comentariu

 Ma bucur ca in urma cu niste ani am refuzat din start sa public articole (in exclusivitate, adica nepublicate anterior!) pe un site adresat femeilor. Activitatea era taxata „pro bono”, dar mi se garanta „celebritatea” si afirmarea, de care evident ca n-aveam nevoie nici atunci si nici acum!

Astazi am vazut pe #FB un articol publicat pe acel site in care copilul este numit plod, termen pe care-l detest de cand ma stiu! Motiv pentru care ma bucur ca nu mi-am asociat numele cu acel site pe care n-are rost sa-l mentionez! Am convingeri si nu-mi plac derapajele.

Este adevarat ca orice femeie este libera sa gandeasca, sa scrie, sa-si exprime nemultumirile, sa fie ironica, dar depinde cum o face si ce cuvinte foloseste!

Copiii si internetul

Lasă un comentariu

Astazi am ascultat o emisiune despre „siguranta” copiilor pe internet, despre riscuri si amenintari, despre obligativitatea adultilor de a monitoriza ceea ce fac zilnic copiii lor in lumea virtuala. Am aflat ca se va putea apela in curand la un produs al inteligentei artificiale care instalat in telefonul copilului va putea sa depisteze orice activitate periculoasa si va alerta parintii.
Daca generatia noastra a-nvatat sa lucreze pe calculator in anii nouazeci de la copiii nostri care sunt in general autodidacti, generatia digitala Alpha care a aparut in ultimii ani se naste cu abilitatile de a accesa internetul de la varsta de doi ani! Nici nu ne dam seama ce ne asteapta daca nu reusim sa tinem pasul cu cei mici!

Ingrijirea danturii este un „must”, nu un moft!

Lasă un comentariu

Am aflat ca tara noastra se situeaza in top-ul statisticilor europene la nefrecventarea cabinetelor stomatologice de catre romani, din motive financiare in primul rand! Stam bine in schimb la capitolul turism in scopuri stomatologice, dar faptul ca ne viziteaza strainii pentru a-si repara dantura aici, este o alta latura a economiei de piata.
Cand vezi prin filme actorii americani cu o dantura perfecta, alba si stralucitoare, la ce te gandesti? Ca isi intretin dantura asa cum se cuvine, ca au apelat la specialistii in ortodontzie, sau ca au dinti falsi bine lucrati, uneori chiar prea perfecti pentru a fi adevarati? 
Ideea de baza este ca frecventarea dentistului este un „must”, nu-i un moft, dar doctorul stomatolog niciodata nu-ti va putea garanta daca o lucrare este bine facuta si te vei putea folosi de aceasta o zi, o luna, sau zeci de ani! Costurile pot varia de la cateva sute de lei, la cateva mii de euro, dar nici atunci nu exista garantii, caci totul tine mai mult de noroc. Iar spotul acela publicitar in care o doamna musca din mar dupa ce si-a lipit proteza dentara cu adezivul X, este dupa opinia mea un „fake”!
#OpiniiPersonaleBazatePeDateReale

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: