Sistemul de invatamant „d’antan”

Lasă un comentariu

Sistemul de invatamant de altadata (inainte de anii nouazeci) era unul destul de rigid si incorsetat in tipare de multe ori absurde. Unii profesori respectau programa scolara cu strictete si orele puteau deveni banale, altii insa isi foloseau talentul, fantezia si abilitatile didactice, iar rezultatul era cu totul altul pentru elevi!

In facultate a fost aceeasi situatie: unii profesori ne-au predat dialectica si marxismul, socialismul stiintific, planificarea economiei, statistica, tehnici de comert exterior, etc., iar altii au jubilat cu teme traditionale cum ar fi filosofia, mai pe intelesul nostru al tuturor.

Am avut profesori foarte scolastici si de neabatut de la respectarea stricta a programei impuse, iar altii mai originali personalizau materia predata in asa fel incat sa rezoneze mai bine cu noi.

Profesorii de limba romana din scoala generala si din liceu au avut o influenta covarsitoare asupra formarii noastre ca oameni. Unii ne-au invatat temeinic gramatica limbii romane, altii ne-au sadit dragostea pentru literatura romana si universala.

De asemenea profesorii de limbi straine din liceu si din facultate au avut rolul lor in deschiderea orizontului cunoasterii pentru noi, cei care traiam intr-o lume destul de inchisa in raport cu lumea cea mare si necunoscuta, adica acea lume stiuta numai din carti si din filme.

Se spune ca „omul sfinteste locul”, iar in invatamant este locul unde acest proverb se aplica de cele mai multe ori cu succes, iar rezultatele nu intarzie sa apara.

Ex-diriginta mea din liceu este cel mai elocvent exemplu: profesoara de franceza, provenita dintr-o familie cu „stare” dintr-un oras din Moldova, casatorita din dragoste cu un arhitect pe care l-a cunoscut in timp ce era eleva. O poveste de viata complicata de nationalizarea din 1947, care i-a obligat sa se mute la Bucuresti si sa inceapa totul de la zero.

Dar in timpul cat ne-a fost profesoara la liceu, aceasta adevarata doamna profesoara nu ne-a marturisit niciodata necazurile prin care a trecut, conditiile grele in care a trait pana ce li s-a dat un apartament cu trei camere intr-un cartier bucurestean. A fost intotdeauna o prezenta foarte tonica pentru noi, ne-a sadit dragostea de frumos, de muzica, de literatura universala. Ne-a invatat sa gandim, sa optam, sa alegem corect, sa fim civilizati, sa ne comportam cu demnitate. Povestea vietii acestei doamne am aflat-o relativ recent, in ultimii ani, deoarece vorbim la telefon destul de frecvent.

Anunțuri

Despre generatia copiilor digitali Alpha

Lasă un comentariu

Copiii din generatia digitala „Alpha” sunt foarte intuitivi, isteti, inteligenti si asa mai departe! Au multa personalitate si stiu ce vor de la doar cateva luni de zile. Este fascinant sa-i urmaresti cum reactioneaza la o jucarie noua, cum o cerceteaza minutios, o „gusta” pe la etichete si apoi descopera utilitatea obiectului respectiv. Daca-i o masinuta de exemplu, ei stiu cu exactitate ce au de facut, daca exista butoane atunci sunt in elementul lor, daca se aprinde cumva vreun ecran prin preajma lor, interesul devine de nestavilit pentru acel obiect! Si uite-asa ei invata sa se joace, sa rasfoiasca o carte plina cu imagini, sa mearga singuri, apoi sa manance singuri s.a.m.d. Adultii ar trebui sa-i observe si sa le cultive aceste calitati deosebite, sa nu-i impiedice sa evolueze!

Exista Femei si Femei

Lasă un comentariu

Exista femei libertine, dezinhibate, fara teama de ridicol. Acestea nu respecta reguli, daca se ataseaza de un barbat nu renunta usor la el. De obicei nu le intereseaza convenientele sociale, sunt in stare de orice sacrificiu pentru a castiga lupta; ele pot distruge cuplurile casatorite deoarece se cramponeaza de barbati si nu-i mai lasa din mana decat daca intalnesc unul mai interesant.

Exista femei care vaneaza barbati mai in varsta ca ele, dar exista si femei care fac pasiuni pentru pustani! Unele dintre ele experimenteaza ambele categorii cu aceeasi „candoare”!

Amantlacurile au existat dintotdeauna si unele femei doar asa isi traiesc viata, fara scrupule si fara teama de conseciente. In ultimii ani moralitatea indoielnica a devenit o adevarata „virtute”, caci astfel sunt si vremurile! Intalnesti in tabloide, in mediul virtual, pe ecranele televizoarelor, o multime de femei al caror trecut este arhicunoscut pentru imoralitate, dar cu toate acestea, ele pozeaza in inocente mereu pregatite sa dea sfaturi si recomandari de viata tuturor celorlalte femei!

#PanseuMatinal

Lasă un comentariu

#PanseuMatinal:
Nu mi-a placut niciodata sa traiesc urat, incrancenat, sa-mi etalez neimplinirile in mediul virtual! Daca voi ati ales sa traiti astfel, nu mai incercati sa-mi impuneti mie prin comentarii stilul vostru de viata! Iar daca veti continua sa faceti aprecieri malitzioase despre capacitatea mea de a intelege ceea ce se-ntampla in lume, sunteti invitati sa ma ocoliti deoarece nu-mi plac polemicile! Prefer sa-mi canalizez energia in alte directii!

 

Oamenii in general se considera destepti, speciali si cu multa experienta de viata; acestia indraznesc sa „combata” tot ceea ce postezi in mediul online, desi n-au expertiza necesara (ca sa ma exprim elegant!), dar au mult tupeu si nu duc lipsa de imfatuare!

 

 

#socializareFB

Statistici alarmante

Lasă un comentariu

Extrase dintr-un interviu difuzat astazi la „Apel matinal” – R.R.A. cu o reprezentanta a organizatiei #SalvatiCopiii:
– Romania este pe locul intai in UE la capitolul: abandon copii in maternitati la/dupa nastere;
– In 2016 au fost abandonati in maternitati peste o mie de copii;
– In primul trimestru 2017 au fost abandonati in maternitati 245 de copii-majoritatea au fost nascuti de adolescente minore cu varste cuprinse intre zece-paisprezece-saptesprezece ani. Multe dintre fetele-mame nu prezinta acte atunci cand vin la maternitati si apoi dispar (ca-n unele filme straine!).
Despre preventzie, educatie, integrarea copiilor abandonati in societate…las subiectul in seama celor din sistem, organizatii, etc.

#Panseu Matinal Bazat Pe Fapte Reale

Lasă un comentariu

Motto: Oamenilor le place sa-si falsifice trecutul, sa-si cosmetizeze prezentul si sa-si amane viitorul pana la noi tendinte care trebuie urmate cu sfintenie!
Si le place victimizarea mai presus de orice!
In ultimii ani am citit si auzit o multime de confesiuni facute de conationali emigrati inainte de nouazeci, sau dupa; evident ca fiecare are o poveste proprie, adaptata momentului, modificata prin partile esentiale, adevarata sau inventata, trista si umilitoare ori cu final fericit.
Unii se confeseaza in mediul virtual din dorinta de a deveni celebri, compatimiti de toata lumea.
Unii se lauda ca o duc foarte bine si isi adapteaza fotografia de avatar in conformitate: imaginea femeii de succes prin afaceri in stil MLM in America, detasata, increzatoare si cu zambet larg (dantura perfecta foarte vizibila!).
Unii se victimizeaza ca lor le-a fost greu sa traiasca in Romania si de aceea au emigrat in anii optzeci asumandu-si riscuri si consecinte. Nimeni nu mai este ca ei…dar nici acum nu le este foarte bine!
Ceea ce este bizar mi se par a fi confesiunile contradictorii, adica una spui astazi si altceva peste cateva zile…
De exemplu:  astazi te lauzi ca toata familia ta (copii, nepoti, etc.) a emigrat la mai mult si mai bine si maine te smiorcai virtual ca esti trist si deprimat…
Ieri am citit niste comentarii aberante plasate de catre o romanca emigrata cu multi ani in urma pe pagina unei alte romance casatorita si stabilita intr-o tara straina impreuna cu sotul tot ex-roman, candva.
Am realizat cata ura poate rezulta prin acumularea repetata de frustrari; pana ieri as fi putut sa-mi imaginez ca prima romanca emigrata este o admiratoare a celeilalte casatorite, dar din comentarii am dedus cu totul altceva! 
Am cunoscut multi oameni care au emigrat din Romania, unii au reusit in viata, altii mai putin.

Despre copii si adulti

Lasă un comentariu

Opinie personala:

Detest oamenii care n-au copii si nu suporta copiii din principiu in preajma lor, ceea ce-mi aminteste de momentul cand am fost exclusi de la evenimentele mondene organizate de niste buni amici/rude/etc. deoarece aveam deja un copil mic si era foarte posibil sa-l aducem cu noi. Deviza „no kids allowed!” este discriminatorie si aberanta in secolul XXI! La fel era si-n secolul trecut…
Alergia la copii spune foarte multe despre caracterul unui om care vrea sa pozeze intr-un personaj pozitiv!
Nu solicit argumente pro, sau contra! Despre acest subiect as putea scrie romane fluviu, fara sa ma autodeclar specialist in „parenting”, in „family teambuilding”, ori in „arta de-a trai frumos” (atat cat se poate!).

Orice copil trebuie iubit si inteles in primul rand, apoi fiecare are nevoie de un tratament personalizat, adaptat la cerintele specifice. Daca plange, trebuie cautat si intuit motivul; de multe ori este mai bine sa-l impaci intr-un fel, decat sa-l lasi sa planga si sa strigi la el sa taca deoarece te doare capul (cum fac foarte multe mame enervate si plictisite!).

Recunosc faptul ca pe nepoti prefer sa-i distrez, sa le cant, sa le fac teatru de papusi, sa-i iau in brate si sa-i linistesc, decat sa-i las sa planga aiurea.

Copilaria de bebelus nu dureaza decat cateva luni de zile, apoi copiii cresc!

Si este atat de frumos sa ti se cuibareasca in brate un copilas si sa se linisteasca, sa adoarma acolo…

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: