Despre bunicii din Romania

Lasă un comentariu

In Romania exista o adevarata psihoza la adresa oamenilor de varsta a treia, care s-au retras (teoretic!) din activitate, dar care se implica activ in cresterea si sustinerea familiilor unde exista copii mici care trebuie ajutati sa creasca mari! Despre acesti oameni care zilnic se scoala de dimineata, alearga prin oras sa-i supravegheze pe cei mici, sa-i duca la gradinita ori la scoala, apoi sa-i aduca acasa in siguranta, sa-i insoteasca si sa-i urmareasca in parc, nu se vorbeste in presa ori la tv, ca si cum nici n-ar exista!
Si de cele mai multe ori acestia presteaza voluntar aceste activitati si nici nu primesc premii ori mentiuni in cadrul galelor organizate de societatea civila! Uneori nici membrii familiilor pe care le ajuta si le sustin, nu le recunosc meritele si nu le arata recunostinta cuvenita!
Am scris aceste randuri deoarece aceasta-i realitatea in Romania, tara in care traiesc!
#cumsecresctinerelegeneratii
#Romaniain2018

Anunțuri

Amintiri din copilarie-in varianta mea

Lasă un comentariu

Cand merg in Drumul Taberei pe sosea (adica pe la suprafata!) revad cu placere locurile pe unde am copilarit in prima, dar mai ales in a doua copilarie: Palatul Cotroceni si Gradina Botanica.
La palat mergeam la Cercul de Maini Indemanatice in prima copilarie (venind din Bucurestii Noi), iar in a doua copilarie (cand locuiam in zona Favorit, actual AFI Cotroceni) petreceam vacantele de vara in curtea palatului la evenimentele organizate acolo pentru copii: tabere de vara, carnavaluri costumate, focuri de tabara.
In Gradina Botanica ne plimbam aproape zilnic in special cand eram la liceu.

Frumoase locuri, nepretuite amintiri.

Mi-am amintit de asemenea ca atunci cand eram mica, mama a mers cu mine la un specialist deoarece imi pierdusem pofta de mancare, gandeam exagerat de mult, ma prefaceam ca dorm, dar de fapt visam cu ochii deschisi.

Specialistul mi-a recomandat un sirop cu vitamine pentru pofta de mancare si i-a spun mamei ca sunt un copil inteligent peste medie si trebuie in fiecare zi sa vad locuri noi, sa fac lucruri inedite s.a.m.d. Prin urmare, mama ma scotea la plimbare prin centrul orasului, vizitam magazine, mergeam cu ea la piata, mergeam la spectacole la teatrul de vara din Parcul Bazilescu.

Realizez acum ce mama extraordinara am avut! Dumnezeu s-o odihneasca!

#povestidinBucuresti

 

Marturii bazate pe observatii

Lasă un comentariu

Oamenii se cred niste zei a caror existenta unica (in viziunea lor) ar putea fi un model demn de urmat pentru generatiile prezente si viitoare!

Pe zi ce trece realizez de ce exista aceasta intoleranta permanenta intre generatii, intre cei care tot repeta „pe vremea mea…” si ceilalti care traiesc acum, altfel. Este ca si cum le-as reprosa nepoatelor & nepotilor mei ca au tot felul de jucarii sofisticate, in timp ce eu aveam doar papusi de carpa al caror cap cusut de trup era din carton presat si mobila de bucatarie din tabla! 
Ori incerci sa evoluezi prin transformare personala, ori ramai acolo incorsetat in tipare invechite! 
#DilemaExistentiala

Copiii abandonati de parinti

Lasă un comentariu

#StiriTriste:
In Romania exista nouazeci si sapte de mii – copii singuri ai caror parinti sunt plecati de langa ei, de regula in strainatate.
In Italia parintii nu au voie (conform legii) sa-si lase copilul singur in casa nici macar cateva ore, caci pot fi decazuti din drepturile parentale.
Sursa: RRA

N-am sa-i inteleg niciodata pe parintii care-si lasa copiii pe termen lung in grija rudelor, a asistentilor maternali, ori in institutiile statului. Justificarile de natura materiala, sociala s.a.m.d. nu ma intereseaza!

Apreciez parintii care muncesc din greu pentru a-si intretine, creste si educa urmasii lor fiind alaturi de ei, nu la distanta!

Exista mame si mame…

Lasă un comentariu

Exista mame mult prea tinere, mame de mijloc intre douazeci si treizeci de ani, iar trend-ul acum se concentreaza pe mame a caror varsta variaza intre treizeci si patruzeci de ani.

In spatiul public se vorbeste foarte mult despre extreme, in special despre cele din a treia categorie care si-au dorit cu ardoare un copil, s-au straduit ani de zile sa-l nasca, au facut tot felul de eforturi si-n final au reusit prin metode naturale ori artificiale.

Daca persoanele din ultima categorie sunt publice, atunci povestile lor de viata vor umple spatiul virtual si se vor regasi la o simpla cautare dupa nume&prenume.

Platformele de socializare vor prezenta fotografii si povesti „unice” din viata mamicilor, eventual ale familiilor bebelushilor veniti pe lume; mii de simpatizanti si de hateri vor urmari zilnic evolutia, iar acestia vor face comentarii pline de admiratie/empatie/extaz, ori de ura/dezaprobare/amenintari s.a.m.d.

Oamenii obisnuiti adora sa participe astfel la viata vedetelor, ori a pseudo-vedetelor…

#Morala: la patruzeci de ani o femeie poate avea un copil la liceu, la gradinita, ori poate fi in concediu postnatal!

Si ar mai fi o #Morala: nu este indicat sa postezi pe platformele de socializare chiar totul despre tine si copiii tai!

 

 

 

 

Violenta domestica in Romania naste adevarati monstri si face victime!

Lasă un comentariu

Se scrie mult pe aceasta tema, dar se face foarte putin in societatea romaneasca! De regula, femeile sunt maltratate in familie si de multe ori devin victime sigure, iar in urma lor raman copii mici fara mama, lipsiti de afectiunea materna.

Vineri am aflat despre un astfel de caz care m-a impresionat, evident! O mama de doi copilasi sub patru ani, directoarea unei gradinite private din Bucuresti care-si crestea copiii acolo pentru a-i supraveghea indeaproape, a fost atacata mortal in biroul ei de catre sotul ei, respectiv tatal copiilor, desi pe numele acestuia exista un ordin de restrictie (formal!).

Drama acestei femei-antreprenor care si-a ales un drum destul de dificil in viata si care a sfarsit apoi pe masa de operatie din spital este un fel de semnal de alarma!

Despre acest caz a scris mult mai mult si mai bine, Petronela Rotar aici.

Parenting de la distanta

Lasă un comentariu

Indiferent de varsta pe care o are, orice copil vrea sa capteze si sa i se acorde toata atentia unui adult! Exista o reala competitie intre copii la acest capitol: cei mai mari ar dori exclusivitate, dar cu timpul trebuie sa accepte ideea ca nu-i posibil si uneori se resemneaza, alteori se revolta! Cei de varsta mijlocie folosindu-si dragalasenia incearca sa confiste toate privilegiile celor mari.
Cei mai mici, daca sunt si gemeni deja nu mai au rabdare; ei vor sa comunice repede si sa se faca intelesi, nu mai accepta statutul de bebelush din moment ce stiu sa-si aranjeze singuri jucariile si sa le puna in functiune! Se uita la tine insistent daca in loc sa apesi butonul potrivit, stai si te uiti la jucarie fara sa actionezi!  
#CopiiiDinZiuaDeAzi
#DeCeIubimCopiii

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: