Prin Bucuresti in Noiembrie 2021
noiembrie 13, 2021
Uncategorized atitudine, Bucuresti, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Flori din pietele bucurestene in septembrie 2021
septembrie 30, 2021
Uncategorized attitude, Bucuresti, flori, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Baby-boomers in Romania
septembrie 21, 2021
Uncategorized afaceri, atitudine, attitude, life, Romania, viata Lasă un comentariu
Fac parte dintr-o generatie de oameni educati dupa Makarenko, disciplinati ca la armata si stilati frantzuzeste.
Noi am fost astfel crescuti si educati de catre parintii nostri: mama il citise pe Makarenko, avea stil si era foarte pretentioasa, iar tatal nostru se straduia sa invete limba franceza si impartasea cu noi ceea ce invatase singur din cartile procurate.
Apoi am avut sansa de a ne educa singuri prin lectura si studiu individual la scoala si-n facultate.
Au fost vremuri grele, apasatoare si destul de stresante, dar cine vrea sa evolueze poate sa reuseasca prin vointa si perseverenta.
Despre copii, in general
iulie 13, 2021
Uncategorized atitudine, attitude, life, Romania, viata Lasă un comentariu
#OpiniePersonala
Detest oamenii care n-au copii si nu suporta copiii din principiu in preajma lor, ceea ce-mi aminteste de momentul cand am fost exclusi de la evenimentele mondene organizate de niste buni amici/rude/etc. deoarece aveam deja un copil mic si era foarte posibil sa-l aducem cu noi. Deviza „no kids allowed!” este discriminatorie si aberanta in secolul XXI! La fel era si-n secolul trecut…
Alergia la copii spune foarte multe despre caracterul unui om care vrea sa pozeze intr-un personaj pozitiv!
Nu solicit argumente pro, sau contra! Despre acest subiect as putea scrie romane fluviu, fara sa ma autodeclar specialist in „parenting”, in „family teambuilding”, ori in „arta de-a trai frumos” (atat cat se poate!).
De asemenea, nu-mi plac oamenii care-si aduc la petreceri copiii, dar ii lasa in grija altora deoarece ei se considera exonerati de corvoada de a-si urmari si tempera odraslele in societate; de ce intotdeauna altii trebuie sa se implice in aplanarea micilor conflicte aparute intre cei mici? Este distractiv sa intermediezi disputele celor mici, dar poate deveni obositor atunci cand parintii acestora asista relaxati la comportamentul haotic al propriilor copii si se dau ocupati si acaparati de paharul cu vin, ori de friptura din farfurie!
Este adevarat ca „avoir l’usage du monde” nu este pentru toata lumea! Unii se nasc si traiesc apoi fara sa se cizeleze, fara sa evolueze, fara sa invete bunele maniere, fara sa-si educe copiii asa cum se cuvine!
Parenting pentru toata lumea
iulie 4, 2021
Uncategorized atitudine, attitude, copii-parinti, life, parenting de Romania, Romania, viata Lasă un comentariu
„Parintii ar trebui educati in primul rand sa-si iubeasca (neconditionat si in mod egal!), pretuiasca si respecte copiii! Apoi sa nu-i mai bata, sa nu-i mai umileasca, sa nu-i mai lase sa flamanzeasca si numai dupa aceea sa treaca la „parenting de calitate”! Ca-i plina lumea parintilor de ipocriti, de snobi si de mincinosi, iar lumea copiilor de exemplare anxioase, cu tot felul de devieri comportamentale. Ori spunem lucrurilor pe nume, ori ne facem ca facem!?!”
Este un fel de profesiune de credinta personala legata de experientele mele din Romania apropiata, sau mai indepartata!
Florile din Bucuresti intr-o zi cu soare
martie 1, 2021
1 Martie, brand, Bucuresti, comunicare, Elena Niculescu, flori, imagini frumoase, natura, Romania, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, femei, flori, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Imagini din iernile de altadata
ianuarie 17, 2021
Bucuresti, Elena Niculescu, iarna, iarna 2016, iarna 2017 Bucharest, Bucuresti, Romania Lasă un comentariu
Merry Christmas! Craciun Fericit!
decembrie 24, 2020
Bucuresti, cadouri, Craciun, Elena Niculescu, femei, iarna, iarna 2020, Romania atitudine, attitude, Romania, sarbatori de iarna, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Despre socializare pe Facebook
decembrie 22, 2020
atitudine, comunicare, educatie, Elena Niculescu, Facebook, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania, stil de viata atitudine, attitude, Bucuresti, life, Romania, societatea civila Lasă un comentariu
In ultimul timp Facebook s-a transformat intr-un fel de Hatebook!
Exista oameni care-si deverseaza frustrarile, furiile, neimplinirile in mod repetat si altii care transforma in comentarii toate „rautacismele” posibile! Este ceea ce eu numesc toxicitate in mediul online! Nu-mi dau seama daca-i ajuta pe oamenii din spatele ecranelor aceasta atitudine si acest comportament anormal, dar caut sa evit relationarea cu asemenea specimene deoarece nu am timp de pierdut in conversatii sterile.
Decembrie 1989 – Amintiri
decembrie 17, 2020
amintiri, atitudine, Bucuresti, comunicare, Romania atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, Romania, societatea civila, viata Lasă un comentariu
In anul 1989 sedintele de analiza exportului erau la ordinea zilei, cateva zilnic, uneori prelungite pana seara tarziu!
Pe-atunci semnam condica in strada Doamnei, asa ca trebuia sa ne ducem la serviciu zilnic, deoarece daca intarziam nu era bine, caci se gaseau intriganti care sa ne „incondeieze”, ca atentia trebuia mutata de la ei la altii! Asa ca ne-au suierat gloantzele pe la ureche si ne-am intersectat pasii cu tot felul de oameni suparati si intunecati la fatza! Ascultam posturile de radio in surdina de teama vecinilor care lucrau in ture pe platforma industriala; nu stiam cu cine aveam de-a face! Mult mai tarziu am aflat ca-i urasc pe intelectuali!
Ce s-a intamplat in Drumul Taberei in decembrie ’89 aici.
Despre aceste evenimente greu de inteles pentru noi, bucurestenii care am trait revolutia in direct, am aflat relativ recent, adica am citit aici pe #FB. Am copilarit in Drumul Taberei la Orizont, deci zona imi este foarte familiara, dar in decembrie ’89 locuiam in alt cartier si semnam condica zilnic in centrul Bucurestiului pe strada Doamnei; acolo am avut parte de alt „show” halucinant: acela al gloantelor trase haotic din toate partile. Nici atunci n-am inteles prea bine ce se-ntampla, dar nici acum dupa atatia ani! Au existat si la noi in cartier persoane dubioase care incercau sa ne intre in casa seara, iar pentru ca nu le-am permis s-o faca, in dimineata zilei de 22 decembrie am constatat ca yala este blocata, stricata si nu puteam iesi din casa! 😦 Ciudata coincidenta…
In urma cu 31 de ani vorbeam cu strainatatea numai prin comanda telefonica aprobata de director, pe telefonul negru(special) de la secretariat. Acum se vorbeste cu strainatatea de oriunde fara restrictii.
In urma cu 31 de ani am impodobit de Craciun, numai o creanga de brad…
Eram multumiti ca nu ne-au atins gloantele care „zburdau” prin centrul orasului nestingherite, sau tintite cu precizie…nu am stiut niciodata adevarul!
Am avut colegi fii/fiice, frati/surori, sotii de colonei si generali cu greutate in urma cu 31 de ani. In acele zile s-au comportat ciudat incercand sa indrepte atentia de la ei asupra unor oameni nevinovati…
Dupa ’90 le-a mers bine! Unii au primit posturi in strainatate si de-acolo s-au pensionat, au revemit in tara si s-au transformat in niste personaje duale greu de acceptat.
Elena Niculescu 
Comentarii recente