Moda si modele

Lasă un comentariu

In Romania au existat de-a lungul anilor creatori de moda, inventatori de modele, croitori experimentati care stiau sa faca un produs vestimentar de la A la Z, tehnicieni talentati care stiau sa intocmeasca schite si fise de dimensiuni corecte, echilibrate. Despre acestia nu s-a vorbit niciodata laudativ in spatiul public si au ramas anonimi. Multi dintre ei s-au format la Apaca si apoi unii au continuat sa lucreze in casele de moda existente in capitala, sau in marile orase din Romania. Ma refer la anii saizeci-saptezeci-optzeci ai secolului douazeci. 
Este adevarat ca acesti oameni talentati erau obligati sa execute comenzi speciale pentru liderii acelor vremuri; putini dintre ei erau trimisi in afara granitelor pentru documentare.
In anii saizeci-saptezeci-optzeci industria confectiilor si a tricotajelor in tara noastra era destul de dezvoltata, nu degeaba se produceau aici marfuri pentru companii de renume international. Unii cred ca aici nu se-ntampla nimic bun niciodata, dar de fapt ei n-au avut acces la informatii.
Dupa anii nouazeci au aparut o multime de creatori, de designeri, de oameni bizari care au dominat lumea modei in tara noastra, unii au rezistat, altii au disparut.
Reclame

Modus vivendi

Lasă un comentariu

„Modus vivendi” este modul de-a trai, de a exista in societate, unic si inalienabil pentru fiecare OM. Unii oameni isi imagineaza ca au dreptul sa intre „incaltati si murdari de noroi” in viata altora, dar sunt deplasati!

Dupa nouazeci n-am fost cu totii someri, disponibilizati s.a.m.d. Doar ca unii dintre noi ne-am educat copiii cu bun simt si responsabilitate si de multe ori imi admir copiii cat de bine crescuti sunt, chiar daca cei din jurul lor sunt plini de fitze, de megalomanii si de cultul ego-ului exacerbat! Ah, n-am alergat dupa burse in afara tarii pentru ei, spre deosebire de alti parinti dedicati acestei cauze! 🙂 N-am nimic impotriva celor care au studiat in alte tari ale lumii, dar trebuie sa recunosc faptul ca putini au acumulat „know-how”, putini stiu sa faca ceva concret, caci de farisei suntem satui!

#OnThisDay2014:
„Se spune ca toata incarcatura negativa din jurul nostru ne afecteaza organismul pana in cele mai adanci cotloane…acestea nu sunt doar vorbe raspandite de traineri/guru, ci sunt pure adevaruri; sfatul meu prietenesc este sa iesiti din sfera de influenta a celor care va intoxica zilnic! Evadati din cotidian pentru a va vindeca organismul, mintea si spiritul!”
#PanseuridePrimavara

Despre Generatia „Optzeci” (reloaded)

Lasă un comentariu

Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”. 

Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.

Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!

Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.

Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!

Publicata initial in 21.02.2016, in formatul de mai sus.
Update: nu au lucrat efectiv in sistemul de comert exterior dinaintea anului nouazeci toti absolventii facultatii de specialitate. Unii au ramas in institute de conjunctura, altii s-au angajat la banci, in domeniul financiar, in fabrici, sau uzine. Unora li s-au gasit diverse hibe la dosar si au fost rejectati din sistem, iar altii au fost promovati in functii importante in afara tarii.
Noi n-am fost educati/formati in societate spunandu-ni-se ca suntem buni si valorosi; si atunci cand eram laudati totul se transforma intr-un dezastru personal! De obicei eram penalizati si „aspru” criticati, iar toate acestea s-au adunat in noi. Pentru recastigarea increderii in sine a trebuit sa participam la cursuri de formare si transformare personala unde evaluatorii au fost placut impresionati de cunostintele dobandite in viata si de performantele noastre. Altfel nu constientizam adevarata noastra valoare.

Noile tehnologii si dezordinea informatica provocata si promovata in secolul XXI

Lasă un comentariu

Citisem zilele trecute ca Oradea atrage deja fonduri UE, existau si fotografii foarte elocvente! Presupun ca nu erau „fake”! Intr-o dimineata am aflat ca englezii presupun ca in spatele evenimentelor din Franta ar fi companii care produc „fake news” si difuzeaza in spatiul virtual „fake photos/videos” ?!? Pentru o minte normala, eu cred ca-i prea mult haos informatic! Si imi mentin punctul de vedere legat si de situatia de la noi, unde oamenii asteapta in fiecare moment o stire care sa-i starneasca, sa-i dezbine, sa-i puna in antiteza: cine-i pro si cine-i contra!

Manipularile in spatiul virtual chiar se intampla in zilele noastre, iar specialistii in domeniu prevad acutizarea fenomenului in perspectiva anului viitor!

Aruncarea controlata a stirilor false in spatiul virtual are efecte imediate, periculoase si halucinante in acelasi timp! Fiecare crede ce vrea, ce-i convine si actioneaza in consecinta! De fapt, tehnologia moderna deja-l subjuga pe omul contemporan!  Am simtit zilele trecute impactul tehnologiei asupra omului la un bancomat din oras: m-a ametzit, eu ceream una, el imi oferea alte informatii! 😦 In final am reusit sa-l „fentez” si mi-am recuperat cardul, caci altfel ar fi trebuit sa ma lupt cu morile de vant!

Este acea senzatie cand vorbesti la telefon cu roboti si abia astepti sa fii directionat catre o voce umana, cu care sa poti dialoga in timp real, sa pui intrebari si sa primesti raspunsuri! Situatie normala de altfel pentru acum zece ani…

Mesaj pentru tinerii din Romania

Lasă un comentariu

Daca ai o minte antrenata sa gandeasca, sa discearna, sa ia decizii mai mult sau mai putin inspirate/corecte, atunci ai aflat deja ca nu trebuie sa-ti educi copilul in ura si dispret pentru tara in care s-a nascut! Teoriile preluate la indigo din mass-media nu te-ajuta daca le repeti si pe pagina ta de #FB! Aduni like-uri cu postari lacrimogene, defetiste si teribiliste, dar nu te ajuta sa le oferi copiilor tai o viata mai frumoasa! Incearca alte strategii de supravietuire in lumea aceasta dura si nemiloasa!

Aveam colege care aveau cate un copil si erau nemultumite ca nu le pot oferi un viitor copiilor lor in Romania! Una era inginer textilist venita de la Crinul si cealalta era dactilografa la noi in companie de cativa ani. Ele se considerau femei „cu pretentzii”, nascute in mediul rural si stabilite in Bucuresti. De exemplu una dintre ele si-a mutat copilul de la scoala din cartier, deoarece acolo se preda limba rusa!

Cealalta si-a trimis copilul intr-un orasel de provincie din Belgia ca sa se formeze mai bine, mai occidental! Am intalnit-o dupa ani de zile si mi-a povestit ce realizari a avut acolo copilul ei: si-a cumparat o casa cu banii trimisi de parintii din Romania!?!

O alta cunostinta care lucra intr-o banca din Bucuresti si-a trimis copilul la studii in strainatate ajutand-ul sa obtina mai multe burse.

Intre timp copilul s-a casatorit acolo si s-au nascut doi copii. Nu stiu care au fost realizarile profesionale in acest caz, dar s-a intemeiat o familie mixta, cu nunta la Bucuresti si cu predica preotului bilingva.

 

La sfarsitul clasei a opta, fiul meu mi-a marturisit destul de derutat ca majoritatea colegilor de clasa vor sa emigreze la un moment dat. Atunci am realizat ca este momentul sa discutam despre subiect si i-am explicat urmatoarele: cand mergi in strainatate depinde cine esti, ce reprezinti si mai ales cum esti perceput si intampinat de cei de-acolo, caci altfel este destul de grea viata pretutindeni in lume!
Dupa cativa ani a-nceput sa vada strainatatea el insusi in direct si s-a convins ca exista „the bright side and the dark side of the world everywhere”!
#ParentingDeRomania

Despre „debutul” meu profesional

Un comentariu

Am „prieteni” virtuali scriitori, jurnalisti, poeti, profesori universitari, sociologi, filosofi, artisti plastici, actori, regizori, antreprenori, ingineri, economisti, contabili si multi altii din toate domeniile de activitate. Printre acestia sunt multi conationali care traiesc acum pe alte meleaguri ale lumii.

Unii propun uneori niste subiecte de discutie foarte interesante care ma determina sa comentez, cum s-a intamplat si ieri in legatura cu atitudinea celorlalti fata de tine, legat de locul de munca:

„Eu am avut parte de mai multa ostilitate decat camaraderie la debutul profesional, dar nu mi-a afectat activitatea deloc, ba dimpotriva! Multi ar fi practicat chiar sportul cu dat un branci pe scari, de panda la cotitura nici nu-i cazul sa mai povestesc!  Culmea e ca m-am intalnit in ultimii ani cu multi dintre cei ostili/pandari/hateri (care mai traiesc!) si m-am straduit sa-mi reprim adevaratele sentimente, dar anul acesta am reactionat parasind locul de intalnire caci am simtit nevoia de aer curat!”

Este evident ca tema relatiilor interumane devine pentru fiecare o „piatra de incercare”, cum se spune!

Iar atunci cand debutezi intr-un domeniu si esti bine pregatit profesional, devii automat o „amenintzare” pentru multi dintre cei care n-au aceeasi pregatire si te considera un rival de temut, desi tu n-ai intentia sa-ti croiesti drum in viata inlaturandu-i pe altii!

Le Quatorze Juillet d’Antan

Lasă un comentariu

In anii optzeci industria textila din Romania producea marfuri pentru piata interna si pentru export. Marfurile erau exportate prin companiile de comert exterior existente. Romanoexport a fost infiintata in 1948 si anul acesta ar fi implinit saptezeci de ani de la aparitie.

 

Legenda fotografiei: la tratativele organizate la Neptun, cu Eivor B. din Suedia si Willy N. din Norvegia. Fotograf: Yngvar B. din Norvegia. Partenerii nostri (reprezentau companii de import tricotaje din Romania) erau foarte incantati de acest restaurant din Neptun, care pana-n ’89 fusese cu circuit inchis, deci interzis accesului „strainilor”.

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: