Sectorul bancar cu bune si cu rele…

Lasă un comentariu

Am lucrat cu bancile romanesti si straine de cand am terminat facultatea si m-am „lansat” in activitatea de economist.

Am intalnit multi oameni care au lucrat si lucreaza in sistemul bancar; unii sunt buni profesionisti, altii se descurca cat de cat onorabil, iar altii mai au multe de invatat.

Am asistat destul de indeaproape la aparitia primelor banci in Romania dupa anii nouazeci; imi amintesc primele lor sedii (unice la vremea respectiva) si apoi le-am urmarit evolutia pe orizontala, dar si pe verticala. Nu are rost sa amintesc aici de vremurile acelea tulburi cand bancile dispareau cu tot cu banii clientilor; de dimineata treceai pe langa un sediu de banca si mai tarziu aflai ca s-au tras obloanele si s-au pus lacate pe intrarea pentru clienti. Urate vremuri!

Ce vreau sa spun de fapt sunt urmatoarele: cand intru intr-o banca si am de rezolvat ceva, nu accept sa fiu tratata oricum.

Am pretentii de la persoana din fata mea, deoarece sunt exigenta, stiu prea multe si este normal sa fiu informata asa cum se cuvine! De foarte multe ori sunt obligata sa las de la mine, numai ca sa rezolv ce am in program si sa merg mai departe. In felul acesta am reusit sa ma fac respectata si chiar m-am „imprietenit” cu multa lume.

Detest comportamentul de superioritate pe care-l afiseaza multe persoane atunci cand ne-ntalnim pentru prima data, dar apreciez intotdeaua atitudinea de respect reciproc si simpatie.

Doar suntem oameni, iar viata merge mai departe!

Anunțuri

De ce a disparut industria textila din Romania?

Lasă un comentariu

Studiu de caz:

Am cautat prin magazine produse textile romanesti si am constatat ca au disparut cu desavarsire! Daca in anii ’90 mai existau tesaturi romanesti la vanzare, acum acestea nu mai exista deloc. Am cercetat si oferta online, am gasit tesaturi imprimate din bumbac 140 cm latime importate din Ungaria. In magazine am gasit tesaturi din bumbac importate din China.

Apoi am vorbit cu o fosta colega – directoare a unei fabrici de tesaturi extralate pentru lenjerie de pat si am aflat ca dupa 2007 au vandut in pierdere razboaiele de tesut performante achizionate cu putin timp in urma, deoarece nu mai erau competitivi sa produca tesaturile si apoi sa le confectioneze si sa le exporte. Nu mai aveau oameni pentru patru schimburi, deoarece muncitorii din industria textila au emigrat spre alte zari.

Intrebarea care se pune este de ce au disparut fabricile de textile din Romania? In acestea lucrau zilnic mii de oameni din toate zonele tarii:

  • Bucuresti – Dacia, Suveica, Aurora – sunt numai cateva denumiri de fabrici unde se produceau tesaturi din bumbac si tip bumbac;
  • Pucioasa
  • Pitesti
  • Buzau
  • Iasi
  • Galati
  • Sfantu-Gheorghe
  • Sighisoara
  • Arad – U.T.Arad
  • Giurgiu
  • Medias
  • Satu-Mare
  • Baia-Mare

Inainte de „90 existau filaturi, tesatorii si fabrici de confectii controlate de Centrala Industriei Bumbacului (C.I.B.)

De asemenea, in cadrul Ministerului Industriei Usoare existau Centrala Inului, Matasii si Canepei (C.I.M.I.C.) , Centrala Lanii (C.I.L.) si Centrala Confectiilor.

Acum, majoritatea fabricilor vechi au fost dezafectate, vandute la fier vechi, specialistii din domeniu au ales alte drumuri, putini dintre acestia s-au privatizat la inceputul anilor ’90, unii au reusit sa supravietuiasca, altii (destul de putini) s-au imbogatit, unii s-au resemnat, multi au emigrat, s-au pensionat, etc.

(va urma).

Despre acest subiect am mai scris de-a lungul anilor:

15 Octombrie – prima zi de lucru

15 Octombrie – la primul meu loc de munca

Daca nu cunosti, intreaba! Daca n-ai pe cine intreba, atunci ai o problema!

Realitatea din Romania

Brexit, Marea Britanie si restul tarilor din UE

Lasă un comentariu

Britanicii au votat in proportie de 52% pentru iesirea din Uniunea Europeana la referendumul  din data de 23 Iunie 2016.

La aflarea rezultatelor s-au declansat comentariile, luarile de pozitie, estimarile pertinente ale unora, dar si elucubratiile penibile ale multora, deoarece daca unii voteaza in necunostinta de cauza (multi englezi nu stiau exact ce-nseamna EU!?!), altii fara sa aiba notiuni elementare de istorie economica, ori de drept comunitar, isi dau cu parerea hazardat si inutil pe retelele de socializare.

De la cameriste, actrite si activisti #FB, pana la sociologi, analisti economici, politici, istorici si politicieni, toata lumea a postat ieri despre consecinte, riscuri, implicatii si asa mai departe.

Multi s-au limitat la glume pe tema brexit, altii s-au aratat ingrijorati de soarta strainilor care lucreaza in Marea Britanie, in conditiile in care acum nimeni nu stie cu certitudine ce urmeaza sa se-ntample in realitate!

Pentru foarte multi oameni nu exista „vom trai si vom vedea”, deoarece toti se cred experti in toate domeniile si vor sa dea verdicte pe care lumea le citeste si le saluta, sau le contrazice!

Articole aparute in presa care merita citite:

40 de lucruri esentiale despre relatia Marii Britanii cu Uniunea Europeana

 

La intalnirea din 18 Iunie 2016

Lasă un comentariu

Ca in fiecare an din 1999 pana-n prezent, ne-am intalnit si anul acesta cu fostii colegi de facultate, absolventi de Comert Exterior-ASE, la Hanu’ Berarilor pe terasa de la gradina. La calduri de 34-35 de grade sub umbrela, cand Bucurestiul dogorea la intensitate maxima, a fost o adevarata provocare aceasta intalnire, dar s-a dovedit faptul ca suntem o promotie de luptatori-invingatori deoarece au venit mai multi colegi decat s-a estimat!

N-am avut elanul de altadata de a face fotografii, dar cateva imagini tot am pastrat de la eveniment:

IMG_3121 IMG_3118 IMG_3119

Eu nu apar in fotografii, dar nu conteaza! Poate, data viitoare.

Istoria comertului exterior de altadata

Lasă un comentariu

Astazi m-am intalnit cu fostii mei colegi de birou, oameni care au lucrat in sistemul de comert exterior de altadata. Unii dintre ei au pus bazele acestei activitati inca de la inceputuri, dar putini au mai ramas in viata. Am stat de vorba cu o doamna care a intrat in al opzeci si noualea an de viata, a fost prima mea sefa de serviciu. O femeie foarte inteligenta, dura, aspra, dar cu veleitati de diplomata si negociatoare, vorbitoare de franceza si germana.

Avea intotdeauna raspunsuri pregatite si stia sa faca fata presiunilor, avea o putere de munca iesita din comun si gasea solutii acolo unde altii se incurcau in propriile probleme.

Este un fel de etalon al operatiilor in compensare care se faceau pe atunci si chiar daca uneori nu intelegea nimeni mare lucru din ceea ce gandea dansa, de cele mai multe ori reusea sa limpezeasca totul intr-un final.

Ceea ce-mi placea era felul in care centraliza situatiile pe care trebuia sa le prezinte conducerii, ministerului, etc.

Le „aranja” in asa fel incat acestea sa poate fi verificate pe verticala, pe orizontala, dar mai ales pe diagonala!

I-am marturisit ca as vrea sa scriu o istorie a comertului exterior intrucat imi dau seama ca oamenii din ziua de azi nu cunosc mai nimic din ceea ce a insemnat aceasta activitate si m-a incurajat spunandu-mi ca ar fi binevenita!

Am sa ma straduiesc s-o scriu!

Despre generatia „optzeci”

Lasă un comentariu

Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”. 

Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.

Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!

Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.

Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!

Romania are un nou guvern de tehnocrati

Lasă un comentariu

Zilele acestea s-a discutat despre tehnocratie de la cel mai inalt nivel, pana la oamenii simpli de la tara intervievati de catre reporterii unor televiziuni obscure in gandire si mult prea pretzioase pe sticla.

Un articol obiectiv despre ceea ce-ar trebui sa ia in considerare noul guvern am citit aici.

In rest, eu le doresc succes noilor guvernanti!

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: