Aceasta zi va ramane in memoria colectiva a romanilor contemporani si poate in cea a celor care acum sunt copii.

Se spune ca oamenii care s-au iubit toata viata, nu rezista prea mult timp unul fara celalalt. Spuneam zilele trecute ca cele mai frumoase imagini care mi-au placut intotdeauna sunt cele cu Regele Mihai si Regina Ana la Palatul Elisabeta.
Dumnezeu sa-i odihneasca!

Am vazut ieri multe capete incoronate ale lumii, oameni cu parul alb trecuti de saizeci-saptezeci de ani, care au parcurs pe jos traseul de la Palatul Regal pana la Patriarhie si apoi i-am revazut seara la ceremonia religioasa de la Curtea de Arges. Unii dintre ei mergeau mai greoi, unii erau sprijiniti de altii, dar au reusit sa-l petreaca pe Rege pe ultimul drum.

 

As mai adauga doar atat: de aceasta data romanii n-au fost mobilizati pe retelele de socializare, nu le-a dat nimeni instructiuni, au respectat ad-hoc niste reguli de buna purtare care se impun in astfel de situatii si s-au comportat admirabil! La respect si iubire au raspuns cu aceeasi moneda: cu respect, cu pretzuire si cu regrete.

Tot drumul a fost presarat cu flori albe…