Tema zilei: IFN-urile din Romania

Lasă un comentariu

Status #FB de astazi:

Daca ar trebui sa fac acum o lucrare de diploma, sau o dizertatie cu subiectul finante-banci mi-as alege tema IFN-urilor din Romania! De cativa ani urmaresc in piata politicile lor abuzive in tratarea clientilor romani care accepta sa primeasca credite de la banci cunoscute, stiut fiind ca acestea intermediaza numai aceste operatiuni contra comisioane de administrare a operatiunilor la ghiseele lor. Dar cui ce-i pasa, nu-i asa?
Poate ma citeste vreun jurnalist de la publicatiile pe teme financiare si preia subiectul! N-am nimic impotriva, nu vreau exclusivitate!

Astazi am auzit si la RRA o analiza pe tema IFN-urilor care-si „coplesesc” clientii cu oferte tentante, in scopul sa-i subjuge, sa-i hartzuiasca pentru ca apoi sa-i doboare din punct de vedere mental si fizic! Omeneste vorbind ma-ntreb cum este posibil asa ceva intr-o tara normala?

Dar daca ma gandesc ulterior ca aceste institutii au ca scop general sa ruleze si sa inmulteasca neconditionat sume imense de bani a caror provenienta poate fi cunoscuta, ori nestiuta, am gasit si raspunsul la intrebare!

Este stiut faptul ca lacomia oamenilor a fost in anumite etape ale istoriei omenirii un real factor de progres! Astfel s-a ajuns la strategii si inginerii financiare menite sa inmulteasca banii in folosul unora si-n detrimentul altora! Cei striviti de sistemul impovarator al creditelor de tot felul reprezinta majoritatea, in timp ce imbogatitii din top sunt minoritatea!

In concluzie, este vorba despre o lupta inegala purtata cu vorba buna si amabilitate pana accepti sa intri in valtoare, urmata curand de realitatea zdrobitoare menita sa te copleseasca prin SMS-uri halucinante din care nu-ntelegi nimic, prin lipsa de dialog (nu ai cu cine relationa, nimeni nu te lamureste, toti te duc cu vorba, te amana s.a.md.)

Ce inseamna IFN si cu ce se ocupa aceste institutii:

Definitie: IFN (Institutie financiara nebancara)  – Entitati, altele decat institutiile de credit, ce desfasoara activitate de creditare cu titlu profesional, in conditiile stabilite de lege.

Institutiile financiare nebancare au obligatia de a se constitui ca societati comerciale pe actiuni.

O lista a acestor institutii financiare nebancare putem gasi aici.

Deocamdata am sa evit niste exemple concrete, dar este posibil ca in viitorul apropiat s-o fac!

Reclame

Cipru – Taxa pe depozite bancare – Un nou inceput…

3 comentarii

Cipru a luat o decizie fara precedent in UE, trecand, efectiv, la nationalizarea depozitelor bancare, prin introducerea unui impozit suplimentar. UE, care a cerut aceasta masura alaturi de alti creditori internationali, s-a grabit sa dea asigurari ca asa ceva nu se va repeta si in alte state membre. Chiar daca analisti internationali sustin ca piata muncii din insula va fi afectata, se pare ca masura nu va starni proteste prea puternice, avand in vedere ca Cipru este paradis fiscal, iar banii luati sunt, in cele mai multe cazuri, dobanditi nelegal. Pe de alta parte, aceasta propunere deschide o „Cutie a Pandorei” cu privire la anvergurasi profunzimea viitoarelor programe de austeritate ce pot fi luate la nivelul UE.

Creditorii internationali ai Ciprului, Uniunea Europeana, Banca Centrala Europeana si Fondul Monetar International (FMI), au cerut Nicosiei sa introduca un impozit exceptional de 6,75% pe toate depozitele bancare sub 100.000 de euro si de 9,9% pe cele care depasesc acest prag. In cadrul negocierilor cu acestia, guvernul cipriot a trebuit sa accepte si o crestere a impozitului pe companii, de la 10 la 12,5%.

Decizia este extrem de importanta, daca luam in calcul faptul ca activele bancare reprezinta de optori PIB-ul Ciprului – insula pe care foarte multe companii offshore si-au stabilit sediul general, beneficiind de una dintre cele mai profitabile cote de impozitare din Uniunea Europeana. „Prejudiciile risca sa fie pe termen lung”, sustine Fiona Mullen, analist economic specializat pe problemele Ciprului, explicand ca serviciile financiare si comerciale erau singurele sectoare care produceau locuri de munca si venituri fiscale, potrivit Agerpres.

„Cele doua masuri de impozitare (impozitarea depozitelor bancare si cresterea impozitului pe companii) afecteaza un sector important al economiei cipriote si vor avea un efect negativ asupra PIB-ului”, sustine Marios Skandalis, vicepresedintele Institutului Expertilor Contabili Autorizati.

Integral in Puterea.ro

Alte articole din presa pe acelasi subiect:

http://www.ziare.com/bani/banci/olli-rehn-taxa-pe-depozite-nu-va-fi-aplicata-si-in-alte-state-decat-cipru-

Atac fara precedent asupra economiilor unor oameni fara vina –>> SOC in Cipru: toate depozitele bancare vor fi TAXATE dupa salvarea tarii prin bailout –>> http://bit.ly/15cFnQZ

Calea aleasa in Cipru, de prelevare a 10% din volumul depozitelor, este foarte periculoasa, confiscarea, caci aceasta se intampla in realitate, punand in discutie garantarea depozitelor si creand un precedent foarte riscant in UE, spune Daniel Daianu, consilier al premierului Victor Ponta.

„In pofida declaratiilor ca Cipru este caz unic, ca nu se va repeta, cine poate crede asa ceva. Inca o data vedem cat de rea a fost supravegherea exercitata de banci centrale, inclusiv de BCE, care a permis ca activele unui sector bancar national sa depaseasca PIB-ul de cateva ori; am avut o integrare financiara in UE aiurea. Asa au ajuns pe butuci economiile Marii Britanii, Irlandei, Islandei, etc cu supraexpansiunea lor financiara irationala.  Ca unii spala bani prin conturi din Cipru este motiv serios de ingrijorare; se spala si prin conturi din alte tari din UE. Aici ar trebui sa se discute despre tax-havens in general, daca nu merita ca acestea sa fie controlate mult mai riguros, sau ca tax-havens sa nu existe in UE, chiar daca unele fonduri ar pleca”, a adaugat Daianu.

Sursa: ZF.ro

Update 19.03.2013

http://www.wall-street.ro/articol/International/145966/parlamentul-cipriot-respinge-taxa-pe-depozite-bancare.

Update 20.03.2013

http://www.lemonde.fr/economie/article/2013/03/19/l-eurogroupe-reitere-son-offre-d-aide-a-chypre

Biserica Ortodoxa din Cipru isi ofera averea statului pentru iesirea din criza economica

http://bit.ly/ZuYeWhttp://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/183137-Bancile-din-Cipru-sar-putea-sa-nu-se-mai-deschida-ministrul-de-finante-german.

Marea Britanie a trimis un milion de euro, cash, in Cipru, pentru soldati si angajatii guvernamentali: http://bit.ly/WUUksI

Update 21.03.2013

http://www.zf.ro/business-international/ciprul-sta-sa-se-prabuseasca-in-razboiul-marilor-puteri-germania-ameninta-cu-inchiderea-permanenta-a-bancilor-iar-rusia-trimite-semnale-ca-vrea-resursele-naturale-

Update 25.03.2013

http://www.zf.ro/business-international/clientii-bank-of-cyprus-cu-depozite-de-peste-100-000-de-euro-ar-putea-suferi-pierderi-de-pana-la-40-

Update 26.03.2013

„Între a confisca depozite, cu riscul de a stârni panică şi a reduce salarii şi bonusuri ce este preferabil? A doua modalitate de corecţie nefiind singura.”

Opt secole de sminteala financiara

Lasă un comentariu

„Această carte* face o istorie cantitativă a crizelor financiare, sub diversele lor înfăţişări. Mesajul nostru este simplu – tot ce se întâmplă acum s-a mai întâmplat şi înainte.(…) Dacă există o notă comună în ampla diversitate a crizelor pe care le analizăm în această carte, atunci e vorba despre faptul că acumularea excesivă a datoriilor în timpul unui boom – indiferent dacă în contul statului, al băncilor, al corporaţiilor sau al consumatorilor – ridică adesea riscuri sistemice mai mari decât ar părea la prima vedere. (…) În cartea de faţă studiem mai multe tipuri diferite de crize financiare.(…) Crizele financiare nu sunt câtuşi de puţin un fenomen nou. Ele există de când au apărut banii şi pieţele financiare.(…) În cartea de faţă, atenţia noastră se concentrează în primul rând asupra a două tipuri particulare de criză, cu deosebită relevanţă pentru vremurile moderne – crizele datoriei suverane şi crizele bancare. Ambele au în spate o istorie care se întinde pe multe secole şi traversează zeci de graniţe.”

De-a lungul istoriei – spune editura -, ţări bogate şi sărace deopotrivă au trecut printr-o varietate de crize financiare, dând bani cu împrumut, luând bani cu împrumut, prăbuşindu-se şi ridicându-se la loc. De fiecare dată, experţii au proclamat: „De data asta e altfel” – pretinzând că vechile reguli de evaluare nu se mai aplică şi că noua situaţie nu seamănă aproape deloc cu dezastrele din trecut. Această carte demonstrează că această abordare pleacă de la o premisă greşită. Acoperind şaizeci şi şase de ţări, de pe cinci continente, De data asta e altfel prezintă o trecere în revistă completă a varietăţilor de crize financiare şi ne călăuzeşte prin opt secole uluitoare de insolvenţe guvernamentale, panici bancare şi accese inflaţioniste – pornind de la deprecierile de monedă din epoca medievală şi ajungând până la catastrofa creditelor substandard din zilele noastre.

Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff, doi economişti reputaţi, ale căror studii au influenţat dezbaterile despre politicile de acţiune care să răspundă actualei crize financiare, ne provoacă intelectual, susţinând că aceste crize financiare sunt un ritual de trecere universal pentru toate naţiunile – fie ele economii de piaţă avansate, fie încă emergente.

„O lectură esenţială… atât pentru originalitatea ei, cât şi pentru tiparele de comportament financiar pe care le aduce la iveală.” – The Economist

De data asta e altfel nu numai că explică, pur şi simplu, ce s-a întâmplat în cea mai recentă criză financiară. Cartea vine şi cu o hartă-itinerar care ne arată cum vor merge lucrurile în anii ce urmează.” Edward Chancellor, The Wall Street Journal

„Toţi cei care lucrează cu politici publice ar trebui să aibă în bibliotecă această carte şi s-o deschidă îndeosebi atunci când lucrurile par să meargă bine; va avea efectul terapeutic al unui duş rece de luciditate.” Greg Ip, Washington Post

„Foarte simplu spus, este cea mai bună cercetare empirică a crizelor financiare care s-a publicat vreodată. Acoperind sute de ani şi punând la un loc o varietate ameţitoare de date, Reinhart şi Rogoff au adus o contribuţie cu adevărat eroică la studiul istoriei financiare. De unul singur, acest volum magnific valorează cât o mie de modele matematice!” Niall Ferguson, autorul cărţii The Ascent of Money.

Cartea cuprinde aproximativ o sută de pagini cu tabele extrem de interesante, rezumate istorice ale crizelor bancare.

*) Carmen M. Reinhart. Kenneth Rogoff – De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară. Editura Publica. Traducere din limba engleză de Smaranda Nistor. Co-lecţia de economie.

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/opt-secole-de-sminteala-financiara-

Despre impozitul pe profit si harababura aferenta

Lasă un comentariu

Articol publicat de Finantistii.ro:

Reglementarile referitoare la impozitul pe profit au fost modificate de mai multe ori in ultimele 6 luni, bulversand complet contribuabilii. Devansarea cu o luna a datei de depunere a declaratiei a pus capac, platitorii fiind nevoiti sa scoata bani din buzunar mai devreme decat previzionasera. Dupa zapaceala cu infiintarea si desfiintarea impozitului minim, a urmat cea cu introducerea si apoi amanarea si modificarea sistemului platii anticipate a impozitului pe profit.

Nimeni nu poate fi sigur de ce mai aduce ziua de maine in materie fiscala. S-a ajuns pana acolo incat Guvernul sa umble la data de percepere a impozitelor, ca sa le poata lua banii contribuabililor mai devreme. Astfel de masuri se iau de pe o zi pe alta, pentru ca in proiectul de lege de modificare a Codului de procedura fiscala, care a fost supus dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Finantelor, nu scria nimic de modificarea datei de declarare a impozitului pe profit. Aceste prevederi au aparut direct in Monitorul Oficial, pe 31 ianuarie anul acesta, cand a fost publicata OG 2/2012.

Asa s-a ajuns ca in momentul de fata sa avem doua legi in vigoare, cu prevederi diferite. In Codul Fiscal scrie ca declararea impozitului pe profit se va face pana pe 25 aprilie, in timp ce in ultima ordonanta de modificare a Codului de procedura fiscala se prevede ca termenul de declarare este 25 martie. Aceasta anomalie se datoreaza modificarilor succesive ale prevederilor fiscale, care au bulversat complet contribuabilii. Ca la orice reglementare neclara, au fost necesare acte normative secundare, de tipul ordinelor sau instructiunilor, care sa explice cum se iese din ambiguitatea legislativa.

Termen-limita

Prin antepenultima modificare a Codului Fiscal, publicata pe 2 septembrie 2011 (OG 30/2011), Guvernul a stabilit ca declararea impozitului pe profit pe anul 2011 se va face tot pana la 25 aprilie 2012si numai incepand cu anul 2013 declararea se va face pana pe 25 martie.

Reglementarea a supravietuit doar cinci luni, pentru ca printr-o ordonanta intempestiva de modificare a Codului de procedura fiscala Guvernul a dispus ca termenul 25 martie e valabil de anul acesta, nu din 2013. Aceasta modificare a survenit pe 31 ianuarie 2012, prin publicarea OG nr. 2/2012.

Devansand cu o luna termenul de declarare si plata, prevederile i-au dat peste cap pe contribuabili, acestia fiind nevoiti sa scoata banii pentru plata impozitului cu o luna mai devreme decat previzionasera. Mai mult

Crestere economica in 2011; PIB a scazut in T4

Lasă un comentariu

Produsul intern brut (PIB) al Romaniei a urcat anul trecut cu 2,5%, in serie bruta, comparativ cu anul 2010, dar trimestrul patru a consemnat o contractie, de 0,2% in serie ajustata sezonier, potrivit datelor publicate de INS. 

„Fata de trimestrul corespunzator din anul 2010, Produsul intern brut a inregistrat o crestere cu 1,9% pe seria bruta si cu 2,1% pe seria ajustata sezonier”, potrivit comunicatului transmis de Institutul National de Statistica (INS).

„Estimarea noastra viza inceperea unei contractii din primul trimestru al acestui an, undeva pana in T2. Faptul ca a inceput inca dn T4 2011 este destul de rau si s-ar putea ca scaderea de la inceputul anului sa fie astfel mai ampla”, a declarat, pentru Wall-Street.ro, Vlad Muscalu, economist al ING Bank.

El a adaugat ca prognoza ING era putin mai optimista pentru trimestrul 4 si lua in calcul o stagnare. In schimb, datele anuale de PIB sunt in conformitate cu estimarile analistilor.

Majoritatea economistilor vedeau, insa, o stagnare sau chiar o usoara crestere in T4.

Totusi, Muscalu crede ca, daca contractia economica a inceput mai devreme, sunt sanse mari ca ea sa nu continue si in trimestrul 2 din acest an.

 

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/116661/crestere-economica-in-2011-pib-a-luat-o-la-vale-in-t4-vezi-primele-reactii.

Recensamantul da peste cap statisticile

Un comentariu

Creste PIB per capita, dar somajul va arata mai rau!

Datele provizorii de la recensamantul populatiei au schimbat ca din penel produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor al Romaniei, care a urcat cu 750 euro, ca urmare a scaderii populatiei stabile, dar somajul ar putea fi mult mai mare, considera analistii.

Populatia stabila din Romania a scazut la circa 19 milioane locuitori, cu 2,6 milioane mai putin decat la ultimul recensamant, din 2002, potrivit datelor publicate de INS.

Institutul National de Statistica (INS) ia in calcul circa 1,9 milioane de romani care s-au stabilit in afara tarii, dar, potrivit economistului sef al UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, acest numar ar putea „sa fie mic in continuare, intrucat estimarile arata ca ar putea fi in jur de 2,5 milioane de romani in strainatate”.

Pana la publicarea datelor INS, PIB per capita lua in calcul populatia din 2002, de 21,6 milioane locuitori.

Astfel, dupa ajustarea populatiei, atat indicatorii de venit, precum PIB-ul pe cap de locuitor, dar si cei referitori la cheltuieli si datorii (datoria publica per capita), vor fi inflatati.

Potrivit calculelor facute de economistul UniCredit, PIB per capita creste cu 750 euro, la 6.832 euro, dar in ciuda acestei ajustari Romania se plaseaza in continuare pe locul 26 in Uniunea Europeana.

Graficul de mai jos arata valoarea nominala a PIB-ului per capita in cele 27 de state membre UE, potrivit datelor din 2010, publicate de Eurostat.

Articol integral aici:

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/116080/recensamantul-da-peste-cap-statisticile-creste-pib-per-capita-dar-somajul-va-arata-mai-rau.

Cum a schimbat criza structura exporturilor romanesti si ce ne rezerva prezentul?

Lasă un comentariu

Cei trei ani de criză au adus schimbări importante în structura exporturilor româneşti, calculatoarele şi produsele eletronice având cea mai puternică ascensiune, de pe locul opt până pe locul doi, la o pondere de 8,9% din totalul exporturilor. La retrogradări pot fi amintite produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte şi produsele chimice. Produsele din cauciuc şi masele plastice şi-au făcut intrarea în top 10, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top. Primii zece exportatori au avut în acest an o contribuţie de 20,7% din exporturile României, comparabilă cu cea din 2008, dar structura topului s-a schimbat.

Analiza exporturilor în struc­tură indică faptul că sectorul „Calculatoare şi produse electronice” a înregistrat cea mai puternică ascensiune faţă de 2008, urcând de pe locul opt până pe poziţia a doua, respectiv de la o pondere de 5,2% din totalul exporturilor la 8,9% în 2011, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Pe un trend ascendent au fost şi echipamentele electrice, dar şi maşinile şi utilajele neclasificate în altă parte.

Sectorul auto s-a menţinut pe primul loc, dar ponderea a urcat cu 3% faţă de 2008, la 15,8% din totalul vânzărilor externe în primele 9 luni din acest an.

La categoria retrogradări figurează produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte, produsele chimice şi produse ale agri­culturii şi vânătorii.

Produsele din cauciuc şi mase plastice şi-au făcut intrarea în top 10 sectoare direct pe locul opt, cu o pondere de 4,6% în totalul exporturilor, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top.

Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, însă contribuţia lor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice.

În acest an exporturile României au continuat să crească, dar s-a observat o diminuare a ritmului de creştere al acestora la nivelul partenerilor comerciali din UE, în contextul tensiunilor legate de criza datoriilor suverane.

Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR, a declarat la Gala Jubiliară organizată de asociaţie în parteneriat cu BNR că exportatorii românii sunt „cam­pio­nii UE” în privinţa recuperării pier­derilor din perioada crizei, în timp ce Franţa, Italia, Danemarca şi Finlanda nu au reuşit până acum să revină la nivelul din 2008.

Principalii zece exportatori au con­tribuit în primele zece luni din acest an cu 20,7% la total export.

Principalii expor­tatori au fost în acest an Automobile Dacia, Nokia, care a închis fabrica de la Jucu, Rompetrol Rafinare, Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honey­well Technologies, Samsung Electronics, Petrom, Arcelor­Mitall Galaţi şi Celestica România.

În România erau înregistrate în primele 9 luni din 2011 peste 17.500 de firme exportatoare, în scădere de la 18.700 de societăţi în anul anterior, conform cifrelor ANEIR.

„Prea am pus ouălele într-un singur coş”

Preşedintele Traian Băsescu consideră că diversificarea exporturilor, orientarea spre alte pieţe, cum ar fi China şi Turcia, reprezintă o soluţie de echilibrare a ba­lanţei de plăţi externe şi recomandă Guvernului să gândească un set de măsuri „posibile şi realiste” pentru sprijinirea exporturilor.

Exportatorii cer autorităţilor predicta­bilitate şi stabilitate a legislaţiei fiscale şi legislaţiei muncii, dar şi asigurarea stabi­lităţii cursului de schimb.

„Înţeleg că ţara nu va fi performantă până nu echilibrăm perfect exporturile cu importurile. Vom fi cu atât mai performanţi cu cât vom reuşi să avem o balanţă pozitivă. Priviţi la piaţa Chinei şi Turciei. Există disponibilităţi ca firmele să poată exporta în Turcia, China, piaţa arabă – care este puţin mai tulbure în prezent – şi piaţa africană. Prea am pus toate ouăle într-un singur coş: exporturile pe UE. Diversificarea expor­turilor României va fi una dintre soluţiile de echilibrare a balanţei de plăţi externe, pe care o consider mai importantă ca deficitul bugetar”, a declarat Băsescu.

Fixarea unui astfel de obiectiv de echilibrare a exporturilor cu importurile este dificilă pentru politicieni, deoarece nu aduce voturi, în opinia preşedintelui. „Sin­gur este foarte dificil să le fixezi poli­ticienilor un astfel de obiectiv pentru că nu cresc salariile, nu cresc pensiile, deci nu aduce voturi când vorbeşti de nevoia de a echilibra balanţa de plăţi a României.”

Preşedintele a amintit că deficitul de cont curent a fost una dintre marile vul­nerabilităţi ale României – mai mare decât deficitul bugetar şi decât gradul de îndatorare, dar a subliniat şi contribuţia extraordinară a exporturilor din ultimii ani la scăderea deficitului de cont curent.

„Deficitul de cont curent, diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost cea care ne-a adus în pragul colapsului în 2009. Dacă în anul 2008 deficitul de cont curent al României era de 23 mld. euro, în 2011 aces­ta va atinge 10 mld. euro, o cifră aproxi­ma­tiv constantă de-a lungul ultimilor trei ani.”

Cu toată ajustarea puternică a deficitului de cont curent din ultimii ani, nivelul rămâne încă cel mai mare din re­giune. Este îngrijorător faptul că investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în acest an, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.

Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiştii au recomandat extinderea pieţelor de desfacere din afara Uniunii, procesul fiind de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie.

Exporturile către ţările din afara UE au început să câştige teren în a doua jumătate a anului, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind în unele luni mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare. Ponderea exporturilor extra-UE a crescut în 2011 spre 30% din total.

„Este clar că 2012 trebuie să fie un an în care Guvernul trebuie să se gândească la noi măsuri de stimulare a exportatorilor. Trebuie să desprindem noi măsuri posibile şi realiste care să ajute exportatorii”, a mai spus Băsescu.

Din toamna anului 2009, exporturile s-au aflat pe un trend continuu ascendent. O influenţă favorabilă asupra performanţei exporturilor a avut-o şi politica de stabilitate a cursului de schimb.

Din cele 24.600 de firme exportatoare câte funcţionau în 2008 au mai rămas însă aproape 17.600, aproximativ 30% fiind eliminate din piaţă de concurenţă, după cum a declarat Ionescu.

Pentru acest an, ANEIR prognozează o creştere a exporturilor cu 20%, la 45 mld. euro, şi un avans al importurilor de 17%, la 55 mld. euro. Dacă în 2010 deficitul balanţei comerciale a fost de 9,5 mld. euro, în acest an va ajunge la 10 mld. euro.

Exporturile realizate în primele zece luni au totalizat 37,6 mld. euro) în creştere cu 23,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar importurile au totalizat 45,3 mld. euro, cu 18,5% peste nivelul de anul trecut. În 1989 exporturile României erau de 6 mld. dolari.

Laureaţii Galei Jubiliare ANEIR 2011 (postcriză)

I. Marele Trofeu ANEIR „Petru Crişan” (firme cu rezultate de excepţie în perioada postcriză)

  • 1. Renault Industrie Roumanie
  • 2. Petrotel Lukoil
  • 3. Eximbank
  • 4. CEC Bank

II. Trofeul ANEIR de excelenţă (firme din top 100 exportatori ai României în 2011 – 9 luni)

  • 1. Interagro – cel mai mare exportator al României cu capital privat românesc
  • 2. Alro Slatina – cel mai mare exportator al României de produse neferoase
  • 3. Philip Morris – cel mai mare exportator al României de produse din tutun
  • 4. Oltchim – cel mai mare exportator al României cu capital majoritar de stat

III. Trofeul ANEIR de onoare

  • 1. Grupul „J&R Enterprises” – cel mai mare producător – exportator al României de confecţii bărbaţi;
  • 2. Grupul „Uzinsider” – cel mai mare producător – exportator al României de filtre industriale, utilaje terasiere, echipamente metalurgice şi pentru industria energetică;

3. IMSAT Bucureşti – cel mai mare producător – exportator al României de camere de comandă pentru industria energetică şi instalaţii complexe pentru industria construcţiilor de maşini.

IV. Trofeul ANEIR de merit (firme care şi-au mărit cota de piaţă în perioada postcriză)

  • 1. Owens Corning BM Romania – cel mai mare producător-exportator al României de placaje şi materiale decorative din ciment şi ipsos;
  • 2. Grupul „Pasmatex” – cel mai producător – exportator al României de lenjerie de damă şi accesorii textile;
  • 3. Forsev Tr. Severin – cel mai mare exportator al României de piese metalice forjate;

V. Diploma de excelenţă ANEIR (firmele cu cele mai mari rate de export din cifra de afaceri)

  • 1. Grupul „Ana” – cel mai mare producător – exportator al României de echipamente electrice şi servicii pentru turiştii străini;
  • 2. Electroputere Craiova – cel mai mare producător-exportator al României de transformatoare şi motoare electrice;

VI. Diploma de merit ANEIR (firme cu merite deosebite în perioada postcriză)

  • 1. Grupul „Radox” – cel mai mare producător – exportator al României de radiatoare;
  • 2. Maguay Impex – companie de top în producerea echipamentelor din domeniul IT.

http://www.zf.ro/special/cum-a-schimbat-criza-structura-exporturilor-romanesti-si-topul-exportatorilor-

Prin plecarea Nokia din Romania este evident ca vor avea loc modificari substantiale in structura exporturilor romanesti.

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: