Tema zilei: IFN-urile din Romania

Lasă un comentariu

Status #FB de astazi:

Daca ar trebui sa fac acum o lucrare de diploma, sau o dizertatie cu subiectul finante-banci mi-as alege tema IFN-urilor din Romania! De cativa ani urmaresc in piata politicile lor abuzive in tratarea clientilor romani care accepta sa primeasca credite de la banci cunoscute, stiut fiind ca acestea intermediaza numai aceste operatiuni contra comisioane de administrare a operatiunilor la ghiseele lor. Dar cui ce-i pasa, nu-i asa?
Poate ma citeste vreun jurnalist de la publicatiile pe teme financiare si preia subiectul! N-am nimic impotriva, nu vreau exclusivitate!

Astazi am auzit si la RRA o analiza pe tema IFN-urilor care-si „coplesesc” clientii cu oferte tentante, in scopul sa-i subjuge, sa-i hartzuiasca pentru ca apoi sa-i doboare din punct de vedere mental si fizic! Omeneste vorbind ma-ntreb cum este posibil asa ceva intr-o tara normala?

Dar daca ma gandesc ulterior ca aceste institutii au ca scop general sa ruleze si sa inmulteasca neconditionat sume imense de bani a caror provenienta poate fi cunoscuta, ori nestiuta, am gasit si raspunsul la intrebare!

Este stiut faptul ca lacomia oamenilor a fost in anumite etape ale istoriei omenirii un real factor de progres! Astfel s-a ajuns la strategii si inginerii financiare menite sa inmulteasca banii in folosul unora si-n detrimentul altora! Cei striviti de sistemul impovarator al creditelor de tot felul reprezinta majoritatea, in timp ce imbogatitii din top sunt minoritatea!

In concluzie, este vorba despre o lupta inegala purtata cu vorba buna si amabilitate pana accepti sa intri in valtoare, urmata curand de realitatea zdrobitoare menita sa te copleseasca prin SMS-uri halucinante din care nu-ntelegi nimic, prin lipsa de dialog (nu ai cu cine relationa, nimeni nu te lamureste, toti te duc cu vorba, te amana s.a.md.)

Ce inseamna IFN si cu ce se ocupa aceste institutii:

Definitie: IFN (Institutie financiara nebancara)  – Entitati, altele decat institutiile de credit, ce desfasoara activitate de creditare cu titlu profesional, in conditiile stabilite de lege.

Institutiile financiare nebancare au obligatia de a se constitui ca societati comerciale pe actiuni.

O lista a acestor institutii financiare nebancare putem gasi aici.

Deocamdata am sa evit niste exemple concrete, dar este posibil ca in viitorul apropiat s-o fac!

Fraude bancare de rasunet in sistemul bancar din Romania

Lasă un comentariu

„Am auzit comentarii ca o sa creasca dobanzile si comisioanele ca urmare a acestor fraude. Nu este adevarat. Aceste credite, care nu reprezinta decat 0,1% din totalul creditelor acordate, au fost provizionate, iar pierderile sunt acoperite de actionari. ”

Aceata afirmatie facuta de domnul Radu Ghetea este menita sa ne linisteasca? Bineinteles ca nu!

Radu Gratian Ghetea, seful Asociatiei Romane a Bancilor, spune ca fraudele de 80 milioane de euro descoperite la cele doua banci, Volksbank si BRD, care sunt anchetate acum de procurori, nu vor duce la scumpirea creditelor, scrie ZF.ro

„Am auzit comentarii ca o sa creasca dobanzile si comisioanele ca urmare va acestor fraude. Nu este adevarat. Aceste credite, care nu reprezinta decat 0,1% din totalul creditelor acordate, au fost provizionate, iar pierderile sunt acoperite de actionari. Aceste credite fac parte din cele 17,34% credite neperformante din totalul creditelor acordate (de circa 52 miliarde de euro – n.red)”, a spus presedintele ARB.

Ghetea a explicat ca astfel de cazuri au devenit mai frecvente pentru ca acum bancile se uita mai atent la actele depuse pentru obtinerea unui credit atunci cand devine neperformant.

” Chiar daca la inceput a fost o frauda, daca cel care obtine creditul il ramburseaza la timp, banca poate sa nu observe aceasta frauda. Cand apar neperformantele, te duci dupa client si mai apar si astfel de lucruri mai neplacute”,. a spus Ghetea.

Dar se poate pune problema ca bancile sa-si faca din criza economica un alibi pentru astfel de credite date fraudulos, punand pe seama crizei rata mare a creditelor neperformante?

„Nu sunt de acord, nu este posibil. Bancherii vor sa isi ia banii inapoi, ei urmaresc ca clientul sa plateasca. Cand apare sincopa, se uita cu atentie ce s-a intamplat si mai apar si astfel de cazuri”, a spus Ghetea.

El a mai sustinut ca bancile fac in mod curent reclamatii.

„Deocamdata sa asteptam sa vedem ce spun organele de ancheta. Este foarte bine ca se implica. Noi facem in mod curent reclamatii impotriva clientilor si a salariatilor atunci cand constatam astfel de situatii”.

Sursa: Ziarul Financiar

Opt secole de sminteala financiara

Lasă un comentariu

„Această carte* face o istorie cantitativă a crizelor financiare, sub diversele lor înfăţişări. Mesajul nostru este simplu – tot ce se întâmplă acum s-a mai întâmplat şi înainte.(…) Dacă există o notă comună în ampla diversitate a crizelor pe care le analizăm în această carte, atunci e vorba despre faptul că acumularea excesivă a datoriilor în timpul unui boom – indiferent dacă în contul statului, al băncilor, al corporaţiilor sau al consumatorilor – ridică adesea riscuri sistemice mai mari decât ar părea la prima vedere. (…) În cartea de faţă studiem mai multe tipuri diferite de crize financiare.(…) Crizele financiare nu sunt câtuşi de puţin un fenomen nou. Ele există de când au apărut banii şi pieţele financiare.(…) În cartea de faţă, atenţia noastră se concentrează în primul rând asupra a două tipuri particulare de criză, cu deosebită relevanţă pentru vremurile moderne – crizele datoriei suverane şi crizele bancare. Ambele au în spate o istorie care se întinde pe multe secole şi traversează zeci de graniţe.”

De-a lungul istoriei – spune editura -, ţări bogate şi sărace deopotrivă au trecut printr-o varietate de crize financiare, dând bani cu împrumut, luând bani cu împrumut, prăbuşindu-se şi ridicându-se la loc. De fiecare dată, experţii au proclamat: „De data asta e altfel” – pretinzând că vechile reguli de evaluare nu se mai aplică şi că noua situaţie nu seamănă aproape deloc cu dezastrele din trecut. Această carte demonstrează că această abordare pleacă de la o premisă greşită. Acoperind şaizeci şi şase de ţări, de pe cinci continente, De data asta e altfel prezintă o trecere în revistă completă a varietăţilor de crize financiare şi ne călăuzeşte prin opt secole uluitoare de insolvenţe guvernamentale, panici bancare şi accese inflaţioniste – pornind de la deprecierile de monedă din epoca medievală şi ajungând până la catastrofa creditelor substandard din zilele noastre.

Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff, doi economişti reputaţi, ale căror studii au influenţat dezbaterile despre politicile de acţiune care să răspundă actualei crize financiare, ne provoacă intelectual, susţinând că aceste crize financiare sunt un ritual de trecere universal pentru toate naţiunile – fie ele economii de piaţă avansate, fie încă emergente.

„O lectură esenţială… atât pentru originalitatea ei, cât şi pentru tiparele de comportament financiar pe care le aduce la iveală.” – The Economist

De data asta e altfel nu numai că explică, pur şi simplu, ce s-a întâmplat în cea mai recentă criză financiară. Cartea vine şi cu o hartă-itinerar care ne arată cum vor merge lucrurile în anii ce urmează.” Edward Chancellor, The Wall Street Journal

„Toţi cei care lucrează cu politici publice ar trebui să aibă în bibliotecă această carte şi s-o deschidă îndeosebi atunci când lucrurile par să meargă bine; va avea efectul terapeutic al unui duş rece de luciditate.” Greg Ip, Washington Post

„Foarte simplu spus, este cea mai bună cercetare empirică a crizelor financiare care s-a publicat vreodată. Acoperind sute de ani şi punând la un loc o varietate ameţitoare de date, Reinhart şi Rogoff au adus o contribuţie cu adevărat eroică la studiul istoriei financiare. De unul singur, acest volum magnific valorează cât o mie de modele matematice!” Niall Ferguson, autorul cărţii The Ascent of Money.

Cartea cuprinde aproximativ o sută de pagini cu tabele extrem de interesante, rezumate istorice ale crizelor bancare.

*) Carmen M. Reinhart. Kenneth Rogoff – De data asta e altfel. Opt secole de sminteală financiară. Editura Publica. Traducere din limba engleză de Smaranda Nistor. Co-lecţia de economie.

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/opt-secole-de-sminteala-financiara-

Sechestru pe una dintre cele mai mari banci din Europa. UniCredit banuita de evaziune fiscala

Lasă un comentariu

Din Banknews.ro

Justitia italiana a sechestrat marti active in valoare de 245 milioane de euro de la UniCredit SpA, cea mai mare banca italiana, banuita ca a fraudat fiscul intre 2007 si 2008 gratie unei operatiuni complexe denumite ‘Project Brontos’, transmit AFP si Bloomberg.

De asemenea, fostul director general de la UniCredit SpA, Alessandro Profumo, si alti 16 responsabili ai bancii cat si trei responsabili de la banca britanica Barclays sunt implicati in aceasta ancheta de evaziune fiscala.

Procurorii incearca sa descopere daca UniCredit a comis fraude fiscala printr-un plan de investitii international pus la punct de Barclays Plc. Gratie acestui plan, denumit Project Brontos, UniCredit a putut sa plateasca impozite mai mici in Italia prin transformarea dobanzilor (impozitate in Italia) in dividende (care sunt deductibile de la plata taxelor).

Integral in Capital.ro

 

TOP-ul celor mai mari escroci financiari din ultimii 20 de ani

Lasă un comentariu

Din Zf.ro

Traderul arestat în centrul financiar londonez, suspectat că a provocat grupului elveţian UBS pierderi de două miliarde de dolari prin tranzacţii neautorizate, a intrat astfel în rândul marilor escroci financiari, relatează Reuters.

Angajatul UBS, arestat de poliţie la 3:30 dimineaţa (ora Londrei), este Kweku Adoboli, în vârstă de 31 de ani, trader la sediul din Londra al grupului, scrie cotidianul britanic Financial Times.

Potrivit paginii sale de Facebook, Adoboli are origini în Ghana, este pasionat de fotografie şi „fan” al postului tv Al Jazeera.

El ascultă genuri de muzică apropiate culturii hip-hop, precum beatbox sau afrobeat, apreciază serialul american The Wire (difuzat în România sub numele „Cartelul Crimelor”) şi îi plac vinurile argentiniene.

UBS, cea mai mare bancă elveţiană, a anunţat joi că a înregistrat o pierdere de două miliarde de dolari din cauza unor tranzacţii financiare neautorizate efectuate de un trader al diviziei de investiţii. Banca a arătat că va înregistra pierderea în trimestrul al treilea al acestui an.

În ultimele două decenii, sectorul finanţelor internaţionale a fost zguduit de mai multe scandaluri legate de fraude financiare cauzate mai ales de traderi, potrivit Reuters, cel mai recent fiind cel de la grupul francez Societe Generale.

Octombrie 2010 – Jerome Kerviel, fost trader la Societe Generale, a fost condamnat la trei ani de închisoare de către un tribunal din Paris pentru rolul într-un scandal de trading şi trebuie să returneze băncii 4,9 miliarde de euro. Kerviel, în vârstă de 33 de ani, a fost găsit vinovat de încălcarea încrederii, abuz de echipamente IT puse la dispoziţie de bancă şi fals.

Aprilie 2010 – Evan Dooley , angajat la MF Global, este pus sub acuzare pentru o fraudă şi alte infracţiuni, după ce a acumulat pierderi de 141 milioane de dolari speculând pe contracte futures pentru cereale în februarie 2008. Incidentul a fost dezvăluit în decembrie 2009, când autorităţile de reglementare din SUA au amendat cu zece milioane de dolari MF Global pentru supravegherea internă insuficientă.

Iunie 2009 – Un trader de la compania de brokeraj din sectorul petrolier PVM Oil Futures a acumulat pierderi de aproape zece milioane de dolari, după o serie de tranzacţii neautorizate care, potrivit estimărilor, au cauzat creşterea preţului petrolului la nivel global. Traderul, identificat drept Steve Perkins, a primit ulterior interdicţie la trnzacţii.

Mai 2009 – Fostului trader Morgan Stanley David Redmond i s-a interzis să mai profeseze în domeniu după ce a investit foarte mult în contracte futures pe petrol, iar ulterior a încercat să mascheze plasamentele.

Februarie 2009 – Fostul trader senior de la Merrill Lynch Londra Alexis Stenfors a primit interdicţie pentru cinci ani după ce şi-a supraevaluat valoarea poziţiilor de trading pentru a ascunde pierderi, forţând banca americană să înrgistreze o pierdere de 456 milioane de dolari.

Iulie 2006 – David Bullen şi Vince Ficarra, doi dealeri de derivate pe piaţa valutară la National Bank of Australia, au fost arestaţi după un scandal din 2004 care a costat banca circa 187 milioane de dolari. Cei doi au fost găsiţi vinovaţi de tranzacţii fictive pentru a încasa bonusuri şi pentru a acoperi pierderi. Traderii s-au alăturat în închisoare altor doi angajaţi ai băncii, de asemenea traderi. Bullen publicase, deja, cartea „Fals: Viaţa mea ca trader-escroc”, despre cum a înlocuit consumul de alcool cu budismul.

Martie/aprilie 2006 – Fondul Amaranth Advisors a acumulat pierderi de 6,4 miliarde de dolari din contracte pe gaze naturale pe platforma NYMEX, înainte de lichidare în 2006. Autorităţile bursiere au acuzat ulterior Amaranth şi fostul trader şef al fondului, Brian Hunter, de încercarea de a manipula preţurile gazelor naturale în contractele futures.

Februarie 2002 – Allied Irish Bank a anunţat că traderul John Rusnak a fraudat subsidiara Allfirst din SUA a băncii cu 691 milioane de dolari. Rusnak a fost condamnat la 7 ani şi jumătate de închisoare, după ce a admis că a creat un sistem care i-a asigurat anual, în perioada 1997-2001, sume de 850.000 de dolari din salarii şi bonusuri.

Ianuarie 2001 – Fostul director financiar al companiei Griffin Trading, Scott Szach, a fost acuzat de deturnarea a 5,56 milioane de dolari dintr-un cont al companiei către un cont de brokeraj pentru a finanţa investiţii neautorizate. La 18 luni după aceste tranzacţii, firma s-a desfiinţat.

Martie 1998Joseph Jett, fost trader cu obligaţiuni la Kidder Peabody, a fost acuzat de raportarea unor profituri fictive de 350 de milioane de dolari pentru a ascunde pierderi, într-un scandal care a condus, ulterior, la vânzarea firmei. A fost condamnat de un judecător în septembrie 2007 să restituie 8,2 milioane de dolari şi a fost amendat cu 200.000 de dolari.

Iunie 1996 – Firma de brokeraj Sumitomo Corp a înregistrat pierderi de 2,6 miliarde de dolari pe parcursul a zece ani, din cauza unor traderi care au efectuat tranzacţii neautorizate, în special traderul şef, Yasuo Hamanaka. Sumitomo l-a concediat pe Hamanaka, poreclit „Domnul 5%”, deoarece se credea că echipa sa de traderi ar controla 5% din tranzacţiile mondiale cu cupru. Mai târziu, „Domnul 5%” a fost condamnat la închisoare pentru opt ani.

Septembrie 1995 – Banca japoneză Daiwa a înregistrat o pierdere de 1,1 miliarde de dolari din cauza unor tranzacţii neautorizate cu obligaţiuni realizate de traderul Toshihide Iguchi, unul dintre directorii din SUA. Acesta a fost condamnat la închisoare în 1996.

Februarie 1995 – Barings, una dintre cele mai vechi bănci de investiţii din Marea Britanie, s-a prăbuşit, după ce traderul Nick Leeson, din Singapore, a pierdut 1,4 miliarde de dolari în tranzacţii cu derivate. Leeson a fost condamnat la închisoare în Singapore, iar banca a fost preluată de grupul olandez ING pentru o liră sterlină.

Aprilie 1992 – Autorităţile din India au acuzat bănci şi traderi că au colaborat pentru a sustrage 1,3 miliarde de dolari de pe piaţa interbancară a valorilor mobiliare, pentru a susţine o creştere puternică pe bursa de la Mumbai. Brokerul Harshad Mehta, considerat a fi în spatele acestei escrocherii, a murit în închisoare în timpul procesului.

Economia de piata pentru toti

2 comentarii

Cand eram in facultate mi s-a intiparit in minte faptul ca cel mai inteligent mod de a crea plusvaloare este acela generat de utilizarea inteligentei umane. Si nu ma refer la inginerii financiare…

Acum aud ca este nevoie sa ne intoarcem la exploatarea pamantului in vederea scoaterii la suprafata a comorilor ascunse acolo de mii de ani, respectiv: zacaminte de AUR, ARGINT si CROM.

In calitate de economist cu o vasta experienta de economie de piata si un MBA in economie absolvit recent, imi permit sa afirm ca aceasta noua viziune mi se pare o intoarcere in timp…nu vreau sa folosesc alte cuvinte grele…

In concluzie: Ori promovam turismul, ori distrugem frumusetile tarii?

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

Lasă un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

„Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro „se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

Frauda de 12 milioane de Euro la o banca din Romania

Lasă un comentariu

In ultimul timp ne-am obisnuit deja cu stiri de genul acesta, cuvantul frauda a devenit unul foarte des folosit. Cum este posibil sa se comita fraude avand in vedere masurile de securitate din banci, am putea sa ne-ntrebam de pe pozitia clientului care este de foarte multe ori obligat sa astepte linistit la coada la un ghiseu…sau este stresat prin toate mijloacele posibile existente daca intarzie sa-si plateasca rata la credit.

Aflam raspunsul din Capital.ro :

Capital dezvăluie lovitura de mare amploare a unui grup organizat după regulile unei veritabile „mafii a gulerelor albe“.

Frauda internă este una dintre problemele cele mai greu de soluționat de către firmele românești. Partea bună e că, odată cu criza, companiile și-au gestionat mult mai bine finanțele, iar furturile au scăzut ca număr. Partea mai puțin fericită e că infractorii s-au rafinat, iar fraudele sunt acum mai greu de descoperit.

Nicio companie nu e scutită de riscul de a fi furată de propriii săi angajați. Totuși, niciunele nu sunt mai expuse riscului de fraudă ca organizațiile din domeniul bancar. Aici, atât frecvența cazurilor, cât și sumele aflate la mijloc sunt, adesea, mult mai mari decât în ­restul domeniilor.

Istoria marilor fraude financiare din lume si din Romania

Lasă un comentariu

Mirajul unor castiguri facile ii impinge pe o parte din oameni sa aiba incredere in promisiuni de multiplicare a sumelor investite, iar pe o alta parte sa profite de naivitatea primilor. Asa au aparut jocurile de tip piramidal, in care au fost investite sute de miliarde de dolari de-a lungul anilor, iar pierderile au fost inzecite. Anultrecut, de exemplu, unul dintre cei mai respectati oameni de pe Wall Street, Bernie Madoff, a primit cea mai mare pedeapsa – 150 de ani de inchisoare, pentru o inginerie financiara care a functionat zeci de ani si cu care a inselat mii de oameni. Romanii nu sunt nici ei straini de asemenea inselaciuni – afaceri gen Caritas, Gerald sau FNI au luat fiinta pentru a potoli foamea de bani a unui popor sarac, abia iesit din comunism.

Primul mare escroc financiar din istoria Statelor Unite a fost insusi Charles Ponzi, care a dat si numele unei scheme de imbogatire rapida, mecanism interzis de lege, dar care a fost folosit de-a lungul timpului, inclusiv in Romania, si in urma caruia unii s-au imbogatit si altii au ramas cu buza umflata.

Ponzi si-a pus pe picioare ingineria financiara in 1920, cand promitea investitorilor dublarea sumei investite in 90 de zile. In februarie 1920 afacerea lui Ponzi valora 5.000 de dolari, pentru ca in martie sa ajunga la 30.000 de dolari.

Bernie Madoff, succesorul mai instarit al lui Ponzi

Probabil unul dintre cele mai rasunatoare exemple de frauda financiara este cel al fostului director al NASDAQ, Bernie Madoff, care a si primit una dintre cele mai mari pedepse, respectiv 150 de ani de inchisoare, scrie www.InCont.ro

Bazata pe schema Ponzi, frauda lui Madoff nu avut efecte doar asupra celor bogati, dar si asupra celor faimosi. Printre victimele lui Madoff s-au enumerat inclusiv vedete de la Hollywood, ca de exemplu Kevin Bacon sau Steven Spielberg.

Cazul Enron – pierderi estimate de peste 60 de miliarde de dolari

O alta frauda de proportii a fost cea din cazul Enron, in care au fost implicate nume precum Jeffery Skilling, Ken Lay sau Andrew Fastow.

Compania din domeniul energiei a intrat in faliment in 2001, dupa ce initial conducerea nu a declarat pierderile si datoriile firmei. In consecinta, actiunile au scazut de la 90 de dolari la 50 de centi.

Schema lui Charles Ponzi din anii ’20 din America a fost repetata 70 de ani mai tarziu in Romania, de Ioan Stoica. Vestea ca la Cluj poti depune o suma de bani si castigi inzecit a isterizat toata tara la doi ani de la Revolutie.

 Caritasul a aparut in 1992 la Cluj, sub forma unei societati cu raspundere limitata, unde initial puteau depune sume mici de bani doar clujenii, pentru a primi inapoi de opt de ori mai multi bani, dupa doar trei luni.

Desi depozitele erau cuprinse la inceput intre 2.000 si 10.000 de lei, mai tarziu depozitul minim a crescut la 20.000 de lei, iar cel maxim a fost majorat pana la 160.000 de lei.

Caritasul a atras 400.000 deponenti din intreaga tara, care au investit 1.257 miliarde lei (aproape 1 miliard de dolari) inainte de a da faliment in 14 august 1994, cu o datorie de 450 milioane de dolari.

Cititi integral pe www.InCont.ro

Din BankNews.ro

%d blogeri au apreciat: