Tema zilei: IFN-urile din Romania

Lasă un comentariu

Status #FB de astazi:

Daca ar trebui sa fac acum o lucrare de diploma, sau o dizertatie cu subiectul finante-banci mi-as alege tema IFN-urilor din Romania! De cativa ani urmaresc in piata politicile lor abuzive in tratarea clientilor romani care accepta sa primeasca credite de la banci cunoscute, stiut fiind ca acestea intermediaza numai aceste operatiuni contra comisioane de administrare a operatiunilor la ghiseele lor. Dar cui ce-i pasa, nu-i asa?
Poate ma citeste vreun jurnalist de la publicatiile pe teme financiare si preia subiectul! N-am nimic impotriva, nu vreau exclusivitate!

Astazi am auzit si la RRA o analiza pe tema IFN-urilor care-si „coplesesc” clientii cu oferte tentante, in scopul sa-i subjuge, sa-i hartzuiasca pentru ca apoi sa-i doboare din punct de vedere mental si fizic! Omeneste vorbind ma-ntreb cum este posibil asa ceva intr-o tara normala?

Dar daca ma gandesc ulterior ca aceste institutii au ca scop general sa ruleze si sa inmulteasca neconditionat sume imense de bani a caror provenienta poate fi cunoscuta, ori nestiuta, am gasit si raspunsul la intrebare!

Este stiut faptul ca lacomia oamenilor a fost in anumite etape ale istoriei omenirii un real factor de progres! Astfel s-a ajuns la strategii si inginerii financiare menite sa inmulteasca banii in folosul unora si-n detrimentul altora! Cei striviti de sistemul impovarator al creditelor de tot felul reprezinta majoritatea, in timp ce imbogatitii din top sunt minoritatea!

In concluzie, este vorba despre o lupta inegala purtata cu vorba buna si amabilitate pana accepti sa intri in valtoare, urmata curand de realitatea zdrobitoare menita sa te copleseasca prin SMS-uri halucinante din care nu-ntelegi nimic, prin lipsa de dialog (nu ai cu cine relationa, nimeni nu te lamureste, toti te duc cu vorba, te amana s.a.md.)

Ce inseamna IFN si cu ce se ocupa aceste institutii:

Definitie: IFN (Institutie financiara nebancara)  – Entitati, altele decat institutiile de credit, ce desfasoara activitate de creditare cu titlu profesional, in conditiile stabilite de lege.

Institutiile financiare nebancare au obligatia de a se constitui ca societati comerciale pe actiuni.

O lista a acestor institutii financiare nebancare putem gasi aici.

Deocamdata am sa evit niste exemple concrete, dar este posibil ca in viitorul apropiat s-o fac!

Fraude bancare de rasunet in sistemul bancar din Romania

Lasă un comentariu

„Am auzit comentarii ca o sa creasca dobanzile si comisioanele ca urmare a acestor fraude. Nu este adevarat. Aceste credite, care nu reprezinta decat 0,1% din totalul creditelor acordate, au fost provizionate, iar pierderile sunt acoperite de actionari. ”

Aceata afirmatie facuta de domnul Radu Ghetea este menita sa ne linisteasca? Bineinteles ca nu!

Radu Gratian Ghetea, seful Asociatiei Romane a Bancilor, spune ca fraudele de 80 milioane de euro descoperite la cele doua banci, Volksbank si BRD, care sunt anchetate acum de procurori, nu vor duce la scumpirea creditelor, scrie ZF.ro

„Am auzit comentarii ca o sa creasca dobanzile si comisioanele ca urmare va acestor fraude. Nu este adevarat. Aceste credite, care nu reprezinta decat 0,1% din totalul creditelor acordate, au fost provizionate, iar pierderile sunt acoperite de actionari. Aceste credite fac parte din cele 17,34% credite neperformante din totalul creditelor acordate (de circa 52 miliarde de euro – n.red)”, a spus presedintele ARB.

Ghetea a explicat ca astfel de cazuri au devenit mai frecvente pentru ca acum bancile se uita mai atent la actele depuse pentru obtinerea unui credit atunci cand devine neperformant.

” Chiar daca la inceput a fost o frauda, daca cel care obtine creditul il ramburseaza la timp, banca poate sa nu observe aceasta frauda. Cand apar neperformantele, te duci dupa client si mai apar si astfel de lucruri mai neplacute”,. a spus Ghetea.

Dar se poate pune problema ca bancile sa-si faca din criza economica un alibi pentru astfel de credite date fraudulos, punand pe seama crizei rata mare a creditelor neperformante?

„Nu sunt de acord, nu este posibil. Bancherii vor sa isi ia banii inapoi, ei urmaresc ca clientul sa plateasca. Cand apare sincopa, se uita cu atentie ce s-a intamplat si mai apar si astfel de cazuri”, a spus Ghetea.

El a mai sustinut ca bancile fac in mod curent reclamatii.

„Deocamdata sa asteptam sa vedem ce spun organele de ancheta. Este foarte bine ca se implica. Noi facem in mod curent reclamatii impotriva clientilor si a salariatilor atunci cand constatam astfel de situatii”.

Sursa: Ziarul Financiar

Ce credite se pot lua cu venitul mediu?

Lasă un comentariu

La un venit de 2.000 de lei, disponibilul pentru rate ar fi de 700 de lei. Cu aceasta rata lunara putem cere din banca maximum 27.000 de euro.

Noile norme de creditare emise de Banca Nationala a Romaniei pentru imprumuturile de nevoi personale ii determina pe bancheri, dar si pe brokerii din sistemul bancar sa creada ca unele instrumente de finantare vor disparea. Altele vor suferi un anumit impact de scadere cuprins intre 20% si 70%. Calculele realizate la solicitarea „Adevarul” de catre expertii companiei de brokeraj bancar Kiwi Finance arata ca o familie care castiga un venit mediu pe economie de aproximativ 2.300 de lei poate dispune de o suma echivalenta cu 700 de lei pentru plata ratelor, astfel ca se va califica pentru un credit de cel mult 27.000 de euro.

 

Integral in Adevarul.ro

Care sunt cele mai dezechilibrate banci din Romania d.p.d.v. al raportului credite/depozite?

Lasă un comentariu

Mai multe bănci locale sunt prinse pe picior greşit de tensiunile care macină pieţele financiare, după ce au mizat prea mult pe finanţările furnizate de băncile-mamă şi au ajuns la dezechilibre mari între creditele acordate şi depozitele atrase de la clientelă.

Cele mai mari 14 bănci locale după activele deţinute, care au împreună peste 86% din piaţă, au dat credite cu o valoare cumulată de circa 213 miliarde de lei (50 mld. euro) şi au atras de la clienţi depozite de numai 167 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un raport credite/depozite de 127%.

Wall Street Journal scrie despre „accidentul istoric” al sistemului bancar din Europa de Est

Media la nivelul sistemului bancar era la jumătatea anului de 118%, potrivit datelor publicate de BNR. Raportul credite/depo­zi­te diferă însă în mod dramatic de la o bancă la alta, ajungând de la 64% în cazul CEC Bank la peste 550% în cazul austriecilor de la Volksbank, care au funcţionat ani de zile după modelul unui „magazin de credite” finanţat din Austria şi nu ca o bancă tradiţională care atrage depozite şi din aceşti bani acordă credite. De altfel, majoritatea băncilor străine au recurs într-o măsură mai mică sau mai mare la acest model de busi­ness local, preferând să acorde credite din re­sur­sele economisite în Occident în loc să sti­muleze o piaţă locală a economisirii, iar BNR nu a avut obiecţii majore, având în vedere situaţia raportului credite/depozite.

Din Zf.ro

Ce fac bancile cu banii?

Lasă un comentariu

Semnul panicii: Bancile fug cu banii la Centrala in loc sa crediteze economia

Ce face o banca cu banii pe care ii are la dispozitie? Raspunsul normal ar fi ca ii imprumuta mai departe, sa faca alti bani. Insa in aceste vremuri tulburi, bancile cu lichiditati la dispozitie aleg solutia cea mai sigura: ii tin la Banca Centrala Europeana, in loc sa crediteze economia sau pe suratele stramtorate.

Cand o banca are lichiditati, in vremuri normale, aceasta cauta sa le plaseze ori in piata financiara, ori in economia reala, in cautarea unor randamente peste costul banilor, de preferat cel putin peste rata inflatiei.

Insa, cum nu traim vremuri normale, panica din Europa impinge institutiile financiare din Zona euro sa isi plaseze banii la BCE, pentru o dobanda de doar 0,75% pe an. Oportunitati pentru ca bancile cu bani sa castige mai mult decat aceasta dobanda minuscula exista. Ar putea sa imprumute alte banci, care nu sunt atat de fericite sa obtina usor lichiditati, la un pret pe masura. Ar putea sa acorde credite populatiei sau firmelor – economei reale – intr-o perioada in care al doilea val al recesiunii bate la usa in Europa. Asta inseamna insa risc, si foarte putini sunt dispusi sa si-l mai asume.

Un studiu al Bancii Centrale Europene publicat pe 6 octombrie arata ca in trimestrul trei al acestui an bancile au inasprit standardele de credit cu 16% pentru companiile nefinanciare si cu 18% pentru imprumuturile pentru locuinte si cu 10% pentru cele de consum. Pentru T4 se asteapta ca bancile sa dea si cum mai multa strictete bani, intarirea conditiilor fiind de 22%, 11%, respectiv 12%.

Integral in Money.ro.

Care sunt costurile unui credit personal fara ipoteca?

Lasă un comentariu

Creditele de nevoi personale sunt imprumuturi unde solicitantul nu trebuie sa justifice modul in care foloseste banii si nici nu este nevoie sa prezinte o garantie imobiliara.

Nevoia de bani pentru cumpararea mobilei, o vacanta sau acoperirea unor cheltuieli neprevazute, dar si frica romanilor de a ipoteca locuinta proprie, chiar daca in acest fel ar beneficia de dobanzi si implicit rate lunare mai mici, fac ca acest tip de imprumut sa fie unul dintre cele mai cautate produse de pe piata bancara romaneasca.

Costul creditelor de nevoi personale este in scadere

Daca in urma cu 2 ani de zile dobanda pentru un credit fara garantii depasea usor valoarea de 20%, atat pentru un imprumut in lei sau euro, in prezent putem accesa credite a caror dobanda este mai mica de 10%.

Chiar si cu aceste dobanzi insa, dobanda anuala efectiva (DAE) nu reuseste sa se apropie de pragul de 10%. Oferte mai bune de dobanzi regasim in cadrul ofertelor speciale pentru virarea venitului sau a pensiei intr-un cont bancar al respectivei institutii financiare.

 

Integral in MoneyCenter.ro

Sursa tabel: Moneycenter.ro

 

%d blogeri au apreciat: