Colaje cu picturi florale

Lasă un comentariu

Colaje din 2013:

Nalbe in Iulie, la Bucuresti

Lasă un comentariu

Despre femeile de afaceri

Lasă un comentariu

Am intrat in lumea afacerilor imediat dupa absolvirea facultatii (la 23-24 de ani) si am acumulat multa experienta de viata, am cunoscut foarte multi oameni de afaceri de diferite nationalitati, cu statuturi sociale diferite. As putea spune ca m-am format in aceasta lume si am rezistat in ciuda tuturor „intemperiilor”.
Trebuie sa subliniez faptul ca nu rezista toata lumea in acest domeniu. Este o activitate frumoasa, provocatoare, epuizanta fizic si psihic de foarte multe ori.
Am adunat aici mai multe note facute de-a lungul anilor pe aceasta tema:

Intr-o lume a barbatilor, cum reuseste o femeie de afaceri sa se faca auzita, inteleasa, acceptata, respectata?
Astept opinii, sugestii, exemple, etc.
Se exclud din start glumele offtopic!

 
Exista mai multe categorii in randul femeilor de afaceri:
– adevarate
– inchipuite
– false
Fiecare categorie contine evident subcategorii…

Femeile de afaceri adevarate sunt de doua feluri:
– fac afaceri in nume propriu;
– conduc afacerile altora, pot fi angajate, asociate, actionare, etc.

In urma cu ceva timp la tv au aparut doua tinere exponente ale noului val „pitzi” imbracate sumar (doar era vara) intr-un restaurant, agitandu-se cu mobilele la vedere declarau ca „fac afaceri”.
Ma gandeam ca ele in niciun caz nu reprezinta lumea afacerilor, ci orice altceva!!!

In Romania au aparut dupa ’90 multe „femei de afaceri”! Unele dintre ele pareau mai degraba colhoznice, coborate direct de pe tractor, sau din remorca acestuia, dar ce sa facem acum? Acestea sunt vremurile pe care le traim si ne obisnuim in fiecare zi cu imaginile unor femei care au reusit in viata pentru simplul motiv ca au stiut pe cine sa „deranjeze” cu intrebari de „profesioniste”, pe cine sa apeleze din agenda telefonului personal, sau au stiut cu cine sa se casatoreasca din pura intamplare!

Egoismul de parinte

Lasă un comentariu

Exista mame de fete, mame de baieti si mame de fete&baieti.

Am cunoscut foarte multe femei care au devenit mame la un moment dat; unele erau mame devotate copiilor, altele indiferente, unele si-au pus copiii in bratele bunicilor de cum au venit pe lume invocand importanta carierei, altele s-au straduit sa si-i creasca imbinand obligatiile de parinte cu cele de serviciu.

Exista si femei care nu si-au dorit niciodata copii, n-au stiut sa-i iubeasca si sa se faca iubite la randul lor, dar de obicei cu acestea din urma este mai bine sa nu ai de-a face!

In zilele noastre exista multe femei care continua sa nasca multi copii (conceputi cu diferiti barbati?!?) si apoi sa-i abandoneze, ceea ce mi se pare a fi o atitudine deviata de la normalitate, dar ma rog, fiecare isi gaseste scuze si argumente vehemente si in aceste cazuri, de parca altii ar fi vinovati de situatie…

De fapt, intentia mea era sa scriu despre egoismul parintesc, legat de momentul cand copiii se casatoresc si devin la randul lor parinti.

Unele mame devin in astfel de momente niste soacre de temut, deoarece le este imposibil sa accepte ca fiica ori fiul lor va pleca de langa ele si nu le va mai acorda aceeasi atentie si pretuire ca pana atunci.

De aceea ele vor incerca in permanenta sa monitorizeze noile familii si sa-si impuna punctul de vedere cu egoism si determinare, pe principiul <<eu te-am facut, eu te distrug!>>. Si exista multe astfel de cazuri in care mamele nu-si lasa in pace fiicele, sau fiii; ele incearca intotdeauna sa stie totul si sa-si impuna regulile absurde, sa pretinda ca trebuie sa fie ascultate de copiii lor pana la adanci batraneti!

Urasc aceste metehne de comportament, desi sunt si eu o mama de fata&baiat si n-am sa pot niciodata sa ma cramponez cu egoism de copiii mei! Imi place sa-i ajut atunci cand mi-o cer, sunt de acord sa particip cu placere la cresterea si educarea nepoatelor si nepotilor, chiar daca uneori trebuie sa fac eforturi deosebite in acest scop!

Uneori mi-e greu sa-i inteleg pe semenii mei!

#parentingdeRomania

 

 

In 30 Iunie este ziua mea de nastere

Lasă un comentariu

Ca de obicei in ultimii ani primesc sute de mesaje pe retelele de socializare, pe e-mail si la telefon; nu pot sa multumesc fiecaruia in parte pentru urari si cuvintele frumoase, dar apreciez foarte mult faptul ca oamenii obisnuiesc sa ma felicite in felul lor! 

Pe vremuri imi sarbatoream ziua la birou si acasa cu familia si prietenii. Acum toti prietenii si fostii colegi ma felicita digital!

Am ales cateva imagini cu flori primite de ziua mea de-a lungul ultimilor ani:

Intalnirea anuala cu ex-colegii de facultate

Lasă un comentariu

In 17 iunie 2017 a avut loc traditionala noastra intalnire anuala. Am plecat la locul de intalnire pe o vreme frumoasa si la intoarcere am avut parte de o furtuna de praf de Bucuresti, de o ploaie rece cu tunete&fulgere si grindina in anumite zone din oras.  

Este important sa pastram traditia si sa reusim sa ne-ntalnim macar o data pe an!

Imagini de la Unirii cu putin timp inainte de furtuna.

Pictura ca alternativa si terapie

Lasă un comentariu

Sase ani de cand am inceput sa pictez ca alternativa si ca terapie impotriva a tot ce-i urat in jurul meu; la inceput n-am stiut exact dac-am optat corect, sau nu, dar pe masura ce-a trecut timpul m-am convins ca am facut o alegere buna!

Tablouri cu flori de „Nu-ma-uita”, sau „Myosotis”

Lasă un comentariu

Acestea sunt florile pe care le-am pictat atunci cand am „debutat” in activitatea mea din domeniul picturii. Le-am pictat destul de frecvent pe carton, pe lemn vechi, pe panza, in dimensiuni diferite.

collage-myosotis

collage cu flori de nu ma uita 13 iunie

collage-tablouri-5-ian

Tablouri cu flori de camp, flori de vara

Un comentariu

Asa cum poetii isi fac antologii, eu pot sa fac galerii tematice cu flori pictate de mine din 15 iunie 2011 pana-n prezent.

#CityBreak prin Bucuresti – cu trandafiri…

Lasă un comentariu

Case cu trandafiri roz si mai jos, case cu trandafiri rosii…

Older Entries Newer Entries