Articol republicat: Despre regi, regine si oameni obisnuiti

Lasă un comentariu

Articol republicat: La Mulți Ani de Florii!

Lasă un comentariu

Articol reublicat: Tare de comportament ale oamenilor în societate

Lasă un comentariu

”Haute Couture” versus ”Haute Culture”

Lasă un comentariu

Despre ”Haute Couture” din lumea modei vestimentare am auzit/citit cu mulți ani în urmă, dar despre ”Haute Culture” de lux și exclusivismul de rigoare impus de PR-iștii acestui concept apărut în societatea românească am aflat de curând, respectiv zilele trecute.

Mi se pare absurdă organizarea unui eveniment monden la care să trimiți invitații personalizate și să atragi atenția asupra exclusivității participării. Acest model de a ofensa permanent oamenii care nu intenționează să participe la un eveniment oarecare este inadmisibil și de prost gust. Dar nu poți impune nimănui respectarea bunelor maniere acolo unde nu există astfel de cutume.

Articol republicat: Despre femei, moralitate, socializare ș.a.m.d

Lasă un comentariu

Este un privilegiu să retrăiești emoțiile examenelor alături de nepoți!

Lasă un comentariu

Este o vară caniculară cu temperaturi frecvente de 39 grade Celsius și mai mult de-atât!

Ieri îi spuneam nepoatei mele că și eu am dat zeci de examene în timpul verii de-a lungul vieții mele.

Atunci când termini o facultate la douăzeci și trei de ani și apoi pornești în viața ca un carusel cu un loc de muncă foarte solicitant, cu meseria de mamă pe care o înveți din mers, nu mai ai timp de filozofie prea multă deoarece trebuie să performezi zilnic. Ai opțiunea să te menții pe linia de plutire prin eforturi supraomenești, sau poți să cazi în depresie, ceea ce nu este deloc varianta dorită.

De aceea consider că este un privilegiu să retrăiești emoțiile examenelor alături de nepoți!

Articol republicat: Posturi despre ”Codul manierelor elegante”

Lasă un comentariu

Despre romanii de pretutindeni in lume

Lasă un comentariu

Pana-n anii nouazeci in afara granitelor circulau relativ putini romani, in general cei cu atributii de serviciu: artisti, cantareti, balerini, diplomati-economisti care se ocupau de relatiile comerciale ale Romaniei, respectiv cooperare-export-import, ingineri care erau implicati in montarea instalatiilor petroliere si de mentenanta-service ale acestora si muncitori din diferite domenii.

Pe multi dintre acestia ii puteai intalni in aeroporturi, in avioanele romanesti, la targuri si expozitii, la receptiile organizate de ambasadele romanesti, sau la diverse alte activitati la care erai invitat.

Dupa 1990, structura romanilor care calatoresc in strainatate s-a schimbat radical si de multe ori mass-media de acolo si-a lasat amprenta asupra opiniei despre romani in general.

M-am confruntat de foarte multe ori cu aprecieri total nepotrivite la adresa romanilor, din pacate; iar faptul ca mi se spunea apoi ca nu este si cazul meu sa ma consider ofensata, de multe ori nu ma ajuta pe termen lung!

Mi s-a intamplat sa ma confrunt in Stockholm cu o situatie reprezentativa pentru mentalul globalizat: pe o strada din orasul vechi era o cersetoare oarecare si am intrebat o suedeza care colecta bani pentru nu stiu ce cauza, ce crede despre nationalitatea cersetoarei; mi-a raspuns automat: maybe Romanian! De fapt ea habar n-avea adevarul, dar se folosea de legende! Nu neg faptul ca din anii nouazeci s-au inmultit vorbitorii de limba romana din occident, dar pe de alta parte au disparut disidentii care acum sunt bursieri, doctoranzi, angajati in diverse companii, doctori, asistente, lucratori in constructii, zilieri, dar si spalatori de toalete. Multi dintre acestia nu mai vorbesc limba romana si nici pe copiii lor nu-i mai invata sa vorbeasca romaneste. O fi bine, o fi rau, nu ma pronunt! Recunosc insa ca sunt locuri in lume unde despre romani circula povesti oribile generate de comportamentul deviat al unor conationali, intretinut de mass-media si extrapolat gratuit asupra tuturor; ceea ce nu inseamna insa ca toti suntem la fel!

Am vazut pe la inceputul anilor nouazeci familii intregi care pichetau telefoanele publice din centrul orasului Oslo, iar in trenul care mergea in Milano de la aeroport era plin de conationali. Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa am grija cand vorbesc la telefon in romaneste, deoarece nu-mi doream sa fiu abordata de necunoscuti in limba materna!

Prin supermarketuri in tarile nordice erau conationalii-familii care strigau unii la altii si se injurau reciproc in romaneste. Jenanta situatie, dar faptul ca vorbeai in engleza cand ajungeai la casa de marcat, te scotea elegant din statutul de apartenenta…

In Thassos romanii erau foarte numerosi, iar unii lasasera o impresie proasta deoarece profitasera de micul dejun si in ziua in care plecau si nu mai aveau acest drept…Urat comportament! Pentru o cafea si un ou fiert sa lasi in urma ta supararea proprietarilor pensiunii!

Ar mai fi multe de povestit pe aceasta tema, caci este intotdeauna loc de mai bine!

Romani v/s straini de Romania

Lasă un comentariu

Am ascultat un reportaj care m-a amuzat teribil: niste voluntari veniti in Romania din tari vestice dezvoltate, au descoperit cu stupoare lustrele din sediul unei biblioteci comunale! Ei stiau de la televiziunile propagandistice ca la noi curentul electric lipseste cu desavarsire! Pai de ce nu ne-ntrebati pe noi, cei care scriem zilnic pe #FB?
#mahalauamediaticadauneazagravimaginiiRomaniei

Din categoria: #mahalauamediaticadauneazagravimaginiiRomaniei
Un turist danez povestea foarte incantat ce tara minunata a descoperit venind in Salaj cu un grup de conationali: sa te odihnesti in fân este o experienta unica, atunci cand aerul este curat, iar peisajul de vis; oamenii sunt foarte primitori, iar placintele deosebit de gustoase!
As vrea si eu sa stiu cum sunt turistii romani primiti pe alte meleaguri? Au numai experiente fericite, sau…?

Cand mergeam in tari straine si intalneam parteneri de afaceri pentru prima data „face-to-face”, multi dintre ei ma intampinau cu remarca devenita cu timpul celebra: cum, voi romanii nu sunteti toti bruneti si cu tenul mai inchis la culoare? Imi venea sa le raspund: nu, eu sunt o romanca mai atipica! Dar eram prea politicoasa de felul meu. Ei il stiau pe Hagi, o stiau pe Nadia, alte lucruri nu stiau despre Romania!
#cumnepercepstrainii

Despre expozitiile mele de pictura

Lasă un comentariu

Am deschis doua expozitii de pictura in Bucuresti:

– in 3 Aprilie 2013 – in Cafeneaua Tephra

expo tephra

– in 16 Aprilie 2013 – la Libraria Mihai Eminescu din Bucuresti

IMG_6932 dec

La realizarea acestor doua expozitii am fost sustinuta de familie si de persoane amabile iubitoare de arta si frumos carora le multumesc si cu aceasta ocazie!

Efortul de a deschide cele doua expozitii a fost destul de intens, dar a meritat! Promovarea in online este foarte indicata, dar trebuie din cand in cand sa iei contact si cu lumea reala, ceea ce se intampla zilele acestea.

Nu ma astept ca mass media sa mentioneze expozitiile mele de pictura, deoarece chiar daca as fi organizat vernisaje zgomotoase, tot nu ar fi venit nimeni din partea lor. Stiu foarte bine ca pentru astfel de evenimente culturale nu exista interes si deschidere.

Atata timp cat n-am o viata personala dezorganizata, nu sunt vulgara, nu vorbesc agramat, nu fac parte din pleiada de pseudovip-uri mioritice, nu prezint interes!

Nicio revista glossy pentru femei nu va fi interesata sa afle de exemplu de ce m-am apucat de pictat dupa ani de zile de comert exterior practicat in multe tari din lume, chiar dupa ce am absolvit un MBA INDE – CNAM Paris in mai 2011.

Nicio televiziune de scandal nu va fi interesata sa afle de ce n-am ramas niciodata in strainatate inainte de ’90 daca tot plecam in lume de cateva ori pe an.

Nicio publicatie nu va fi interesata sa afle de ce un economist se transforma in artist plastic dupa ani de zile cand a practicat economia de piata vorbind foarte bine cateva limbi straine.

Nimeni nu se-ntreaba de ce am inlocuit pe acest blog cursul valutar si articolele economice-financiare-bancare cu picturi, imagini cu flori si postari despre codul manierelor elegante si bun simt in general.

Acestea fiind zise, inchei cu speranta ca intr-o buna zi lucrurile sa se aseze altfel in Romania, sa se decanteze societatea, iar non-valorile sa fie detronate de pe piedestalele unde chiar n-au ce cauta!

Cert este un lucru: nu am intrat in politica pentru a incerca sa schimb mentalitatea oamenilor din jurul meu, ci mi-am propus sa ofer cu titlu gratuit o lectie de „terapie prin imagini frumoase” celor care sunt dispusi sa o primeasca!

Older Entries