Este foarte adevarat ca nu ne-am nascut cu totii din familii regale. Unii poate au visat vreodata la un astfel de privilegiu, dar altii, nu!
Faptul ca strabunii familiei au fost oameni care au muncit pamantul, sau au modelat fierul, este cunoscut, dar ce-a fost inaintea lor n-am stiut niciodata!
Despre unii dintre ei am aflat ca au fost chiaburi, dar eu n-am simtit „belsugul” dupa ’90 venind dinspre acestia, nu am intrat in posesia unor pamanturi, case, bogatii, etc.
De fapt cred ca tot ce s-a mostenit de la bunici a ramas in posesia verilor mei de la tara. Cum se intampla de obicei in anumite familii unde unii sunt mai hrapareti decat altii.
Legat de titlu, as vrea sa precizez ca unii oameni se nasc cu o anumita noblete in comportament, desi sunt oameni simpli, obisnuiti. Mi-am amintit zilele acestea de bunica mea din partea mamei, Elisabeta – Vetuta, dar si de cea din partea tatei, Elena.
Amandoua erau blond-satene si purtau cate o coada impletita, rotita de jur-imprejurul capului. Incerc sa mi le amintesc tinere, atunci cand eu eram foarte mica.
Amandoua au fost femei supuse si au nascut multi copii; amandoua au trait in timpul celor doua razboaie mondiale. Amandoua si-au dedicat in exclusivitate viata cresterii copiilor. N-au avut satisfactii personale foarte mari, dar copiii si nepotii le-au adus bucurii si au facut totul suportabil.
Si-au iubit sotii in felul lor, n-am auzit niciodata vorbindu-se in familie despre acest subiect.
Tot ce stiu insa cu certitudine, este faptul ca parintii mei au mostenit de la ele acele trasaturi de caracter speciale care-i deosebeau de alti oameni!
O fotografie de colectie cu parintii mei la nunta lor, prin 1947.
Un coleg de facultate mi-a spus prin anul intai: se vede ca esti de familie buna!
Si eu m-am tot intrebat luni si ani de zile ce-a vrut de fapt sa spuna? Cu timpul mi-am dat seama ca n-a fost un simplu compliment aruncat la voia intamplarii, caci iesind din cercul restrans al familiei, am cunoscut oamenii in detaliu si am aflat ca exista oameni de caracter, oameni de duzina si oameni sub orice critica!
Ani de zile mi-am inchipuit ca nu am dusmani, dar cand mi s-a atras atentia, am descoperit ce multi sunt si cat de perfizi pot fi!
Toate acestea pot fi considerate adevarate lectii de viata, din care ai ce invata!
Elena Niculescu 
Lasă un răspuns