Articol republicat: Mesaj pentru tinerii din Romania

Lasă un comentariu

Articol republicat: Însemnări de-a lungul anilor

Lasă un comentariu

Articol republicat: Arta de a trăi

Lasă un comentariu

Articol republicat: Evenimente frumoase sortite eșecului

Lasă un comentariu

Despre evaluarea națională și bacalaureat

Lasă un comentariu

Am studiat astăzi top-ul liceelor din București și am aflat că pe primul loc se situează Colegiul Național ”Gheorghe Lazăr”unde a studiat fiul meu, pe locul cinci Colegiul Național ”Grigore Moisil” unde am învățat eu pe vremea când se numea ”Liceul nr.33”, iar pe locul 13 se află Liceul teoretic ”Alexandru Ioan Cuza” unde a intrat cu cea mai mare medie fiica mea.
Dimineață am citit ca de obicei comentarii răutăcioase la adresa elevilor care au absolvit clasa a opta după anii pandemici cu școala online, deoarece s-au publicat rezultatele evaluării naționale.
Mărturisesc faptul că am fost întrebată de către nepoata mea la un moment dat cum pot să afirm că mi-a plăcut matematica în școală? Întrebarea m-a pus serios pe gânduri și am realizat că e mare lucru să acumulezi și să asimilezi ceea ce ți se predă la școală.
Pe cei care bagatelizează eforturile elevilor și ale familiei acestora de a promova examenele de evaluare națională i-aș întreba ce medie au obținut la BAC după ce au frecventat școala fără sincope!

About aging – Despre îmbătrânire

Lasă un comentariu

Se spune că vârsta este doar un număr, ”just a number”!

Există oameni care se tem să îmbătrânească după patruzeci, cincizeci sau șaizeci de ani și își exprimă îngrijorarea in mediul virtual. Unii doar se alintă, se lamentează ca să atragă atenția asupra lor.

Alții chiar îmbătrânesc, dar dacă sunt sănătoși nu se dau înapoi de la continuarea vieții active într-un fel sau altul.

Săptămâna trecută citisem despre un festival de poezie organizat în țară la care a participat printre alții și Nora Iuga. Astăzi dimineață am aflat că a primit și un premiu de la Primăria din Pitești, m-am bucurat, dar nu știu în ce a contat premiul, am văzut doar diploma. Doamna Nora Iuga are nouăzeci și trei de ani, o vârstă impresionantă!

Ana Blandiana, la cei optzeci și doi de ani a primit recent un premiu internațional important, de asemenea Mircea Cărtărescu la cei șaizeci și șapte de ani.

Acești scriitori români merită toată admirația!

Am aflat de asemenea că Bob Dylan a împlinit recent optzeci și trei de ani, iar Eric Clapton la șaptezeci și nouă de ani cânta la Paris pe o scenă. Pe TikTok l-am văzut pe Rod Stewart care se pregătea pentru un concert la cei șaptezeci și nouă de ani ai săi. Bonnie Tyler are șaptezeci și doi de ani, anul trecut prin octombrie a amânat concertul de la București din cauza unei operații chirurgicale pentru data de 28 februarie 2024. Concertul de la Sala Palatului a avut loc la data stabilită, urmat de alte concerte în prezent fiind în Suedia.

Ca o concluzie, fiecare om avansează în vârstă conform unui model personal influențat de starea de sănătate, de gradul de uzură de-a lungul vieții, de bunăstarea mentală, de moștenirea genetică etc.

Articol republicat: Întâlnirea din 16 Iunie 2018 la ”Monte Carlo” în Cișmigiu

Lasă un comentariu

Despre case și castele

Lasă un comentariu

Observ în ultimul timp dorința oamenilor de a vizita casele vechi din București, de a participa la evenimente mondene organizate în astfel de spații, la baluri costumate în spiritul perioadei interbelice.

Există de asemenea castele care își deschid porțile iubitorilor de tradiții din alte vremuri.

După nouăzeci mulți români își doreau să locuiască într-o casă pe pământ. Unii au achiziționat terenuri, dar n-au reușit niciodată să-și construiască o casă nouă, alții și-au ridicat vile la munte, la mare, ori în apropierea Bucureștiului. Sunt foarte multe povești pe această temă. În ultimul timp foarte mulți bucureșteni și-au achiziționat case cu terenuri agricole și își cultivă singuri legume și fructe pentru consumul personal.

Nimic nu-i imposibil, dar trebuie depus un efort suplimentar pentru a pregăti terenul, a planta semințe sau răsaduri, pentru a îngriji culturile și așa mai departe. Nici să cosești iarba nu-i o muncă simplă, iar ridicarea unei căpițe de fân poate fi o adevărată provocare!

Cei care au decis să părăsească Bucureștiul invocă tot felul de motive în susținerea alegerii făcute, dar nu-mi plac cei care blamează capitala și locuitorii orașului atunci când își argumentează decizia pe care au luat-o.

Moraliști și vuvuzele

Lasă un comentariu

În ultimele săptămâni s-a umplut societatea românească de moraliști și vuvuzele! Toți au ceva de declarat, mult zgomot, victimizare fără limite, jigniri, acuzații, ”public shaming”, declarații făcute de persoane care nu-ți inspiră nimic!

Profesori care se justifică pe Facebook în așteptarea rezolvării doleanțelor colective.

Părinții elevilor au devenit ținta jignirilor multor categorii sociale.

Așteptăm calmarea spiritelor agitate.

Amintiri despre prima mea zi de angajata intr-o companie romaneasca

Lasă un comentariu

Dupa cum v-am mai povestit anterior, in 15 Octombrie am inceput sa semnez condica la primul meu loc de munca dupa terminarea facultatii. In acel an „plecasem de-acasa” prin casatorie, imi schimbasem total stilul de viata si in plus am plonjat intr-o alta lume plina de mistere, necunoscute si tenebre…
Am mostenit un birou de la un coleg care a plecat la munte in vacanta de iarna si nu s-a mai intors niciodata! In primavara anului urmator, i s-a gasit trupul intr-o prapastie dupa topirea zapezii. Atunci am primit prima lectie din „campul muncii”: niciodata sa nu vorbesti prea mult si mai ales sa nu spui ce nu trebuie! Era ceva legat de persoane care isi petreceau concediile platite (sponsorizate) de altii pe Coasta de Azur. Pe-atunci nu stiam mare lucru despre coruptie, sau ce trebuie sa faci in viata ca sa urci pe scara ierarhiei sociale, profesionale, fara sa ai studii temeinice si o baza profesionala de calitate.
Nici in compania unde am fost angajata prin repartitie guvernamentala, conform procedurilor vremii – pe baza mediei obtinute in facultate, nu aveau toti angajatii studii de specialitate, dar pe-atunci nu am auzit sa se vorbeasca despre diplome false cum se-ntampla in zilele noastre mai tot timpul.
(Va urma)

 

Older Entries