Am călătorit în multe țări deoarece mi-am ales Facultatea de Comerț Exterior în clasa a douăsprezecea și apoi am fost economist diplomat în activitatea de export textile și tricotaje produse de fabricile din industria ușoară românească. Sunt mulțumită de faptul că activitatea pe care am derulat-o timp de peste douăzeci de ani a însemnat comenzi de export pentru fabrici din multe orașe ale țării unde lucrau mii de oameni înainte de 1989 și după aceea în anii nouăzeci. Am activat în anii două mii și în economia de piață din sectorul privat al României unde am învățat și asimilat multe informații noi, specifice. Am urmat cursuri de formare și transformare personală, am absolvit cursuri de MBA.
Întotdeauna mi-a plăcut să analizez și să iau decizii în cunoștință de cauză, să-mi asum răspunderea și să acționez corect. Dubla măsură nu a fost niciodată strategia mea.
În consecință, nu accept sfaturi/indicații venite de la persoane obscure pe care nu le apreciez!
Câteva imagini din orașul în care m-am născut și în care am revenit întotdeauna din călătoriile mele prin lumea largă de-a lungul anilor: Grecia, Cipru, Kuwait, Dubai, Abu-Dhabi, Iordania, Austria, Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Italia, Coreea de Sud. Am fost în multe orașe, am cunoscut/întâlnit foarte mulți oameni de afaceri din țările menționate, am întâlnit conaționali care lucrau la ambasadele și consulatele României, dar și români care se stabiliseră acolo prin căsătorie sau din alte motive.
Imaginile reprezintă Ateneul Român, Clădirea BNR de pe strada Doamnei, fântânile de la Blocul Romarta,
Mesajele saptamanii: “Alea iacta est”, “Rien ne va plus, les jeux sont faits”! In traducere libera: zarurile au fost aruncate, nu se mai poate face nimic, jocurile sunt facute! Mi-am amintit ca in curand se implinesc treizeci de ani de la Caderea Zidului Berlinului si realizez ca si atunci am trait vremuri de incertitudine si de speranta; suntem prea mici intr-o lume foarte mare plina de provocari, de pericole si de jocuri puse-n scena de la pupitre inalte care se dovedesc a fi de cele mai multe ori obscure.
Majoritatea oamenilor din sistem mimeaza stilul de viata corporatist, adica: te imbraci decent-elegant, iti pui pe tine imbracaminte scumpa luata din magazinele de top, te incalti adecvat- asortat si obligatoriu folosesti accesorii scumpe-ravnite de toata lumea.
Originalitatea lipseste din ecuatie de foarte multe ori.
In cazul in care se impun anumite tinute tip uniforma, trebuie sa te adaptezi, deoarece ecusonul cu care te mandresti si pe care-l pastrezi uneori la gat (te faci ca l-ai uitat…) determina o anumita aliniere la cerintele culturii organizationale.
Daca lucrezi cu publicul, ai ocazia sa-ti manifesti dispretul si superioritatea fata de clientii care vin la tine sa ceara consultatii legate de obiectul de activitate al companiei care te plateste lunar pentru efortul depus.
Din zece persoane care lucreaza cu publicul in aceste corporatii exista posibilitatea fericita de a intalni doua-trei persoane care stiu meserie si sunt profesionisti, in rest multi imfatuati care merg la traininguri platite scump degeaba!
Daca ai ocazia sa dai de una dintre persoanele acestea bine pregatite, cu bun simt si respect pentru client, te poti lasa usor convins sa-ti deschizi un cont, sa-ti faci un card si asa mai departe, iar dupa aceea cand nimeresti la colegii plini de ei si de necunoastere, evident ca-ti va parea rau pentru alegerea facuta!
Zilele acestea s-a discutat despre tehnocratie de la cel mai inalt nivel, pana la oamenii simpli de la tara intervievati de catre reporterii unor televiziuni obscure in gandire si mult prea pretzioase pe sticla.
Un articol obiectiv despre ceea ce-ar trebui sa ia in considerare noul guvern am citit aici.
Grecia a fost prima tara pe care am vizitat-o in interes de serviciu la sfarsitul anilor saptezeci, pe vremea cand lucram la Romanoexport, cea mai veche companie de comert exterior din Romania, fondata in 1948.
#Grecia este o tara frumoasa cu locuitori harnici si prietenosi. Am cunoscut acolo multi oameni de afaceri-comercianti care importau tesaturi din bumbac, celofibra si amestec din Romania in anii ’80. Pentru greci familia este sfanta, de aceea majoritatea companiilor erau in acea vreme de tip „Kokkinakis si fiul”. Preocupati de soarta familiilor lor, acesti oameni isi ingrijeau depozitele de marfa si magazinele de desfacere cu forte proprii, rar folosind angajati din afara familiei. Atata timp cat am lucrat piata Greciei nu m-am simtit niciodata persiflata sau jignita deoarece proveneam dintr-o tara socialista/comunista, ci dimpotriva am fost intotdeauna respectata si intampinata de catre greci cu entuziasm datorita „eroilor” nostri nationali Hagi si Nadia! Din Grecia am numai amintiri frumoase!
Am simtit nevoia sa scriu aceste randuri astazi, 7.07.2015, deoarece in ultimele zile am citit multe articole si comentarii calomnioase la adresa Greciei si a grecilor.
Oameni necunoscatori si superficiali care scriu orice doar de dragul traficului pe net!
#StatusRealist din 6.07.2015 pe #FB:
Daca ati calcat vreodata pe pamant grecesc, ati gustat ouzo sau retsina, ati mancat tzatzichi in vreo taverna din Plaka, cu siguranta n-ati devenit „analisti economico-financiari” din oficiu peste noapte! — feeling analitica si exasperata de atatia specialisti…
15 Likes
In Grecia am cunoscut prima economie de piata din activitatea mea de economist; deoarece proveneam dintr-o economie planificata a unei tari socialiste unde totul se propaga de sus in jos prin directive si sarcini pe linie ierarhica, la vremea respectiva imi puneam intrebarea cum se controleaza economia si finantele intr-o tara ca Grecia?
Cu timpul am gasit singura acele raspunsuri potrivite si am invatat ca intr-o economie de piata cererea si oferta fac jocurile de obicei, iar cine nu joaca cinstit si performant se autoexclude, adica dispare din peisaj.
Din Zf.ro: Exporturile au crescut de 10 ori din ’90 până acum, dar şase ramuri industriale au dispărut. Ce-am câştigat şi ce-am pierdut:
Industria românească a rămas din 1990 şi până acum fără producţie de camioane, locomotive şi tractoare, iar economia este susţinută de exportul de autoturisme, aspiratoare şi frigidere.
Exporturile României au crescut din 1990 şi până astăzi de la 6 mld. dolari la 60 mld. dolari, însă potrivit unor date recente prezentate de viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, 32 din cele mai importante 40 de pieţe de producţie ale României au scăzut în această perioadă şi nouă dintre ele, precum tricotaje, ţesături, tractoare, autobuze, maşini de spălat, locomotive şi camioane, au dispărut după 1990 sau au scăderi de peste 90%.
Între timp, datoria externă a crescut de la zero la aproape 100 mld. euro în ultimii 23 de ani, din care datoria publică este de 20 mld. euro şi restul privată.
Mediafax va analiza astăzi în cadrul unui seminar dez/reindustrializarea României şi situaţia industriei locale.
Cu tot procesul amintit de scădere a valorii de producţie pe cea mai mare parte a categoriilor de produse industriale româneşti, producţia industrială are o pondere de 26% în PIB, peste media UE de 20%. Analiştii explică declinul acestor pieţe prin faptul că fabricile de producţie nu au fost privatizate la timp şi banii statului care trebuia să meargă în investiţii pentru modernizarea combinatelor au fost risipiţi de guvernele care s-au succedat după 1989 pe protecţie socială.
„Problema este că s-au făcut greşeli, nu s-au luat decizii ferme şi la timp şi am întârziat prea mult cu restructurările şi privatizările în detrimentul unor politici sociale. În esenţă, după părerea mea, n-am lăsat pieţele să funcţioneze pentru că altfel aveam mai multe investiţii şi uzine viabile, am amânat funcţionarea economiei de piaţă, cu greu am intrat în UE, abia în 2007, şi totodată am avut restricţii în termenii politicilor economice“, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. Doar opt produse au înregistrat creşteri în volum între 1989 şi 2011, cele mai mari fiind la aspiratoare (552%), frigidere (215%) şi autoturisme (115%).
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 11.12.2013
Știam că în 15 Octombrie s-a întâmplat ceva important în viața mea, dar nu-mi aminteam ce…
A fost prima mea zi de muncă din cariera de economist cu diploma reala si repartiție guvernamentală spre disperarea multora…căci și atunci, ca și acum, oamenii cu greu își țin în frâu supărările!
Am fost primită frumos de unii si ostil de cei care deși activau in comerțul exterior, nu aveau niciun fel de pregătire de specialitate. Erau încadrați ca merceologi sau referenți de specialitate; aceștia din urmă aveau de regulă o facultate absolvită; de obicei „limbi străine” sau facultățile de partid (de exemplu Ștefan Gheorghiu).
Trebuie să admit că unii dintre cei pe care i-am întâlnit atunci erau buni profesioniști, deși n-aveau studii, dar învățaseră meserie de la cei dinaintea lor, aveau fler, aveau prestanță, dar uneori le lipsea caracterul…
Primele sarcini pe care le-am primit (în afară de plimbatul hârtiilor), au fost să cumpăr un coș frumos cu flori de ziua directoarei generale (care era o adevarata doamnă unsă cu toate alifiile), să plec in delegație internă în țară la câteva fabrici din Ardeal cu o colegă împreună cu agentul danez si apoi am fost distribuită să lucrez Austria alături de o doamnă care urma sa plece in concediu si n-avea cine să-i țină locul.
În concluzie, am fost aruncată în vâltoare de la înălțime, dar nu mi-am rupt nimic!
Secretul? Eram tolerantă, până la proba contrarie; eram isteață și puneam întrebări la subiect, iar dacă nu primeam răspunsuri pe măsura așteptărilor, le căutam singură, eram diplomată și aveam acel „savoir survivre” pe care nu-l are toată lumea. Faptul că nu am avut pile a fost un atu…s-au schimbat miniștrii și directorii, dar eu am rămas…
Dupa trei ani de la angajare am început să plec în străinătate și în general nu am avut opreliști majore, cu mici exceptii datorate răutații oamenilor.
Am lucrat peste douăzeci de ani în aceeași companie de comerț exterior. Acolo am învățat ce înseamnă economia de piață unde cererea si oferta dicteaza prețul unui produs, acolo am învățat ce înseamnă studiu de piață, marketing, public relations si multe altele.
Spre deosebire de colegii tehnocrați care au lucrat în institute diverse, eu sunt mulțumită că am trăit experiența boom-ului comerțului exterior românesc de textile si tricotaje în mijlocul evenimentelor, nu de pe margine.
Vineri am asistat la un spectacol mediatic surprinzator care semana a orice altceva, numai a licitatie intr-un mediu de afaceri sanatos, NU!
Intrebarea este: cum s-a ajuns aici si ce va urma?
Am vazut/citit reactiile publicatiilor de specialitate din domeniul economico-financiar si mi-am dat seama ca nedumerirea, consternarea si reticenta mea este similara cu cea a specialistilor din domeniu.
Atunci de ce se intampla astfel de situatii bizare?
Elena Niculescu 
Comentarii recente