În 15 Octombrie am început sa semnez condica la primul meu loc de muncă dupa terminarea facultății. În acel an „plecasem de-acasă” prin căsătorie, îmi schimbasem numele de familie și brusc mi s-a schimbat total stilul de viață, În plus, am plonjat într-o altă lume plină de mistere, necunoscute, riscuri și tenebre…
Am moștenit un birou de la un coleg care a plecat la munte in vacanța de iarna si nu s-a mai intors niciodată! În primăvara anului următor, i s-a găsit trupul într-o prăpastie dupa topirea zăpezii. Atunci am primit prima lecție din „câmpul muncii”: niciodată să nu vorbesti prea mult si mai ales sâ nu spui ce nu trebuie! Era ceva legat de persoane care își petreceau concediile plătite (sponsorizate) de alții pe Coasta de Azur. Pe-atunci nu știam mare lucru despre corupție, sau ce trebuie să faci in viată ca să urci pe scara ierarhiei sociale, profesionale, fără să ai studii temeinice si o bază profesională de calitate.
Nici in compania unde am fost angajată prin repartiție guvernamentală, conform procedurilor vremii – pe baza mediei obținute in facultate, nu aveau toti angajații studii de specialitate, dar pe-atunci nu am auzit să se vorbească despre diplome false cum se-ntamplă in zilele noastre mai tot timpul.
Am învățat foarte multe în această viață și cred că nu aș fi fost mulțumită dacă aș fi optat pentru o altă activitate mai puțin stresantă, riscantă, consumatoare de energie fizică și psihică până la epuizare de multe ori.M-am obișnuit să-mi port de grijă singură, să evaluez orice situație pentru a lua decizii corecte.În perioada când eram economist stagiar am născut un copil, fiul meu.Acum mă uit în jurul meu și observ că femeile au alte priorități, nu vor să aibă copii.Eu mi-am început cariera în acest mod și evident că am suportat consecințele, umilința și persecuțiile, dar n-am regretat niciodată decizia de a avea un copil, primul, deoarece al doilea a urmat mai târziu!
Disputa continuă în legătură cu această sărbătoare a iubirii între oameni: unii își declară iubirea zgomotos, iar alții o ignoră acum în așteptarea celei de Dragobete. Nimic nu s-a schimbat!
În ultimele luni de zile s-au înmulțit cei care din lipsă de alte ocupații blamează tot ce se întâmplă pe lume acum, ce-a fost înainte și ce urmează să se-ntâmple de-acum încolo!
Au circulat pe FB aceleași fotografii cu magazine goale, cu interminabile cozi și înghesuială, cu femei care fierb săpun printre blocuri, cu oameni care trag de cărucioare cu butelii de aragaz, cu autobuze și tramvaie pline de oameni cățărați/agățați cu disperare de ușile deschise ale autovehiculelor. Niște imagini dezolante pentru care oamenii au dezvoltat un adevărat cult al memoriei colective, de parcă timpul s-a oprit în loc și nimic bun nu mai poate urma!
Pe de altă parte, numărul celor care se cred lideri/influenceri/VIP a crescut considerabil. Apar zilnic noi vedete, creatori digitali, livratori de conținut valoros. Fără aceștia nu se mai poate trăi! Sfaturile lor sunt urmărite și comentate de foarte multe persoane care n-au realizat nimic valoros în viața lor. Trist, foarte trist!
După cum v-am mai povestit anterior, în 15 Octombrie am început să semnez condica la primul meu loc de muncă dupa terminarea facultății. În acel an „plecasem de-acasă” prin căsătorie, îmi schimbasem total stilul de viață și în plus am plonjat într-o altă lume plină de mistere, necunoscute și tenebre…
Am moștenit un birou de la un coleg care a plecat la munte în vacanța de iarnă și nu s-a mai întors niciodată! În primavara anului următor, i s-a găsit trupul într-o prăpastie după topirea zăpezii. Atunci am primit prima lecție din „câmpul muncii”: niciodată să nu vorbesti prea mult și mai ales să nu spui ce nu trebuie! Era ceva legat de persoane care își petreceau concediile plătite(sponsorizate) de alții pe Coasta de Azur.
Am publicat cu ani în urmă un articol despre acest subiect aici.
Oamenii ar trebui sa-si reamintesca ceea ce-au invatat la anatomie despre organismul uman sau sa-l intrebe pe Google ce-i tusea, ce-i stranutul si asa mai departe. Isterizarea aceasta legata de reactiile reflexe ale organismului uman la diversi stimuli externi nu ajuta cu nimic la neraspandirea in atmosfera sau in mediul inconjurator al unor virusi, bacterii, microbi, streptococi etc. Sa te isterizezi ca intr-un restaurant de fitze intra un copil care tuseste, iar parintele nu-l obliga pe copil sa se abtina, sau sa-si acopere gura&nasul mi se pare o ANOMALIE! Te pot intreba ce cautai in restaurant daca ti-e teama de epidemie? Si culmea propagarii anomaliei este ca te aplauda comentatorii tai fideli sau ocazionali si-ti dau share!
Despre isteria cu golitul magazinelor nu ma pronunt deocamdata deoarece am vazut cosuri pline si-n vremuri normale; dar sa te lauzi pe #FB ca ti-ai trimis soferul sa mai faca o tura de cumparaturi dupa ce-ai pus deja o poza c-un cos plin-ochi, mi se pare a fi de prost gust!
De metehne e lumea plina, de finetze si bun simt mai putin!
Ce s-a intamplat in lume din acel moment stim cu totii si nu mai este cazul sa comentez aici! Avem un stil de viata modificat, adaptat vremurilor si ne straduim sa ramanem sanatosi!
In Romania purtatul mastii in locurile publice este obligatoriu, inclusiv pe strada.
Deoarece nu putem toti sa ne traim viata intr-o lume absurda a subiectelor „la indigo”, simtim nevoia sa apelam la imagini frumoase din arhiva personala:
Elena Niculescu 
Comentarii recente