În mitologia greacă, Harpiile sunt monștri feminini, care aparțin generației divine primordiale, cea de dinaintea Olimpienilor. La început, au fost două, apoi numărul lor sporește, devenind trei.
În sens figurat: femeie hrăpăreață, arțăgoasă și rea; zgripțuroaică.
Am realizat ieri că am trăit toată viața mea profesională printre astfel de personaje pe care le pot cataloga cu ușurință drept harpii, fie că erau ex-colege de facultate, vecine, colege de birou, sau rude apropiate.
Niciodată nu am dat relații nedrepte ori inventate despre alții, niciodată nu am pândit greșelile altora pentru a le cauza prejudicii, nu mi-a plăcut să bârfesc deoarece eram prea ocupată să-mi cresc/educ/susțin copiii și să-mi îndeplinesc obligațiile de serviciu. Sunt conștientă că am fost tot timpul sub lupa altora care aveau misiunea să urmărească, să dea relații la cerere sau din proprie inițiativă, să denigreze, să mintă ș.a.m.d.
Ziua de 21 decembrie 1989 a rămas în memoriile mele acea zi de tristă amintire când am fost salvată de metroul bucureștean! Dacă metroul de la Piata Unirii nu s-ar fi redeschis după ora 16,30, nu știu cum/dacă aș fi reușit să ajung acasă la copiii mei. Nemaivorbind de faptul că din Doamnei până la Unirii se trăgea din toate părțile. Important este că am reușit, iar impostoarea care mi-era colegă de birou în acea perioadă nu a reușit să-mi facă rău, așa cum a încercat.
(Va urma)
Comentarii recente