In 30 Iunie este ziua mea de nastere

Lasă un comentariu

Ca de obicei in ultimii ani primesc sute de mesaje pe retelele de socializare, pe e-mail si la telefon; nu pot sa multumesc fiecaruia in parte pentru urari si cuvintele frumoase, dar apreciez foarte mult faptul ca oamenii obisnuiesc sa ma felicite in felul lor! 

Pe vremuri imi sarbatoream ziua la birou si acasa cu familia si prietenii. Acum toti prietenii si fostii colegi ma felicita digital!

Am ales cateva imagini cu flori primite de ziua mea de-a lungul ultimilor ani:

Intalnirea anuala cu ex-colegii de facultate

Lasă un comentariu

In 17 iunie 2017 a avut loc traditionala noastra intalnire anuala. Am plecat la locul de intalnire pe o vreme frumoasa si la intoarcere am avut parte de o furtuna de praf de Bucuresti, de o ploaie rece cu tunete&fulgere si grindina in anumite zone din oras.  

Este important sa pastram traditia si sa reusim sa ne-ntalnim macar o data pe an!

Imagini de la Unirii cu putin timp inainte de furtuna.

Pictura ca alternativa si terapie

Lasă un comentariu

Sase ani de cand am inceput sa pictez ca alternativa si ca terapie impotriva a tot ce-i urat in jurul meu; la inceput n-am stiut exact dac-am optat corect, sau nu, dar pe masura ce-a trecut timpul m-am convins ca am facut o alegere buna!

Tablouri cu flori de camp, flori de vara

Un comentariu

Asa cum poetii isi fac antologii, eu pot sa fac galerii tematice cu flori pictate de mine din 15 iunie 2011 pana-n prezent.

Opinie personala

Lasă un comentariu

Nu ma uit in mod constant la meciuri de tenis, dar ieri  am fost uimita sa constat ca intr-o finala de Roland Garros cele doua concurente erau imbracate absolut identic! Aveau cam aceeasi statura si le deosebeau doar bentitza verde purtata de una dintre ele si culoarea incaltamintei; am inteles ca poarta imbracaminte de la acelasi brand producator de imbracaminte sportiva, dar cineva trebuia sa-si puna intrebarea: cum este posibil ca doua concurente care lupta pentru marele trofeu intr-o finala sa apara imbracate pe teren „la indigo”, precum doua surori, doua gemene, doua bune prietene, doua majorete, etc.?

Cu atatia „guru” despre limbajul corpului, nimeni nu s-a gandit ca acest amanunt ar fi putut s-o motiveze pe Elena si s-o demotiveze pe Simona?

Nu-i adevarat ca echipele sportive adversare poarta echipamente diferite la meciurile din campionate? Raspunsul este afirmativ, evident!

Imi pare rau ca cei de la ADIDAS nu au gandit in perspectiva si nu au luat in calcul posibilitatea ca doua jucatoare de tenis imbracate cu produsele lor sa ajunga adversare in finala si atunci ar fi trebuit sa poarte costume diferite!

 

 

Gradini in luna iunie-la Bucuresti

Lasă un comentariu

Exista locuri pe langa care poti sa treci fara sa le observi, fara sa te opresti, fara sa le admiri. Uneori, chiar daca te grabesti, merita sa le fotografiezi si le admiri mai tarziu, cand ai timp!

Senzatia de liniste din statia de tramvai

Lasă un comentariu

Ieri ne-am „plimbat” prin Bucuresti cu tramvaiul, fiind o zi placuta si  deloc aglomerata. Cu aceasta ocazie am calatorit si cu cel mai modern tramvai din dotarea transportului in comun pe linia unu. Din tramvai poti admira peisajul inverzit al Bucurestiului la inceput de iunie. Este chiar placut sa ajungi la destinatie repede, fara blocaje si asteptari in trafic, asa cum se intampla in timpul saptamanii de lucru obisnuite, atunci cand la suprafata se circula dificil si esti obligat sa iei metroul, de exemplu.

Am ajuns in zona Lizeanu, Toamnei si dupa ce-am admirat vegetatia din zona si am luat masa de pranz la umbra smochinului din curte, ne-am intors cu tramvaiul saisprezece spre Sfantul Gheorghe, Sfanta Vineri pentru a continua calatoria cu patruzeci.

Am asteptat in statie stand pe banca la umbra sub un tei care-si scutura florile pe noi. Un domn hranea gugustiucii din statie cu seminte de floarea soarelui speciale pentru pasari.

La un moment dat am trait o senzatie de liniste si de multumire ca-i liniste si pace in orasul unde m-am nascut si in care traiesc!

#CityBreak prin Bucuresti – cu trandafiri…

Lasă un comentariu

Case cu trandafiri roz si mai jos, case cu trandafiri rosii…

Despre targurile de carte din Bucuresti

Lasă un comentariu

Am fost pasionata de targurile de carte aparute in peisajul romanesc dupa anii nouazeci. De la primul organizat la Teatrul National si pana in urma cu cativa ani le-am vizitat aproape pe toate, chiar daca se numeau Bookfest, ori Gaudeamus!

Cu timpul insa, entuziasmul mi s-a diminuat considerabil pe masura ce-am cunoscut multi oameni si povestile lor de viata.

In lumea virtuala si reala am intalnit scriitori, poeti, traducatori, profesori, editori, patroni si directori de edituri, tipografii s.a.m.d. 

Din experienta acumulata in economia de piata romaneasca de dupa anii nouazeci am invatat foarte multe, poate de aceea sunt in masura sa stiu exact care este diferenta dintre o editura pornita de la zero avand capital mic privat si o alta care a pornit din start cu active primite cadou. De aceea cand pasesc in incinta unui targ de carte acum vad diversitatea, dar si nedreptatea; observ standardele inalte atinse de unii si chinurile altora de a supravietui, sunt asurzita de lansarile filmate pentru unii autori sustinuti si hipermediatizati si uimita de unele lansari anuntate pe #FB unde autorul citeste si in jurul lui sunt eventual doi-trei prieteni, sau trecatori.

La inceput aveam impresia ca targurile de carte sunt asemanatoare cenaclurilor literare pe care le frecventam in timpul liceului, dar acum vad totul cu alti ochi!

Poate imi voi recapata entuziasmul la un moment dat, dar deocamdata sunt in „stand-by”!

28 Mai – Ziua romanilor de pretutindeni

Lasă un comentariu

Am postat pe #Facebook:

#LaMultiAni romanilor de pretutindeni!
In 28 Mai se sarbatoreste in lume ziua lor, a tuturor celor nascuti in Romania, a celor care vorbesc si simt romaneste oriunde s-ar afla.
#ziuaromanilordepretutindeni

Sunt constienta de faptul ca putini romani gandesc frumos despre tara in care s-au nascut, dar aceasta este problema lor.

Daca mai vorbesc limba materna, daca-si invata copiii sa vorbeasca romaneste este tot problema lor, caci eu nu-mi propun sa-i educ! Dar imi permit sa afirm ca-i admir pe cei care-si pastreaza spiritul romanesc si am o parere rezervata fata de cei care uita limba romana de cum trec granita, o stalcesc si o „italienizeaza” ori o „spaniolicesc” de dragul apartenentei spirituale la tara de adoptie.

Le doresc romanilor o viata frumoasa oriunde s-ar afla si orice ar munci, dar sa nu afiseze o atitudine de superioritate fata de noi, romanii care traim in continuare aici, in Romania, deoarece nu e cazul si nu-i elegant din partea lor.

Older Entries Newer Entries