Ce fac bancile cu banii?

octombrie 18, 2011

Greenfield Staff antreprenori, atitudine, banci, credit personal fara ipoteca, credite, cultura organizationala, curs valutar, Dolar, economie, Euro, export, income, know-how, politica comerciala, societatea civila, societatea de consum, tari straine , , , , , , , , , , , , , , , , Scrie un comentariu

Semnul panicii: Bancile fug cu banii la Centrala in loc sa crediteze economia

Ce face o banca cu banii pe care ii are la dispozitie? Raspunsul normal ar fi ca ii imprumuta mai departe, sa faca alti bani. Insa in aceste vremuri tulburi, bancile cu lichiditati la dispozitie aleg solutia cea mai sigura: ii tin la Banca Centrala Europeana, in loc sa crediteze economia sau pe suratele stramtorate.

Cand o banca are lichiditati, in vremuri normale, aceasta cauta sa le plaseze ori in piata financiara, ori in economia reala, in cautarea unor randamente peste costul banilor, de preferat cel putin peste rata inflatiei.

Insa, cum nu traim vremuri normale, panica din Europa impinge institutiile financiare din Zona euro sa isi plaseze banii la BCE, pentru o dobanda de doar 0,75% pe an. Oportunitati pentru ca bancile cu bani sa castige mai mult decat aceasta dobanda minuscula exista. Ar putea sa imprumute alte banci, care nu sunt atat de fericite sa obtina usor lichiditati, la un pret pe masura. Ar putea sa acorde credite populatiei sau firmelor – economei reale – intr-o perioada in care al doilea val al recesiunii bate la usa in Europa. Asta inseamna insa risc, si foarte putini sunt dispusi sa si-l mai asume.

Un studiu al Bancii Centrale Europene publicat pe 6 octombrie arata ca in trimestrul trei al acestui an bancile au inasprit standardele de credit cu 16% pentru companiile nefinanciare si cu 18% pentru imprumuturile pentru locuinte si cu 10% pentru cele de consum. Pentru T4 se asteapta ca bancile sa dea si cum mai multa strictete bani, intarirea conditiilor fiind de 22%, 11%, respectiv 12%.

Integral in Money.ro.

Banca saracilor – ceva ce nu exista in Romania, desi exista oameni saraci

octombrie 12, 2011

Greenfield Staff banci, business, credit ipotecar, credite, finante, know-how, Romania, societatea civila, societatea de consum , , , , , , Scrie un comentariu

Este un merit al sectorului bancar din Romania faptul ca s-a dezvoltat exploziv, in dorinta de a se alinia standardelor lumii civilizate, astfel incat sa-i fie agreabil romanului cu bani si atractiv investitorului strain. 

Fireste, dezvoltarile explozive necesita bani, dar bancile nu se pot plange. Ele incaseaza dobanzi de la doritorii de credite, comisioane pentru orice operatiune executata, venituri de pe urma schimburilor valutare, cele din propriile actiuni speculative si inca multe altele.

Banca este prea simandicoasa, pentru omul sarac

Nenorocirea este ca micul slujbas, cand vrea sa “puna de o parte” mica sa economie ramasa la sfarsitul lunii – in cazul fericit cand ii ramane -, n-are alta solutie inteleapta decat sa puna banii la ciorap, scrie Ziare.com

La banca, risca sa-i scada economiile prin comisioane, in loc sa-i creasca prin dobanda. Nu tintesc sistemul bancar, facut sa prospere, intrucat banca este o afacere si nu o institutie filantropica. Observ numai ca omul sarac n-are ce cauta la banca, daca n-a castigat cumva la loterie.

Altii nu s-au repezit sa strice si ce aveau bun

Am avut curiozitatea sa caut pe Net cam cum stau lucrurile la altii. In Franta, exista si astazi acele “casse d’epargne”, care existau si pe vremea lui Cuza Voda, cand, dupa modelul francez, s-a infiintat la noi CEC.

Aceste institutii financiare nu fiinteaza pentru marile afaceri, ca bancile. Conform site-ului, scopul lor este “sa ajute tinerii ca sa-si poata parcurge cu bine etapele vietii”.

Integral in Ziare.com

Consideratii personale: aparuse in Bucuresti o banca numita Bankcoop si m-am bucurat atunci cand a debutat pe piata bancara din Romania. Mi-am imaginat ca va fi o banca pentru omul de rand…dar n-a fost sa fie. In ianuarie 1997 deja incepuse cu probleme de solvabilitate si apoi a dat faliment, sau a fost falimentata, nu-mi amintesc exact…

Sistemul bancar actual din Romania a aparut si s-a dezvoltat sub ochii nostri. Poate ar trebui scrisa o istorie romantzata a acestuia la un moment dat. Cred ca ar fi interesant de aflat cum, unde  si mai ales cand au aparut Banca Agricola, BCR, BCIT, BCIC si asa mai departe. Cum a disparut Bancorex, ex. Banca Romana de Comert Exterior. Dar unii poate nu ar dori sa se vorbeasca prea mult pe aceasta tema, sunt sigura.

O singura banca din Romania cu solvabilitate sub 10%

octombrie 10, 2011

Greenfield Staff banci, business, comunicare, consultanta de specialitate, Dolar, Euro, finante, know-how, profit, Romania , , , , , , , , 11 comentarii

Solvabilitatea bancilor auhtone, calculata la nivel agregat, se plaseaza in jurul a 14%, nivel considerat confortabil avand in vedere a ca nivelul minim impus prin reglementarile in vigoare este de 8%, iar BNR solicita un nivel de minim 10% in cadrul procesului de supraveghere pentru a mari capacitatea bancilor de a face fata la socurile induse de criza financiara.

“Pentru prima data in ultimii doi ani, o singura banca a raportat un nivel sub 10% al raportului de solvabilitate, respectiv 9,3% in iunie 2011, dar aceasta detine numai 0,1% din activele totale ale sistemului bancar romanesc”, potrivit Raportului asupra stabilitatii financiare publicat recent de BNR.

Banca centrala le-a solicitat actionarilor acestei institutii sa mareasca capitalul social al bancii pana la finele anului.

Integral in Fin.ro

Despre economiile in Euro si cele mai bune dobanzi la depozite

octombrie 10, 2011

Greenfield Staff banci, business, comunicare, consultanta de specialitate, curs valutar, Dolar, economie, Euro, export, finante, import, income, know-how, Romania, societatea civila, societatea de consum , , , , , , , , , , Scrie un comentariu

Deprecierea accelerata a monedei nationale de la sfarsitul lunii trecute ar putea sa-i determine pe unii sa-si converteasca veniturile din lei in valuta pentru a-si pastra economiile in euro, dar este oare aceasta o solutie aducatoare de castig pe termen mediu?

Spre exemplu, un depozit pe trei luni deschis in lei poate aduce un castig anual de pana la 8,24%, in timp ce randamentele pentru depozitele similare pe euro nu depasesc 3,55%. Diferenta pare semnificativa, dar o buna parte din ea se poate “anihila” prin comisioanele si taxele aferente contului de economii, precum si prin cursul de schimb.

Un calcul minutios ne arata ca un depozit de 2.000 de euro la termen, pe trei luni, cu bonificatie anuala de 3,25% – una dintre cele mai bune oferite in prezent de bancile comerciale din Romania, aduce un castig net dupa retragerea la scadenta de 8 euro.

Integral in Ziare.com

Inceputul lunii octombrie a venit modificari in crestere ale ratei dobanzii la depozitele in euro, din partea unor institutii bancare.

Astfel, BCR cea mai mare banca dupa valoarea activelor din sistemul bancar, ofera clientilor depozite la termen in euro la o rata a dobanzii mai mare cu 0.5%, iar Banca Romaneasca a redus dobanda platita la economiile in lei prin intermediul depozitului Avans Net, cu plata dobanzii in avans, dar in acelasi timp a modificat in crestere dobanda la euro.

Top dobanzi depozite platite de banci la euro

Cea mai buna oferta vine de la Banca Romaneasca, care dupa cresterea dobanzii, plateste acum clientilor o dobanda de 4.88% pe o perioada de 210 zile. Suma minima necesara pentru un depozit Avans Net este de 150 euro, iar dobanda este platita la constituirea depozitului.

O alta banca cu capital grecesc se afla in topul dobanzilor platite la euro cu o dobanda anuala de 4.76% pe o perioada de 24 de saptamani, banca accepta sume incepand de la 15 euro pentru a constitui depozitul Alpha Tax Protect.

Lupta dusa pentru atragerea economiilor populatiei in conditiile scaderii increderii in bancile cu capital grecesc , face ca in top 3 dobanzi la depozite in euro sa regasim tot o banca greceasca. ATE Bank plateste clientilor o dobanda de 4.5% daca constituiti un depozit la termen pentru 12 luni.

Integral in MoneyCenter.ro

Nokia pleaca din Romania dupa trei ani de activitate

septembrie 30, 2011

Greenfield Staff antreprenori, atitudine, business, economie, income, know-how, leadership, management, marketing, PIB, politica comerciala, Romania, societatea civila, societatea de consum , , , , , , , Scrie un comentariu

Producatorul finlandez de telefoane mobile Nokia a decis inchiderea fabricii de la Jucu, din judetul Cluj, la trei ani de la inaugurare, desi oficialii companiei sperau ca aceasta investitie va fi una pe termen lung, iar politicienii romani dadeau asigurari in privinta mentinerii locurilor de munca.

Fabrica Nokia de la Jucu a fost inaugurata in februarie 2008, in parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu. Decizia de a construi o noua facilitate de productie in Romania a fost facuta publica in luna martie 2007, iar lucrarile de constructie la fabrica din Cluj au demarat in iulie 2007. Productia in fabrica de la Jucu a inceput la 11 februarie 2008, iar trei luni mai tarziu compania a anuntat ca a inregistrat productia primului milion de dispozitive mobile in Romania.

Investitia in fabrica de la Jucu a fost de 60 de milioane de euro.

Nokia anuntase ca a ales Clujul ca locatie pentru noua sa fabrica datorita disponibilitatii fortei de munca bine pregatite, a bunelor conexiuni logistice interne si externe, eficientei generale, a traditiei industriale indelungate din zona si datorita posibilitatii de a construi un parc industrial pentru a gazdui furnizorii si partenerii companiei.

Titluri din presa:

http://www.zf.ro/eveniment/nokia-va-inchide-fabrica-de-la-jucu-

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110119/Cum-moare-o-fabrica-De-la-Tschus-Bochum-la-Adio-Jucu.

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110085/Ce-scrie-presa-internationala-despre-inchiderea-fabricii-Nokia.

http://www.banknews.ro/stire/52489_nokia_cluj_-_fabrica_de_la_jucu,_inchisa_dupa_trei_ani,_desi_se_spera_la_o_investitie_pe_termen_lung.

Peste 2.200 de oameni îşi vor pierde locurile de muncă. EXCLUSIV: Compania şi-a luat adio de la angajaţii români cu o scrisoare în limba engleză. Din Zf.ro


Explozia Nokia: de la 6 milioane de euro În 2007 la 1,6 Miliarde de euro În 2010

Cu un business de 1,6 mld. euro Nokia România a fost în 2010 cea mai puternică firmă IT&C a României, următoarea clasată fiind Orange, cu afaceri puţin mai mici de 1 mld. euro. Nokia este şi unul dintre cei mai mari exportatori ai României în condiţiile în care piaţa locală nu absoarbe toată producţia fabricii.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/110123/Plecarea-Nokia-o-lovitura-de-imagine-IMPACTUL-ECONOMIC-1-din-PIB.

“Nokia a fost in 2010 al doilea exportator al Romaniei, dupa Dacia, dar valoarea adaugata produsa de fabrica de langa Cluj este mica, intrucat importa majoritatea componentelor din Asia, in special din China.

Potrivit lui Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), diferenta dintre exporturile si importurile Nokia era in medie de 200 milioane euro, acestia fiind banii care ramaneau in tara.

“In cei trei ani in care a stat in Romania, Nokia a contribuit cu 600 milioane euro si a angajat peste 2000 de oameni”, a mentionat Ionescu.

Seful ANEIR este totusi optimist ca in 2012 locul Nokia in exporturile Romaniei va fi luat de Ford.”

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

august 25, 2011

Greenfield Staff agricultura, antreprenori, bursa, business, consultanta de specialitate, consum, economie, export, finante, FMI, import, income, inginerii financiare, Japonia, know-how, leadership, Libya, management, PIB, politica comerciala, politica externa, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, SUA, tari straine, taxe si impozite, venit , , , , , , , , , , , , , , , , Scrie un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

“Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro “se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

Noile reguli din afaceri

august 23, 2011

Greenfield Staff antreprenori, atitudine, brand, business, comunicare, consultanta de specialitate, consum, cultura organizationala, economie, finante, imobiliare, income, know-how, leadership, management, marketing, new trends & ideas, PIB, politica comerciala, private, profit, promovare, retail, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, tendinte , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Scrie un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul “Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. “Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. “Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem “Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem “Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem “Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem “Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. “Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: “mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim “Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

Furtunile mediatice si efectul de domino

august 19, 2011

Greenfield Staff banci, bursa, business, Dolar, economie, events, finante, info, know-how, new media, new trends & ideas, politica comerciala, politica externa, societatea civila, societatea de consum, tari straine, tendinte , , , , , , , , , , , Scrie un comentariu

Cel mai usor se reflecta acest efect la bursa. Este suficient un zvon si se destabilizeaza totul incepand din Japonia, trecand la bursele europene si continuind in SUA, sau invers…cum spunea cineva: cand stranuta un american, europenii isi fac griji, iar japonezii intra-n panica usoara…ceea ce inseamna globalizare!

Un exemplu de propagare a “zvonurilor” avem aici, din presa de ieri:

http://www.zf.ro/business-international/bursele-europene-trimise-la-pamant-de-un-articol-din-wsj-rezerva-federala-americana-speriata-de-efectele-crizei-datoriilor-asupra-americii-bursa-americana-deschide-pe-rosu-

Leul romanesc, francul Estului

august 17, 2011

Greenfield Staff antreprenori, banci, consultanta de specialitate, credite, curs valutar, Dolar, economie, finante, know-how, politica comerciala, politica externa, Romania, UE , , , , , Scrie un comentariu

Politica monetara dusa de BNR permite bancilor romanesti sa ofere cele mai bune dobanzi la depozite dintre tarile membre ale Uniunii Europene motiv pentru care strainii tin in bancile locale echivalentul in lei a aproape 9 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la inceputul crizei financiare

La jumatatea anului 2011, soldul total al depozitelor pe termen mediu si lung detinute de persoanele straine in Romania era de peste 8,6 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la jumatatea anului 2008, arata datele BNR. Aceasta crestere nu se datoreaza insa vreunui reviriment in economia reala ci unei alte realitati: in acest moment, leul romanesc ofera cele mai bune dobanzi dintre toate monedele din Uniunea Europeana ajungand si pana la 8% in conditiile in care dobanda de politica monetara a BNR este cea mai mare din UE adica 6,25%.

Integral in Capital.ro

Care sunt costurile unui credit personal fara ipoteca?

august 9, 2011

Greenfield Staff banci, consum, credit personal fara ipoteca, credite, finante, income, know-how, Prima casa, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata , , , , , , , , , , , Scrie un comentariu

Creditele de nevoi personale sunt imprumuturi unde solicitantul nu trebuie sa justifice modul in care foloseste banii si nici nu este nevoie sa prezinte o garantie imobiliara.

Nevoia de bani pentru cumpararea mobilei, o vacanta sau acoperirea unor cheltuieli neprevazute, dar si frica romanilor de a ipoteca locuinta proprie, chiar daca in acest fel ar beneficia de dobanzi si implicit rate lunare mai mici, fac ca acest tip de imprumut sa fie unul dintre cele mai cautate produse de pe piata bancara romaneasca.

Costul creditelor de nevoi personale este in scadere

Daca in urma cu 2 ani de zile dobanda pentru un credit fara garantii depasea usor valoarea de 20%, atat pentru un imprumut in lei sau euro, in prezent putem accesa credite a caror dobanda este mai mica de 10%.

Chiar si cu aceste dobanzi insa, dobanda anuala efectiva (DAE) nu reuseste sa se apropie de pragul de 10%. Oferte mai bune de dobanzi regasim in cadrul ofertelor speciale pentru virarea venitului sau a pensiei intr-un cont bancar al respectivei institutii financiare.

 

Integral in MoneyCenter.ro

Sursa tabel: Moneycenter.ro

 

Articole mai vechi Newer Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 193 other followers