China in pericol? Vanzarile din imobiliare se injumatatesc

Un comentariu

http://www.money.ro/china-in-pericol-vanzarile-din-imobiliare-se-prabusesc-cu-50prc-_

Piaţa imobiliară din China are de suferit. Deşi reprezintă unul dintre principalii piloni de susţinere a creşterii economice a statului, numărul vânzărilor imobiliare s-a înjumătăţit, preţurile au început să scadă din ce în ce mai mult, iar cei interesaţi să-şi cumpere o casă nouă preferă să aştepte preţuri şi mai mici.

Compania China Vanke este cel mai mare dezvoltator imobiliar chinez după cota de piaţă. Reprezentanţii companiei au declarat pentru Financial Times că eforturile pe care Guvernul de la Beijing le-a depus în ultimul an pentru scăderea preţurilor din sectorul imobiliar au avut un efect mult prea sever. Astfel, în 14 dintre cele mai mari oraşe chineze, vânzările imobiliare s-au diminuat la jumătate.

 

Situaţia s-a amplificat după ce dezvoltatorii imobiliari din oraşe mari, precum Shanghai s-au confruntat în ultimele zile cu proteste din partea celor care şi-au cumpărat recent case. Noii proprietari cer rambursarea integrală a banilor. Cerinţa acestora vine după ce agenţiile imobiliare au început să ofere reduceri semnificative pentru imobile identice.

 

Agenţia de credit Standard and Poor’s avertizează chiar asupra unei crize severe a creditării, după ce vânzările au intrat pe un trend descendent, iar dobânzile au crescut considerabil.

 

Creşterea economică de 10,3% din PIB înregistrată de China în 2010 i-a reconfirmat statutul de cea mai puternică ţară emergentă din lume. Însă apariţia clasei de mijloc şi creşterea salariilor au determinat şi creşteri de preţuri în sectorul imobiliar. Faptul că nu-şi pot permite să-şi cumpere o locuinţă rămâne una dintre principalele nemulţumiri ale chinezilor.

 

Yuanul, moneda naţională a Chinei, a atins ieri cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni, din cauza speculaţiilor legate de Europa. Luna aceasta, producţia de bunuri a Chinei a scăzut pentru a treia lună consecutiv din cauza scăderii cererii externe. Principalii parteneri comerciali ai Chinei sunt SUA şi UE.

 

Nokia pleaca din Romania dupa trei ani de activitate

Lasă un comentariu

Producatorul finlandez de telefoane mobile Nokia a decis inchiderea fabricii de la Jucu, din judetul Cluj, la trei ani de la inaugurare, desi oficialii companiei sperau ca aceasta investitie va fi una pe termen lung, iar politicienii romani dadeau asigurari in privinta mentinerii locurilor de munca.

Fabrica Nokia de la Jucu a fost inaugurata in februarie 2008, in parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu. Decizia de a construi o noua facilitate de productie in Romania a fost facuta publica in luna martie 2007, iar lucrarile de constructie la fabrica din Cluj au demarat in iulie 2007. Productia in fabrica de la Jucu a inceput la 11 februarie 2008, iar trei luni mai tarziu compania a anuntat ca a inregistrat productia primului milion de dispozitive mobile in Romania.

Investitia in fabrica de la Jucu a fost de 60 de milioane de euro.

Nokia anuntase ca a ales Clujul ca locatie pentru noua sa fabrica datorita disponibilitatii fortei de munca bine pregatite, a bunelor conexiuni logistice interne si externe, eficientei generale, a traditiei industriale indelungate din zona si datorita posibilitatii de a construi un parc industrial pentru a gazdui furnizorii si partenerii companiei.

Titluri din presa:

http://www.zf.ro/eveniment/nokia-va-inchide-fabrica-de-la-jucu-

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110119/Cum-moare-o-fabrica-De-la-Tschus-Bochum-la-Adio-Jucu.

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110085/Ce-scrie-presa-internationala-despre-inchiderea-fabricii-Nokia.

http://www.banknews.ro/stire/52489_nokia_cluj_-_fabrica_de_la_jucu,_inchisa_dupa_trei_ani,_desi_se_spera_la_o_investitie_pe_termen_lung.

Peste 2.200 de oameni îşi vor pierde locurile de muncă. EXCLUSIV: Compania şi-a luat adio de la angajaţii români cu o scrisoare în limba engleză. Din Zf.ro


Explozia Nokia: de la 6 milioane de euro În 2007 la 1,6 Miliarde de euro În 2010

Cu un business de 1,6 mld. euro Nokia România a fost în 2010 cea mai puternică firmă IT&C a României, următoarea clasată fiind Orange, cu afaceri puţin mai mici de 1 mld. euro. Nokia este şi unul dintre cei mai mari exportatori ai României în condiţiile în care piaţa locală nu absoarbe toată producţia fabricii.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/110123/Plecarea-Nokia-o-lovitura-de-imagine-IMPACTUL-ECONOMIC-1-din-PIB.

Nokia a fost in 2010 al doilea exportator al Romaniei, dupa Dacia, dar valoarea adaugata produsa de fabrica de langa Cluj este mica, intrucat importa majoritatea componentelor din Asia, in special din China.

Potrivit lui Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), diferenta dintre exporturile si importurile Nokia era in medie de 200 milioane euro, acestia fiind banii care ramaneau in tara.

„In cei trei ani in care a stat in Romania, Nokia a contribuit cu 600 milioane euro si a angajat peste 2000 de oameni”, a mentionat Ionescu.

Seful ANEIR este totusi optimist ca in 2012 locul Nokia in exporturile Romaniei va fi luat de Ford.”

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

Lasă un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

„Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro „se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

TOP-ul celor mai profitabile companii din Romania

Lasă un comentariu

Doar patru companii au avut anul trecut profit de peste 100 mil. euro, reiese din datele publicate ieri pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Cele mai profitabile 20 de com­panii din România au realizat în 2010 un profit net cumulat de 1,77 miliarde de euro, în creştere cu 2,3% faţă de anul anterior, arată o analiză a Ziarului Financiar asupra bilanţurilor depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice.

O parte din rezultatele financiare au mai fost prezentate în piaţă, dar cifrele oficiale pentru cea mai mare parte a companiilor au devenit publice doar de ieri.

OMV Petrom a rămas de departe cea mai profitabilă firmă din România, cu un rezultat net de 427,4 mil. euro şi o marjă de profit de 13%. Firmele din top 20 au avut o marjă medie a profitului de 10,4%.

Care sunt cele 100 de companii din România cu cele mai mari profituri

Vodafone, depăşit de Romgaz

La fel ca anul trecut, operatorul de telefonie mobilă Orange rămâne pe a doua poziţie în topul profiturilor, cu 221,8 mil. euro, dar pe a treia poziţie Vodafone a fost depăşit de Romgaz. În timp ce profitul Vodafone s-a prăbuşit cu 53%, la 115 mil. euro, Romgaz a majorat profitul cu 1%. „Perlele energetice” Romgaz, Transgaz şi Hidroelectrica au realizat creşteri de profit pe linie, cumulând un rezultat net de 313 mil. euro.

Jumătate au avut profit mai mic

Nouă din cele 20 de firme din top au avut un profit mai mic în 2010 faţă de anul anterior, cele mai mari scăderi fiind înregis­trate de Vodafone (-53%), GDF Suez Energy (-47%) şi British American Tobacco (-32%).

La polul opus, firmele care şi-au îmbu­nătăţit substanţial profitabilitatea, ajungând astfel în top 20, sunt Hidroelectrica (plus 508%), E.ON Moldova Distribuţie (211%) şi compania austriacă de exploatare a lemnului Holzindustrie Schweighofer (186%).

Doar Umbrărescu în top 20

Singura companie din top 20 deţinută de un om de afaceri local este Spedition UMB, a lui Dorinel Umbrărescu, cunoscut drept unul dintre „regii asfaltului”, care a obţinut un profit net de 43,4 mil. euro, în scădere cu 9%.

Umbrărescu se află în top şi din punctul de vedere al marjei de profitabilitate, cu un coeficient de 27%, fiind depăşit la acest capitol doar de Transgaz (29%), Carpatcement (30%) şi Lafarge Ciment (33%).

Cele mai mici marje de profit sunt obţi­nute în industrie (Automobile Dacia şi Nokia au o marjă netă de 3%) şi retail (Kaufland are 4%).

Sursa Zf.ro

Noile reguli din afaceri

Lasă un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

Taxa pe tranzactiile financiare si un guvern adevarat al zonei Euro

Lasă un comentariu

Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy vor propune partenerilor europeni, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare si formarea unui „veritabil guvern al zonei euro”, transmite Reuters. „Ministrii de Finante din Germania si Franta vor propune institutiilor europene, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare”, a declarat Sarkozy intr-o conferinta de presa la sfarsitul intalnirii cu Merkel, scrie Money.ro

 Sarkozy si Merkel se opun crearii de euroobligatiuni

Sarkozy si Merkel se opun initiativei privind crearea de euroobligatiuni ca masura pentru a infrunta criza bugetara si financiara din zona euro. Merkel a declarat ca nu crede ca „euroobligatiunile pot fi de ajutor in acest moment”. Sarkozy a completat spunand ca aceste obligatiuni comune ar putea pune in pericol tarile cu ratinguri ridicate si nu pot reprezenta decat „momentul culminant al procesului de integrare”, spune Money.ro

Fondul de stabilitate europeana nu va fi majorat

Sarkozy si Merkel au cazut de acord: fondul de stabilitate europeana EFSF nu va fi majorat, insa vor depune toate eforturile pentru a restabili increderea in zona euro, potrivit Reuters. Scopul nu a fost atins, pietele se asteptau la actiuni conctete, precum majorarea fondului de salvare sau emisiunea se obligatiuni comune ale zonei, ambele variante fiind respinse de cei doi lideri europeni.

Wall Street trece pe rosu, pe fondul dezamagirii privind intalnirea Merkel – Sarkozy

Actiunile americane au scazut cu peste 1%, pe fondul vestilor privind cresterea economica a Germaniei im trimestrul al doilea si ca urmare a intalnirii liderilor francez si german, care nu a reusit sa linisteasca grijile cu privire la criza datoriilor zona euro, scrie Reuters.

Integral in Money.ro

Acestea au fost in mare masurile propuse la intalnirea de marti dintre Merkel si Sarkozy, in plus s-a amintit de retragerea fondurilor structurale de la tarile care inregistreaza in continuare deficit de cont curent.

Sursa:

http://www.banknews.ro/stire/51137_merkel_si_sarkozy_vor_o_taxa_pe_tranzactiile_financiare_si_un_guvern_al_zonei_euro.

Despre „Taxa pe tranzactiile financiare” primele pareri sunt retinute sau negative:

http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/taxa-tranzactiile-financiare-cum-ai-impozita-pasarile-migratoare

http://www.banknews.ro/stire/51168_bancile_din_ue_critica_propunerea_franco-germana_privind_taxa_pe_tranzactiile_financiare

Despre crearea unui adevarat guvern al zonei Euro

http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/sarkozy-merkel-propun-crearea-unui-adevarat-guvern-al-zonei-euro

Ce va insemna acest guvern al zonei Euro urmeaza sa aflam in zilele urmatoare.

Totul despre Euro

FED mentine cel putin doi ani politicile de stimulare economica

Lasă un comentariu

Rezerva Federala a SUA (Fed) a anuntat, marti, ca va mentine politicile de stimulare pentru cel putin inca doi ani, intr-un efort de a sustine economia si pietele globale inca fragile.

Este insa neclar daca decizia, care nu implica un angajament privind noi fonduri pentru cumpararea de obligatiuni, va fi suficienta pentru a oferi un punct de sprijin bursei din Statele Unite, dupa ce acestea au pierdut 15% in ultimele doua saptamani.

Cresterea economica a SUA se dovedeste considerabil mai slaba decat asteptarile, indicand ca inflatia, care s-a temperat recent, va ramane sub control in viitorul previzibil, mentioneaza Fed.

„Fed anticipeaza ca situatia economica, incluzand o rata redusa de utilizare a resurselor si o perspectiva pentru inflatie temperata pe termen mediu, va garanta, probabil, un nivel scazut al ratelor la fondurile federale cel putin pana la mijlocul anului 2013″, se arata intr-un comunicat al Fed.

Dobanda de politica monetara a bancii central americane se afla la un minim istoric, in banda de variatie 0-0,25%.

Integral in Mediafax.ro

Preluat din BankNews.ro

Riscul de faliment al Romaniei – Topul celor mai riscante economii

Lasă un comentariu

In aprilie 2011, Fondul Monetar International arata ca CDS-urile Romaniei sunt mai bine cotate decat cele ale Ungariei, dar mai prost privite decat cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cu alte cuvinte, investitorii internationali considerau ca Ungaria este mai predispusa la incapacitate de plata decat Romania, se arata intr-o Analiza GANDUL

Un raport al CMA privind riscul incapacitatii de plata a datoriilor suverane in trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011 plaseaza Romania pe locul 17 intr-un top al celor mai riscante economii din lume, in care au fost incluse 67 de tari (locul 1 fiind cel mai riscant). Sansele ca Romania sa intre in incapacitate de plata sunt evaluate la 16,2%, cu un pret mediu al CDS de 245 de puncte, in trimestrul 2 al anului curent. In comparatie, economia cu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% sanse de faliment si o cotatie a CDS de 2.100 de puncte.

Statele cu economii mai riscante decat cea a Romaniei (sursa Raport CMA, iulie 2011)

  • • Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
  • • Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu 988
  • • Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu 798
  • • Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
  • • Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
  • • Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu 588
  • • Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
  • • Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
  • Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
  • • Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
  • Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
  • • Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
  • Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
  • • Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
  • • Croatia: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
  • • Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267
Preluat din BankNews.ro

SUA pierde ratingul AAA pentru prima data

Lasă un comentariu

Agenţia de rating Standard&Poor’s a retrogradat calificativul acordat Statelor Unite pentru prima dată în istorie, de la AAA la AA+, cu perspectivă „negativă” oferind astfel o lovitură puternică sistemului politic şi în acelaşi timp o critică la adresa legislativului pentru eşecul de a reduce cheltuielile şi de a echilibra bugetul, scrie Bloomberg. Este pentru prima dată când SUA pierde ratingul maximacordat de agenţia Standard & Poor’s în anul 1917.
Standard&Poor’s avertizează că o nouă scădere a ratingului ar putea avea loc în doi ani dacă reducerea cheltuielilor nu este conformă planului adoptat de Congres pe 2 august.

Scăderea ratingului reflectă opinia noastră că planul de consolidare fiscală aprobat de Congres recent nu va fi suficient pentru a stabiliza datoria pe termen mediu asumată de executiv”, a anunţat S&P într-un comunicat publicat vineri, după închiderea pieţelor. Chiar şi cu acest plan adoptat S&P susţine că gradul de îndatorare va ajunge la 74% din PIB până a sfârşitul anului, 79% până în 2015 şi 85 la sută până în 2012. Decizia S&P pare mai degrabă o sancţiune dată politicienilor americani: „Majoritatea republicană din Congres continuă să se opună oricărei măsuri care ar duce la creşterea veniturilor”.

Barack Obama: „Vom ieşi din criză. Lucrurile se vor îmbunătăţi”

Autorităţile americane au oferit imediat o replică prin vocea unui membru al Trezoreriei, care a afirmat că analiza firmei conţine „o eroare de 2.000 de miliarde de dolari”. Oficialul nu a vrut să fie citat cu numele, refuzând totodată să explice unde este greşeala, precizând că „vorbeşte de la sine”.

Alte două mari agenţi de rating, Moody’s şi Fitch, au confirmat săptămână aceasta ratingul de credit „AAA” al Statelor Unite, după ce Washingtonul a evitat la limită intrarea în default (incapacitate de plată), dar ambele agenţii de evaluare financiară au lansat avertismente privind deficitul şi situaţia economică.

Congresul american a aprobat pe 2 august majorarea plafonului de îndatorare al ţării stabilit anterior la 14,3 miliarde de dolari, stabilind totodată un plan de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2.400 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Perspectivele retrogradării s-au arătat încă de atunci însă investitorii s-au îngrămădit cu toate acestea pe titlurile trezoreriei SUA, în contextul unor alternative reduse pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro.

Din ZF.ro

Update 9.08.2011 – reactii din presa : http://www.zf.ro/business-international/editorial-time-am-luat-resursa-noastra-cea-mai-pretioasa-increderea-si-ne-am-batut-joc-de-ea-

Deficitul pe primele 6 luni a fost de 2,07% din PIB, sub limita stabilita cu FMI

Un comentariu

Din BankNews.ro

Bugetul general consolidat al Romaniei a inregistrat in primele sase luni un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita tintei de deficit, de 12,6 mld. lei, prevazuta in acordul stand-by cu FMI, se arata intr-un comunicat transmis luni de MFP.

„Conform datelor operative, executia bugetului general consolidat in  perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011 s-a incheiat cu un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din PIB, sub limita tintei de deficit, in suma de 12,6 miliarde lei, prevazuta in Scrisoarea suplimentara la Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International”, a anuntat Ministerul Finantelor Publice (MFP).

Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost de 85 miliarde lei, cu 9,6% mai mari fata de anul precedent, ca urmare a cresterii incasarilor din taxa pe valoare adaugata, cu 31,5% mai mult, din accize, cu 27,1% mai mult, si din veniturile din capital – in crestere cu 58,9%.

De asemenea, incasarile din contributii de asigurari sociale au continuat sa se imbunatateasca, fiind cu 4,7% mai mari fata de aceeasi perioada din anul precedent.  Incasarile din impozitul pe profit le-au depasit pe cele din aceeasi perioada a anului precedent cu 1,42%.

Principalul decalaj a fost legat de incasarile din venituri nefiscale, care s-au micsorat cu 8,2%.

In ceea ce priveste fondurile europene, sumele primite in contul platilor efectuate au crescut cu 16,4%.

Cheltuielile s-au ridicat la 96,2 miliarde lei, in usoara crestere, in termeni nominali, de 0,7% fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul majorarii cheltuielilor de cofinantare pentru proiecte cu finantare nerambursabila, insa ca pondere in PIB s-au redus cu 0,9 puncte procentuale.

Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 14,6%  fata de aceeasi perioada a anului precedent, astfel ca la bugetul de stat majorarea a fost de 21,9% ca urmare a reclasificarii unor cheltuieli la bunuri si servicii la Ministerul Sanatatii, iar la bugetele locale de 21,4% dupa preluarea spitalelor de catre unitatile administrativ teritoriale.

La bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cresterea a fost de 14,6%  ca urmare a platilor efectuate pentru servicii medicale si medicamente.

Unele categorii de cheltuieli se mentin in continuare sub nivelul din aceeasi perioada a anului precedent: cheltuieli de personal (-18,9%), subventii (-18,6%), asistenta sociala (- 2,4%).

Platile pentru proiectele finantate din fonduri UE au crescut cu 60,9% comparativ cu primul semestru din 2010.

Cheltuielile cu dobanzi au crescut cu  29,3 % ca urmare a datoriei contractate pentru finantarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si a celor curente.

Cheltuielile pentru investitii care  includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost pe primele sase luni in suma de 14,86 miliarde lei, fata de 11,67 miliarde lei inregistrate in aceasi perioada a anului precedent.

NewsIn

Older Entries Newer Entries