Imagini de la Summit-ul de ieri, 12.12.12

Lasă un comentariu

Romania Marketing Summit din 12.12.2012

Romania Marketing Summit,

http://romaniamarketingsummit.com/

Privatizarea Oltchim – un scenariu de ochii lumii?

Lasă un comentariu

Vineri am asistat la un spectacol mediatic surprinzator care semana a orice altceva, numai a licitatie intr-un mediu de afaceri sanatos, NU!

Intrebarea este: cum s-a ajuns aici si ce va urma?

Am vazut/citit reactiile publicatiilor de specialitate din domeniul economico-financiar si mi-am dat seama ca nedumerirea, consternarea si reticenta mea este similara cu cea a specialistilor din domeniu.

Atunci de ce se intampla astfel de situatii bizare?

Din presa de profil:

http://www.zf.ro/eveniment/dan-diaconescu-a-castigat-licitatia-pentru-pachetul-majoritar-de-actiuni-la-oltchim-

http://www.finantistii.ro/opinii/isi-batura-joc-de-oltchim-

http://www.wall-street.ro/slideshow/Piete-de-capital/137570/intrebari-privatizarea-oltchim.

Update:

http://www.mediafax.ro/economic/contractul-pentru-privatizarea-oltchim-nu-a-fost-semnat-diaconescu-contractul-este-diferit-fata-de-cel-initial-

Statement

Lasă un comentariu

Copiii nu au nicio vina in razboaiele purtate de oamenii mari lacomi de putere, de celebritate, de bogatii si alte fantasme.
Daca la un moment dat in istoria omenirii „lacomia” a fost un factor care a determinat si impulsionat dezvoltarea economica, in acest moment lacomia duce invariabil la deteriorare si distrugere.

Care vor fi cele mai puternice economii peste 40 de ani?

Lasă un comentariu

Din Wall-Street.ro
Tarile din Asia vor creste spectaculos din punct de vedere economic in urmatorii 40 de ani, acestea urmand sa depaseasca majoritatea statelor vestice. Chiar daca nu a intrat in primele cinci, Arabia Saudita va ajunge sa aiba un PIB/cap de locuitor aproape identic celui din SUA.

Locul 5 – SUA

Locul 5 - SUA

Statele Unite ale Americii vor cobori pana pe pe locul cinci in lume la capitolul PIB/cap de locuitor, cu o valoare estimata de 100.802 dolari, potrivit raportului 2012 Wealth Report realizat de Citibank si compania internationala de consultanta imobiliara Knight Frank.

In prezent, SUA se afla pe locul trei in lume dupa Norvegia si Singapore, cu un PIB/cap de locuitor de 45.511 dolari.

PIB-ul total pe care Statele Unite il vor inregistra in 2050 a fost estimat la 39,07 triloane dolari.

Locul 4 – Coreea de Sud

Locul 4 - Coreea de Sud

Conglomerate internationale precum Samsung, Hyundai sau LG vor propulsa Coreea de Sud pana pe locul patru in lume, cu un PIB per capita de 107.752 dolari.

In 2011, Coreea nici macar nu a intrat in top 10 mondial, avand un PIB per capita de 31.714 dolari.

Locul 3 – Taiwan

Locul 3 - Taiwan

Taiwan, ca si Coreea de Sud, va inregistra una dintre cele mai spectaculoase cresteri in urmatoarele patru decenii.

Tara este asteptata sa ajunga pe locul al treilea in lume, cu un PIB per capita de 114.093 dolari (vs 37.720 dolari anul trecut).

Locul 2 – Hong Kong

Locul 2 – Hong Kong

Hong Kong este unul dintre orasele asiatice care inevitabil vor inlocui actuale centre financiale precum Londra sau New York.

In 2050, Hong Kong va ajunge la un PIB/capita de 116.639 dolari.

Din punct de vedere al preturilor la proprietatile imobiliare, Hong Kong este si unul dintre cele mai scumpe orase din lume in prezent. Cu o medie de 47.500 dolari / mp, orasul ocupa locul patru in lume, dupa Londra, Cap Ferrat si Monaco.

More about Hong Kong:  http://wiki.answers.com/Q/What_is_the_difference_between_Hong_Kong_and_China

Locul 1 – Singapore

Locul 1 - Singapore

Singapore este deja pe primul loc in lume la capitolul PIB-ului per cap de locuitor (56.532 dolari) si isi va mentine aceasta pozitie si in 2050, cu o valoare estimata de 137.710 dolari.

Singapore va inregistra si a patra cea mai puternica rata de crestere economica in acest interval de timp.

Sursa imagini: Fotopedia.com, sxc.hu, si.smugmug.com

Concediu de suedez in Romania

Lasă un comentariu

Daca nu i-as cunoaste pe suedezi si n-as sti ce se-ntampla in tara noastra, as zice ca-i exagerat…

Mi se pare insa destul de realist si echilibrat intre plusuri si minusuri:

http://www.wall-street.ro/editorial/558/Concediu-de-suedez-made-in-Romania-Mamaia-Vama-Veche-mancare-si-alte-borduri

La Multi Ani tuturor romanilor de Ziua Culturii Nationale!

Lasă un comentariu

Astazi sarbatorim Ziua Culturii Nationale si Ziua lui Eminescu.

Suntem o tara cu traditii culturale reale, indiferent de modul cum suntem reprezentati pe plan intern si extern in ziua de azi.

Avem destule motive de mandrie nationala, chiar daca ne este de multe ori rusine de ceea ce se-ntampla in jurul nostru.

Dupa evenimentele din ultima saptamana as putea chiar sa afirm faptul ca lipsa de cultura, sau spoiala de cultura pe care o au foarte multi oameni in ziua de azi ne-a adus in situatia de a deveni intoleranti la incultura, la impostura, la vulgaritate, la imoralitate, la iresponsabilitate, la furt intelectual, la jaf din avutia nationala, la manipulare grosolana, etc.

Doresc din toata inima ca ratiunea sa primeze, sa existe dialog si comunicare intre oameni, ca legile sa se definitiveze la masa tratativelor, ca romanii sa fie respectati, sa nu mai fie jigniti si nimicniciti de catre oameni care nu le sunt superiori prin nimic altceva decat prin functia pe care o ocupa momentan.

Sunt o pacifista convinsa si de aceea ii indemn pe toti romanii sa aiba grija de ei si de familiile lor!

Nokia pleaca din Romania dupa trei ani de activitate

Lasă un comentariu

Producatorul finlandez de telefoane mobile Nokia a decis inchiderea fabricii de la Jucu, din judetul Cluj, la trei ani de la inaugurare, desi oficialii companiei sperau ca aceasta investitie va fi una pe termen lung, iar politicienii romani dadeau asigurari in privinta mentinerii locurilor de munca.

Fabrica Nokia de la Jucu a fost inaugurata in februarie 2008, in parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu. Decizia de a construi o noua facilitate de productie in Romania a fost facuta publica in luna martie 2007, iar lucrarile de constructie la fabrica din Cluj au demarat in iulie 2007. Productia in fabrica de la Jucu a inceput la 11 februarie 2008, iar trei luni mai tarziu compania a anuntat ca a inregistrat productia primului milion de dispozitive mobile in Romania.

Investitia in fabrica de la Jucu a fost de 60 de milioane de euro.

Nokia anuntase ca a ales Clujul ca locatie pentru noua sa fabrica datorita disponibilitatii fortei de munca bine pregatite, a bunelor conexiuni logistice interne si externe, eficientei generale, a traditiei industriale indelungate din zona si datorita posibilitatii de a construi un parc industrial pentru a gazdui furnizorii si partenerii companiei.

Titluri din presa:

http://www.zf.ro/eveniment/nokia-va-inchide-fabrica-de-la-jucu-

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110119/Cum-moare-o-fabrica-De-la-Tschus-Bochum-la-Adio-Jucu.

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110085/Ce-scrie-presa-internationala-despre-inchiderea-fabricii-Nokia.

http://www.banknews.ro/stire/52489_nokia_cluj_-_fabrica_de_la_jucu,_inchisa_dupa_trei_ani,_desi_se_spera_la_o_investitie_pe_termen_lung.

Peste 2.200 de oameni îşi vor pierde locurile de muncă. EXCLUSIV: Compania şi-a luat adio de la angajaţii români cu o scrisoare în limba engleză. Din Zf.ro


Explozia Nokia: de la 6 milioane de euro În 2007 la 1,6 Miliarde de euro În 2010

Cu un business de 1,6 mld. euro Nokia România a fost în 2010 cea mai puternică firmă IT&C a României, următoarea clasată fiind Orange, cu afaceri puţin mai mici de 1 mld. euro. Nokia este şi unul dintre cei mai mari exportatori ai României în condiţiile în care piaţa locală nu absoarbe toată producţia fabricii.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/110123/Plecarea-Nokia-o-lovitura-de-imagine-IMPACTUL-ECONOMIC-1-din-PIB.

Nokia a fost in 2010 al doilea exportator al Romaniei, dupa Dacia, dar valoarea adaugata produsa de fabrica de langa Cluj este mica, intrucat importa majoritatea componentelor din Asia, in special din China.

Potrivit lui Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), diferenta dintre exporturile si importurile Nokia era in medie de 200 milioane euro, acestia fiind banii care ramaneau in tara.

„In cei trei ani in care a stat in Romania, Nokia a contribuit cu 600 milioane euro si a angajat peste 2000 de oameni”, a mentionat Ionescu.

Seful ANEIR este totusi optimist ca in 2012 locul Nokia in exporturile Romaniei va fi luat de Ford.”

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

Lasă un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

„Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro „se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

Noile reguli din afaceri

Lasă un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

Profetul crizei: Grecia e de fapt insolvabila, Portugalia merge spre faliment

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Nouriel Roubini scrie intr-un editorial publicat in cotidianul Les Echos despre problemele cu care se confrunta Grecia, Portugalia, Irlanda si Spania.

„De fapt Grecia e insolvabila. Chiar si cu ajutorul de 10% din PIB acompaniat de un plan de austeritate draconic, datoria sa publica este de 1,6 ori mai mare decat PIB-UL sau. Portugalia se indrepta incet-incet catre faliment. In Irlanda si Spania, asumarea pierderilor uriase din sectorul bancar la bugetul de stat este dublata de o crestere a datoriei publice”, scrie Roubini in Les Echos.

Sursa: Realitatea.net

Older Entries Newer Entries