februarie 7, 2019
Admin
Uncategorized
afaceri, business, comunicare, economie, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, societatea civila, societatea de consum, tari straine
La inceput au existat scrisorile si telegramele, apoi au aparut mesajele transmise prin telex, prin fax si mai tarziu acestea s-au transmis prin posta electronica, respectiv e-mail.
Inainte existau dactilografe in toate birourile, unele scriau numai in romaneste, altele numite „poliglote” traduceau si redactau corespondenta comerciala in limbi de circulatie internationala: franceza, engleza, germana. Pentru limba rusa era nevoie si de o masina de scris speciala adaptata la alfabetul respectiv.
Cu timpul, dactilografele de meserie s-au reprofilat, au aparut mai multe masini de scris in birouri si toti angajatii au invatat sa-si dactilografieze singuri corespondenta. Cu unele exceptii, desigur, caci unele persoane refuzau sa scrie la masina, iar directorii aveau secretare.
La noi in tara modalitatile moderne de comunicare veneau cu intarziere comparativ cu ceea ce se-ntampla in lume, dar apareau la un moment dat!
Imi amintesc de exemplu ca-n a doua parte a anilor optzeci in alte tari europene aparusera deja telefoanele care se instalau in automobile, iar la noi se vorbea cu strainatatea numai prin comenzi facute la Palatul telefoanelor prin centrala. Conexiunile directe au fost posibile mai tarziu. Tot in acei ani, in companiile straine se instalasera computerele personale si angajatii faceau cursuri interne pentru a invata cum sa le foloseasca.
In a doua parte a anilor optzeci in strainatate toti angajatii aveau pagere si erau astfel tot timpul monitorizati si era necesar sa raspunda urgent mesajelor primite; apoi au aparut telefoanele mobile, care la noi in tara au ajuns mai tarziu. Prin ’94 existau niste telefoane mobile conectate la o centrala proprie, iar din ’97 a aparut telefonia mobila GSM.
Dupa ’90 au aparut si in Romania calculatoarele personale, dar unele companii au inteles tarziu necesitatea de a investi in noua tehnologie.
ianuarie 13, 2019
Admin
atitudine, Elena Niculescu, Romania, women
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, know-how, life, societatea de consum
Relativ aproape de noi, in cartier, dar nevizitat pana ieri cand am fost invitati acolo pentru un „kid’s party” la piscina+”food court”.
La noi in familie sarbatorile de iarna continua in fiecare an cu ziua #Sarei! Daca anul trecut ne-am plimbat cu limuzina prin centrul Bucurestiului, anul acesta am fost invitati intr-un mall din apropiere pe care copiii il cunosc foarte bine si se simt acolo ca acasa! 
Astfel, am mai adaugat niste detalii noi in compartimentul cunoasterii si am dedus ca mai exista numai doua mall-uri pe care nu le-am vizitat pana-n prezent!
Ce-nseamna sa ai copii care te adauga pe lista invitatilor la evenimente! 
#DeCeIubimCopiii
decembrie 9, 2018
Admin
editorial, Elena Niculescu, new media, new trends & ideas
atitudine, attitude, Bucuresti, comunicare, life, Romania, societatea civila, societatea de consum
La nici zece zile de la sarbatorirea Centenarului Marii Uniri, romanii au demarat Marea Dezbinare si de ieri dimineata spiritele se incing in continuare!
Oamenii se lasa manipulati si purtati de val dupa cum bate vantul, nu se mai stie cu exactitate ce-i adevarat si ce-i fals! Tehnologia pune la dispozitie mijloacele necesare raspandirii stirilor false si a alertelor apocaliptice!
Unde s-a pierdut spiritul sarbatorilor?
noiembrie 16, 2018
Admin
atitudine, Bucuresti, Gaudeamus 2018, Romania
atitudine, cultura, Romania, societatea civila, societatea de consum
De doua zile s-a deschis targul international de carte la Romexpo, in pavilionul central! De aceasta data, fiind o editie jubiliara, standul organizatorilor ocupa o pozitie privilegiata, centrala, vizibila si desigur invidiata de catre unele edituri obisnuite sa ocupe/imparta acel loc mult ravnit de toata lumea.
Participarea la acest eveniment cultural poate deveni unul monden pentru acele persoane dornice sa se afirme pe plan personal, caci altfel nu mai sunt bagate in seama de nimeni; astfel apar comentarii de tot felul pe platformele de socializare legate de programul evenimentelor de la targ: „ne vedem acolo!” ar putea fi cel mai frecvent comentariu, deoarece astfel toata lumea va afla despre intentiile bune ale persoanei respective. De asemenea „imi pare rau, dar sunt departe!” este un alt tip de comentariu plasat neaparat de catre reprezentantii diasporei romanesti implicati cu trup si suflet in evenimentele petrecute in patria pe care au parasit-o de curand sau mai demult.
Mai multe informatii despre Gaudeamus 2018, aici.
noiembrie 3, 2018
Admin
export-import, Romania, Romanoexport, tari straine
afaceri, atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, business, economie, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania, societatea de consum, tari straine
Anul acesta s-au împlinit șaptezeci de ani de la înființarea celei mai mari companii de export-import din România.
În decursul anilor aici au lucrat și s-au format sute-mii de specialiști in activitătile de comerț exterior din țară. Foarte mulți oameni au fost absolvenți ai Facultății de Comerț exterior de la A.S.E., bine pregătiți, cunoscători de una, doua sau chiar mai multe limbi străine, cu atestate obținute prin examene.
Compania Românoexport și-a desfășurat activitatea în mai multe locuri din Bucuresti de-a lungul anilor: la început într-o clădire din Piața C.A. Rosetti, apoi într-o clădire de la intersecția străzii Lipscani cu Calea Victoriei, iar din anii șaptezeci până-n 2016 a avut sediul în strada Doamnei.
Piața C.A.Rosetti (sursa google):
Din Românoexport s-au desprins mai multe companii cu diverse obiecte de activitate precum Arpimex, Vitrocim si altele.
Românoexport s-a ocupat de importul de materii prime, coloranți pentru industria textilă din România și exportul de țesături, covoare, tricotaje si confecții produse integral in fabricile românești situate în toată țara. Mărfurile se exportau în țări din Europa de Vest si de Est, în SUA, în Australia, în Africa și în țări arabe.
În perioada anilor șaptezeci-optzeci s-au inregistrat cifre importante ale exporturilor românești, dar după nouăzeci situatia s-a schimbat.
Articole publicate anterior:
https://elenaniculescu.com/2010/06/22/cum-se-faceau-afaceri-inainte-de-90-partea-i/
Articole din presa ultimilor ani:
Cum s-a destramat covorul de Cisnadie
Cladirea Romanoexport transformata in primul Moxy by Mariott din Romania
Bumbacul romanesc, o industrie moarta
octombrie 9, 2018
Admin
atitudine, Bucuresti, Elena Niculescu, flori, natura
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, flori, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata
septembrie 20, 2018
Admin
atitudine, Bucuresti, Romania
Bucharest, Bucuresti, Romania, societatea de consum, viata
Stiam ca va fi o experienta foarte neplacuta din multe considerente, dar nu stiam ca va trebui in fiecare zi sa ma inarmez cu rabdare si toleranta maxima pentru a trece mai departe!
Din 10 august a inceput montarea schelelor, descarcarea materialelor in jurul blocului, apoi lucrarile pe bloc si anveloparea cu polistiren. Concomitent s-a lucrat la tevile de la subsol, s-a deconectat interfonul, s-a stricat lumina cu senzor de pe scara! Daca indraznesti sa faci o observatie, ti se spune ca va fi si mai rau…
Gradinile din fata blocului s-au transformat in mormane de mizerie! Au dezertat si pasarile din copaci de-atata vanzoleala si aruncat de la etaj cu bucati de polistiren, pungi mari de plastic, bucati de ciment si altele.
Astazi s-a burghiat ore intregi, un adevarat cosmar!
august 14, 2018
Admin
comunicare, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata
Am ascultat ieri dupa pranz o emisiune la radio si am inteles ca nu poate oricine sa adune sute de mii de oameni atat de repede, ca de fapt s-a desfasurat un conflict intre niste strategi care au stabilit regulile jocului dinainte foarte amanuntit si ca este posibil ca infiltrati violenti bine instruiti sa fi existat in ambele tabere, alaturi de manifestantii obisnuiti si pasnici. Personal ma ingrijoreaza faptul ca vineri 10 August s-a facut un exercitiu de testare, asa cum se precizeaza si in alte opinii aparute in mass-media! Iar oamenii se injura de trei zile pentru detalii, exista scene care se distribuie viral peste tot, dar viziunea macro/de ansamblu a fenomenului este neglijata.
Nu-mi dau seama daca vom afla adevarul curand, sau vor trece anii si nu vom afla mai nimic concret.
august 7, 2018
Admin
atitudine, business, comunicare, consultanta de specialitate, copii, diaspora romaneasca, educatie, Elena Niculescu, femei, parenting, provinciali, provincialisme, Romania, women
atitudine, attitude, educatie, femei, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, tari straine, viata
Daca ai o minte antrenata sa gandeasca, sa discearna, sa ia decizii mai mult sau mai putin inspirate/corecte, atunci ai aflat deja ca nu trebuie sa-ti educi copilul in ura si dispret pentru tara in care s-a nascut! Teoriile preluate la indigo din mass-media nu te-ajuta daca le repeti si pe pagina ta de #FB! Aduni like-uri cu postari lacrimogene, defetiste si teribiliste, dar nu te ajuta sa le oferi copiilor tai o viata mai frumoasa! Incearca alte strategii de supravietuire in lumea aceasta dura si nemiloasa!
Aveam colege care aveau cate un copil si erau nemultumite ca nu le pot oferi un viitor copiilor lor in Romania! Una era inginer textilist venita de la Crinul si cealalta era dactilografa la noi in companie de cativa ani. Ele se considerau femei „cu pretentzii”, nascute in mediul rural si stabilite in Bucuresti. De exemplu una dintre ele si-a mutat copilul de la scoala din cartier, deoarece acolo se preda limba rusa!
Cealalta si-a trimis copilul intr-un orasel de provincie din Belgia ca sa se formeze mai bine, mai occidental! Am intalnit-o dupa ani de zile si mi-a povestit ce realizari a avut acolo copilul ei: si-a cumparat o casa cu banii trimisi de parintii din Romania!?!
O alta cunostinta care lucra intr-o banca din Bucuresti si-a trimis copilul la studii in strainatate ajutand-ul sa obtina mai multe burse.
Intre timp copilul s-a casatorit acolo si s-au nascut doi copii. Nu stiu care au fost realizarile profesionale in acest caz, dar s-a intemeiat o familie mixta, cu nunta la Bucuresti si cu predica preotului bilingva.
La sfarsitul clasei a opta, fiul meu mi-a marturisit destul de derutat ca majoritatea colegilor de clasa vor sa emigreze la un moment dat. Atunci am realizat ca este momentul sa discutam despre subiect si i-am explicat urmatoarele: cand mergi in strainatate depinde cine esti, ce reprezinti si mai ales cum esti perceput si intampinat de cei de-acolo, caci altfel este destul de grea viata pretutindeni in lume!
Dupa cativa ani a-nceput sa vada strainatatea el insusi in direct si s-a convins ca exista „the bright side and the dark side of the world everywhere”!
#ParentingDeRomania
iulie 14, 2018
Admin
amintiri, atitudine, business, comert, comert exterior, comunicare, cultura organizationala, Elena Niculescu, export, femei, import, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, monden, Romania, Romanoexport, women
atitudine, attitude, business, femei, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, societatea de consum, tari straine, viata
In anii optzeci industria textila din Romania producea marfuri pentru piata interna si pentru export. Marfurile erau exportate prin companiile de comert exterior existente. Romanoexport a fost infiintata in 1948 si anul acesta ar fi implinit saptezeci de ani de la aparitie.
Legenda fotografiei: la tratativele organizate la Neptun, cu Eivor B. din Suedia si Willy N. din Norvegia. Fotograf: Yngvar B. din Norvegia. Partenerii nostri (reprezentau companii de import tricotaje din Romania) erau foarte incantati de acest restaurant din Neptun, care pana-n ’89 fusese cu circuit inchis, deci interzis accesului „strainilor”.
Older Entries
Newer Entries
Elena Niculescu 
Comentarii recente