Export & Import Business Consultant, Online Communication Specialist
mai 7, 2020
Bucuresti, Elena Niculescu, flori, hobby, natura, primavara, primavara 2020 Bucharest, Bucuresti, comunicare, imagini frumoase, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Infloreste in fiecare an prin luna mai:
mai 6, 2020
Bucuresti, femei, flori, hobby, primavara, primavara 2020, terapie prin imagini frumoase, women femei, imagini frumoase, know-how, life, Romania, terapia prin imagini frumoase, viata Lasă un comentariu
Primii au fost cei de culoare albastru inchis, apoi cei albastru deschis, galbeni si multicolori:
aprilie 30, 2020
atitudine, Bucuresti, Elena Niculescu, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, nepoate, nepoti, pandemia de coronavirus 2020, primavara, primavara 2020, Romania, sanatate, spring, stil de viata, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, know-how, life, Romania Lasă un comentariu
De cincizeci si trei de zile n-am iesit din perimetrul limitat al zonei in care locuiesc; nu ma lamentez, doar contabilizez: n-am mai mers in alte case, in alte cartiere, n-am mai vazut centrul Bucurestiului. Am luat legatura cu familia si prietenii telefonic, fiul nostru ne-a mai facut cumparaturi in afara de cele facute de noi, ne-am rezolvat retete prin telefon la medicul de familie, le-am primit pe mail, apoi le-am printat si le-am rezolvat la cea mai apropiata farmacie unde din fericire am gasit (cu verificare anterioara!) tot ce ne trebuia.
Cu platile online ne-au ajutat copiii si ne-am platit facturile, ratele la carduri si asa mai departe. Altfel n-am fi reusit!
Nu mi-am mai imbratisat nepoatele si nepotii deoarece am inteles ca distantarea fizica ne poate ajuta sa evitam riscurile transmiterii virusului.
Sunt multe informatii contradictorii in spatiul public, multe stiri ingrijoratoare, nu este clar daca imunizarea colectiva a fost un succes, sau dimpotriva. Eventual vom afla la un moment dat. Important este sa ramanem sanatosi in continuare!
aprilie 18, 2020
atitudine, Bucuresti, bunici, educatie, Elena Niculescu, Paste, Paste 2020, Romania, spring, stil de viata atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life, Romania Lasă un comentariu
Numai preotii merg in biserici iar oamenii vor ramane in case, conform dispozitiilor/restrictiilor in vigoare! Slujbele oficiate in biserici se transmit online.
In acest an nu mergem in vizite si nu primim musafiri! Este dificil sa le explici celor mici de ce trebuie sa stam departe unii de altii, dar speram sa ramanem cu totii sanatosi, sa vina vremuri mai bune. Este primul an din ultimii nu-stiu-cati cand am facut de una singura pregatirile specifice; in alti ani le faceam impreuna cu fiica mea, sau cu nepoatele.
august 12, 2019
atitudine, Romania, tari straine atitudine, attitude, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life, Romania Lasă un comentariu
La sfarsitul clasei a opta, fiul meu mi-a marturisit destul de derutat ca majoritatea colegilor de clasa vor sa emigreze la un moment dat. Atunci am realizat ca este momentul sa discutam despre subiect si i-am explicat urmatoarele: cand mergi in strainatate depinde cine esti, ce reprezinti si mai ales cum esti perceput si intampinat de cei de-acolo, caci altfel este destul de grea viata pretutindeni in lume!
Dupa cativa ani a-nceput sa vada strainatatea el insusi in direct si s-a convins ca exista „the bright side and the dark side of the world everywhere”!
#ParentingDeRomania
Romanii sunt usor de influentat/manipulat deoarece nu au convingeri personale, se multumesc sa accepte cu usurinta ceea ce le spun altii. Exista de asemenea multa ipocrizie in societate, multa iubire de sine, putini conationali au caractere puternice!
Tot felul de influenceri povestesc ce li se-ntampla lor si sute de oameni se minuneaza si se prosterneaza in conformitate!
iunie 14, 2019
atitudine, Bucuresti, bunici, comunicare, copii, educatie, Elena Niculescu, nepoate, nepoti, parenting, parenting de Romania, Romania, societatea civila, vara, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, business, comunicare, know-how, life, Romania, societatea civila Lasă un comentariu
Ieri am participat la o serbare scolara de sfarsit de an si am fost uimita de numarul mare si diversitatea concursurilor scolare la care au participat elevii din clasa intai cu rezultate de exceptional si foarte bine! Nu-mi dau seama ce-nseamna Gazeta matematica pentru clasa intai, dar ma rog, nu are rost sa-mi pun intrebari inutile, cu siguranta ca exista pe undeva raspunsuri „sustenabile” la orice astfel de dileme!
Cert este ca va trebui sa ma reciclez cu fiecare membru al familiei care va pasi in clasa intai in anii care vin! 
Pana atunci ma bucur sa-i admir pe cei care au terminat clasa a treia si care si-au pus la punct singuri, supravegheati indeaproape de catre invatatoarea lor, programul artistic de la serbare; #Sara imi povestise inainte de serbare cate ceva, dar nu-mi dezvaluise chiar toate surprizele! 
Nu stiu daca psihologii participa la serbarile copiilor, dar ar trebui s-o faca in mod obligatoriu, deoarece dincolo de tipare, de statistici si de declaratii oficiale, de ipocrizii si de entuziasmul general, acolo poti vedea reactiile celor mici in direct! Unii sunt bucurosi, altii sunt anxiosi, unii se simt in largul lor sa poarte coronitza pe cap, altii se simt jenati si-abia asteapta sa scape de ea, unii fac atacuri de panica, altii sunt relaxati, unii acuza dureri in piept, altii sunt deja plini de ticuri. Ar fi multe de invatat despre reactiile copiilor la sistemul de invatamant, caci nu trebuie sa asteptam rezultatele dezastruoase de la examenele finale ca sa ne mobilizam cumva si toata mass-media sa-i ridiculizeze pe copii in fel si chip!
Eu nu sunt cadru didactic, dar iubesc toti copiii si le vreau binele.
#OpiniePersonalaBazataPeExperientaDeViata
mai 29, 2019
amintiri, brand personal, Bucuresti, comunicare, educatie, Elena Niculescu, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, motivational, nepoate, nepoti, Romania atitudine, attitude, Bucharest, business, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life, Romania, societatea civila, viata Lasă un comentariu
Motto: Copiii nu se cresc usor, dar merita orice efort facut in acest sens!
Atunci cand am debutat in activitatea de economist dupa terminarea facultatii si eram in perioada de stagiu, cum era pe-atunci, am aflat la scurt timp ca urma sa nasc un copil. Desigur, colegii n-au primit vestea aceasta cu entuziasm, ci mai degraba cu ostilitate si un comportament abuziv si rautacios, venit mai ales din partea femeilor care erau majoritare!
Au existat tot felul de incercari de intimidare, de intins capcane, de umilire si asa mai departe! Culmea este ca multe dintre femeile care se purtau urat cu mine, aveau la randul lor copii. Dar nu conta acest aspect, deoarece ele se considerau superioare pentru simplul motiv ca aveau vechime. Unele nu aveau pregatire de specialitate si pentru ele eram un pericol social, desi eu nu ravneam la locul lor de munca. O colega mi-a spus la un moment dat in primii ani de activitate ca am un handicap; se referea la faptul ca am un copil mic de crescut si ingrijit…
Dupa ce-am nascut al doilea copil rautatile celor din jur s-au inmultit, dar i-am ignorat pe toti si mi-am urmat drumul cum am putut mai bine, desi nu mi-a fost deloc usor! Nu mi-a placut sa ma autovictimizez niciodata si nici sa ma lamentez inutil, dar am cautat intotdeauna solutii de rezolvare a tuturor situatiilor aparute.
Nu m-am lasat doborata de rautatile celor din jurul meu si mi-am crescut si educat copiii cum am stiut mai bine, i-am imbracat intotdeauna frumos si am fost mandra de ei.
Am facut scoala, facultatea, stagiatura si primii ani de activitate in perioada indoctrinarii, dar cu toate acestea nu m-am „contaminat” deloc! Citisem atat de multa literatura clasica, existentialista, simbolista, absurda, incat am devenit imuna la imbecilitati impuse de altii si atunci, ca si acum! Daca seful de cadre, sau ceilalti sefi emanau pretentii absurde ii ignoram cu succes! Nu mi-a placut niciodata sa fiu obedienta atata timp cat au existat si alte optiuni!
Recunosc faptul ca si eu am absentat motivat de la unele evenimente unice din viata copiilor mei, dar daca ei nu s-au suparat pe mine din acest motiv, inseamna ca am depasit cu succes acele etape ale vietii! Pentru prima zi de scoala a fiului meu am declansat o adevarata campanie de a refuza o delegatie externa, ceea ce pe vremuri ma putea costa foarte scump! Important este ca am reusit sa propun in locul meu o colega de la un alt departament care mi-a ramas recunoscatoare si eu am fost prezenta la scoala!
Acum am nepoate si nepoti si ma bucur sa petrec timp pretios cu ei de cate ori am ocazia!
Daca imbratisarea primita de la un copil mic este o minune, imbratisarea primita de la doi gemeni este un adevarat miracol!
mai 20, 2019
Elena Niculescu, femei, flori, hobby, stil de viata atitudine, attitude, Bucharest, flori, imagini frumoase, know-how, life, terapia prin imagini frumoase Lasă un comentariu
mai 20, 2019
atitudine, Bucuresti, comunicare, consultanta de specialitate, editorial, educatie, Elena Niculescu, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, stil de viata, women atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, comunicare, femei, know-how, life, Romania, societatea civila, viata Lasă un comentariu
Ieri am intalnit intr-un autobuz din Bucuresti niste barbati cu mintea limitata: unul vorbea despre constiinta, iar celalalt credea ca are dreptul sa-mi impuna niste reguli absurde! In astfel de situatii reactionez imediat deoarece nimeni nu ar trebui sa-mi dicteze ce trebuie sa fac; am avut revelatia faptului ca multi se cred in continuare sefi de cadre, sau secretari b.o.b! Ei nu realizeaza ca-n ultimii treizeci de ani multe s-au schimbat, iar comportamentul lor virulent/agresiv/dictatorial este depasit!
Exista si femei care-au detinut astfel de posturi pe vremuri, iar acum sufera ca nu-si mai pot tine sub control subalternii! Sunt foarte vocale, ameninta cu usurinta, te dau in judecata daca nu le asculti ordinele.
Acesti oameni distrug tot ce ating, frang destinele altora daca sunt lasati sa actioneze, desi se fotografiaza zambind binevoitor.
martie 1, 2019
amintiri, atitudine, Bucuresti, business, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, economia de piata, economie, Elena Niculescu, management, marketing, Romania, Romanoexport, women afaceri, atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, business, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, Romania, societatea civila, viata Lasă un comentariu
Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”.
Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.
Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!
Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.
Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!
Elena Niculescu 
Comentarii recente