http://www.forbes.ro/Top-100-forbes-cele-mai-puternice-femei-din-lume
TOP 100 Forbes – Cele mai puternice femei din lume
august 25, 2011
atitudine, business, celebrities, femei celebre, income, TOP, women afaceri, atitudine, business, finante, income, societatea civila, societatea de consum, tari straine, viata Lasă un comentariu
9 semne ca suntem din nou in recesiune globala
august 25, 2011
agricultura, antreprenori, bursa, business, consultanta de specialitate, consum, economie, export, finante, FMI, import, income, inginerii financiare, Japonia, know-how, leadership, Libya, management, PIB, politica comerciala, politica externa, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, SUA, tari straine, taxe si impozite, venit afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, know-how, life, PIB, recesiune economica, societatea civila, societatea de consum, tari straine Lasă un comentariu
http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala
Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.
Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.
Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.
PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.
Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.
Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).
Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.
Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.
Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.
Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.
Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.
Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.
Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.
Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider. 
1. Comertul maritim
Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.
Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.
Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.
Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.
Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.
Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.
2. Estimarile PIB-ului
Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.
Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.
FMI a facut comentarii similare in iunie.
Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.
3. Scaderea cererii de petrol
OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.
Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.
„Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”
4. Scufundarea pietei de capital
Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.
Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.
5. Somaj
Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.
Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.
Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.
Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.
6. Razboaie civile
Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.
O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.
Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.
Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.
Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.
Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.
7. Saracia
Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.
Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere. 
8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale
Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.
Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.
Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.
Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.
9. Wall Street, in cadere libera
Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.
Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.
In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.
Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.
Banca a spus ca SUA si zona euro „se apropie periculos de mult de recesiune”.
Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.
Articol de Silvia Panturu
TOP-ul celor mai profitabile companii din Romania
august 25, 2011
antreprenori, business, economie, income, PIB, politica comerciala, profit, Romania, societatea civila, societatea de consum afaceri, business, finante, income, Romania, societatea civila, societatea de consum Lasă un comentariu
Doar patru companii au avut anul trecut profit de peste 100 mil. euro, reiese din datele publicate ieri pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Cele mai profitabile 20 de companii din România au realizat în 2010 un profit net cumulat de 1,77 miliarde de euro, în creştere cu 2,3% faţă de anul anterior, arată o analiză a Ziarului Financiar asupra bilanţurilor depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice.
O parte din rezultatele financiare au mai fost prezentate în piaţă, dar cifrele oficiale pentru cea mai mare parte a companiilor au devenit publice doar de ieri.
OMV Petrom a rămas de departe cea mai profitabilă firmă din România, cu un rezultat net de 427,4 mil. euro şi o marjă de profit de 13%. Firmele din top 20 au avut o marjă medie a profitului de 10,4%.
Care sunt cele 100 de companii din România cu cele mai mari profituri
Vodafone, depăşit de Romgaz
La fel ca anul trecut, operatorul de telefonie mobilă Orange rămâne pe a doua poziţie în topul profiturilor, cu 221,8 mil. euro, dar pe a treia poziţie Vodafone a fost depăşit de Romgaz. În timp ce profitul Vodafone s-a prăbuşit cu 53%, la 115 mil. euro, Romgaz a majorat profitul cu 1%. „Perlele energetice” Romgaz, Transgaz şi Hidroelectrica au realizat creşteri de profit pe linie, cumulând un rezultat net de 313 mil. euro.
Jumătate au avut profit mai mic
Nouă din cele 20 de firme din top au avut un profit mai mic în 2010 faţă de anul anterior, cele mai mari scăderi fiind înregistrate de Vodafone (-53%), GDF Suez Energy (-47%) şi British American Tobacco (-32%).
La polul opus, firmele care şi-au îmbunătăţit substanţial profitabilitatea, ajungând astfel în top 20, sunt Hidroelectrica (plus 508%), E.ON Moldova Distribuţie (211%) şi compania austriacă de exploatare a lemnului Holzindustrie Schweighofer (186%).
Doar Umbrărescu în top 20
Singura companie din top 20 deţinută de un om de afaceri local este Spedition UMB, a lui Dorinel Umbrărescu, cunoscut drept unul dintre „regii asfaltului”, care a obţinut un profit net de 43,4 mil. euro, în scădere cu 9%.
Umbrărescu se află în top şi din punctul de vedere al marjei de profitabilitate, cu un coeficient de 27%, fiind depăşit la acest capitol doar de Transgaz (29%), Carpatcement (30%) şi Lafarge Ciment (33%).
Cele mai mici marje de profit sunt obţinute în industrie (Automobile Dacia şi Nokia au o marjă netă de 3%) şi retail (Kaufland are 4%).
Sursa Zf.ro
Noile reguli din afaceri
august 23, 2011
antreprenori, atitudine, brand, business, comunicare, consultanta de specialitate, consum, cultura organizationala, economie, finante, imobiliare, income, know-how, leadership, management, marketing, new trends & ideas, PIB, politica comerciala, private, profit, promovare, retail, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, tendinte afaceri, atitudine, attitude, banci, business, comunicare, crisis, criza economica, criza financiara, economie, educatie, finante, HR, income, investitii, know-how, life, PIB, recesiune economica, Romania, societatea civila, societatea de consum, training Lasă un comentariu
Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?
In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.
Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.
Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.
Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.
IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.
SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.
SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.
SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.
SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.
TOP-ul bancilor din Romania la jumatatea anului 2011
august 19, 2011
antreprenori, banci, business, credite, economie, finante, income, Romania, TOP afaceri, banci, business, comunicare, criza bancara, economie, finante, income, investitii, recesiune economica, Romania, societatea de consum Lasă un comentariu
Din Zf.ro
Sistemul bancar continuă să digere efectele crizei la aproape trei ani de la izbucnirea acesteia, iar principalele 10 bănci care controlează nu mai puţin de 77,7% din totalul activelor bancare îşi văd rezultatele subţiate.
La jumătatea acestui an cele 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, Volksbank, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost şi ING) consemnau un profit cumulat de numai 380 de milioane de lei, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Anul trecut, aceleaşi bănci aveau un profit de 573 de milioane de lei.
Din acest profit, BRD, controlată de francezii de la Société Générale de aproape 12 ani, înregistra o pondere de 74%, adică 282 mil. lei.
BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, reuşind să-şi valorifice mai bine activele deţinute.
BCR, care este numărul unu din punctul de vedere al activelor, avea la jumătatea anului un profit în RAS de 163 mil. lei. Rezultatul cumulat al primelor zece bănci este puternic afectat de Volksbank, care a înregistrat un minus de 306 mil. lei pe semestrul I.
Urmăriţi comentariile video ale ZF privind situaţia sistemului bancar la jumătatea anului.
Banca Transilvania, controlată de un grup de antreprenori români, a reuşit să urce pe locul al treilea ca active, depăşind Raiffeisen şi CEC Bank, şi să aibă un câştig de 66 mil. lei.
Din top 10, alături de Volksbank au fost pe minus ca rezultat financiar şi Bancpost (- 45 milioane de lei) şi Alpha Bank (- 67 de milioane de lei). CEC Bank, singura bancă din top 10 deţinută de stat, a consemnat un câştig de 10 mil. lei la jumătatea anului.
Ca active bilanţiere nete, sistemul bancar a înregistrat o scădere de 1%, până la 338,9 miliarde de lei (80,7 miliarde de euro).
Cele 10 bănci mari au pierdut puţin teren, activele lor totale coborând de la 267 miliarde de lei la 263 mld. lei.
Taxa pe tranzactiile financiare si un guvern adevarat al zonei Euro
august 18, 2011
economie, Euro, events, finante, G20, income, PIB, politica comerciala, politica externa, previziuni, societatea civila, societatea de consum, tari straine, taxe si impozite, UE banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, investitii, societatea civila, societatea de consum, tari straine, UE Lasă un comentariu
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy vor propune partenerilor europeni, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare si formarea unui „veritabil guvern al zonei euro”, transmite Reuters. „Ministrii de Finante din Germania si Franta vor propune institutiilor europene, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare”, a declarat Sarkozy intr-o conferinta de presa la sfarsitul intalnirii cu Merkel, scrie Money.ro
Sarkozy si Merkel se opun crearii de euroobligatiuni
Sarkozy si Merkel se opun initiativei privind crearea de euroobligatiuni ca masura pentru a infrunta criza bugetara si financiara din zona euro. Merkel a declarat ca nu crede ca „euroobligatiunile pot fi de ajutor in acest moment”. Sarkozy a completat spunand ca aceste obligatiuni comune ar putea pune in pericol tarile cu ratinguri ridicate si nu pot reprezenta decat „momentul culminant al procesului de integrare”, spune Money.ro
Fondul de stabilitate europeana nu va fi majorat
Sarkozy si Merkel au cazut de acord: fondul de stabilitate europeana EFSF nu va fi majorat, insa vor depune toate eforturile pentru a restabili increderea in zona euro, potrivit Reuters. Scopul nu a fost atins, pietele se asteptau la actiuni conctete, precum majorarea fondului de salvare sau emisiunea se obligatiuni comune ale zonei, ambele variante fiind respinse de cei doi lideri europeni.
Wall Street trece pe rosu, pe fondul dezamagirii privind intalnirea Merkel – Sarkozy
Actiunile americane au scazut cu peste 1%, pe fondul vestilor privind cresterea economica a Germaniei im trimestrul al doilea si ca urmare a intalnirii liderilor francez si german, care nu a reusit sa linisteasca grijile cu privire la criza datoriilor zona euro, scrie Reuters.
Acestea au fost in mare masurile propuse la intalnirea de marti dintre Merkel si Sarkozy, in plus s-a amintit de retragerea fondurilor structurale de la tarile care inregistreaza in continuare deficit de cont curent.
Sursa:
Despre „Taxa pe tranzactiile financiare” primele pareri sunt retinute sau negative:
Despre crearea unui adevarat guvern al zonei Euro
Ce va insemna acest guvern al zonei Euro urmeaza sa aflam in zilele urmatoare.
Incepe Razboiul Natiunilor?
august 15, 2011
Euro, SUA, tari straine, UE crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, investitii, PIB, recesiune economica, societatea civila, societatea de consum, tari straine Lasă un comentariu
Revista Time scrie despre declinul şi căderea Europei
„Marea Britanie arde. Dar nu flăcările de pe străzile Londrei captează atenţia în aceste zile, ci ştirile venite de la New York sau Berlin, ca urmare a controversatei scăderi de rating a Statelor Unite. Marea Britanie sau Statele Unite continuă să fie în atenţie ca şi în urmă cu 20 de ani, doar că atunci erau în plin avânt, iar acum sunt în cădere liberă. În Europa, uniunea economică se deşiră. Ce este de făcut?”
O concluzie – şoc o trage celebrul săptămânal american Times, în ultimul său număr: „Este vremea să spunem adio vechii ordini mondiale”.
Sub titlul „Sfârşitul Europei”, revista publică pe prima pagină o imagine a unui tănăr de culoare pe un fond roşu. Trimiterea este evidentă: săptămâna trecută periferiile Londrei au ars la propriu pe fondul violenţelor care au cuprins Regatul Unit.
Ce se întâmplă cu lumea? Hegemonia SUA, crede Times, puternic sprijinită de destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi a căderii Zidului Berlinului în 1989 de la construcţia căruia s-au împlinit la 13 august 50 de ani a luat sfârşit. Încercarea Europei de a însemna ea singură o putere a eşuat. Globalizarea a permis statelor în curs de dezvoltare să crească într-un ritm puternic şi mult mai repede decât ar fi crezut cineva. Iată cât de puternice sunt acum China, India şi Brazilia. Ce concluzie putem trage? Ordinea mondială se schimbă. Cât de repede? Viitorul va aşeza în ordine de bătaie marile puteri epuizate de criză şi noile state care se pregătesc să devină mari puteri şi care nu ştiu încă să-şi folosească puterea pe care o au, crede Time.
Cu o Italie, Spanie sau Grecie aflate în pragul falimentului, cu o Germanie sau Elveţie în pericol şi cu o Mare Britanie în flăcări Europa nu are putere să facă jocurile. „Spuneţi adio vechii ordini mondiale.”
„Uniunea economică este înfrântă. Marea Britanie care şi până acum era un partener comercial slab, a ajuns şi mai slab. Trebuie să lupte cu propriile-i flăcări înainte de a veni altora în ajutor eventual pentru a ajuta la salvarea monedei unice. Europa trebuie să-şi ea adio de la vechea ordine”, comentează Time.
Este posibil ca Europa să nu-şi fi spus în istorie ultimul cuvânt, spun autorii Time. Dar este îngenunchiată de lucruri peste puterile ei începând chiar cu lipsa de viziune a conducărililor, iar acest lucru ridică semne de întrebare asupra destinului ei colectiv.
Update 17.08.2011: O mare conspiratie mondiala
De ce noua criza este diferita de cea din 2008?
august 11, 2011
Dolar, economie, Euro, finante, profit, societatea de consum, SUA, tari straine afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, know-how, PIB, recesiune economica, societatea de consum, tari straine Lasă un comentariu
Din Wall-Street.ro
Panica investitorilor de pe burse pare sa fi revenit la cotele din perioada colapsului Lehman Brothers, dar analistii ne dau asigurari ca cele doua crize sunt diferite si nu se mai poate repeta scenariul din 2008, in conditiile in care lumea se confrunta acum cu riscuri diferite.
Crizele au origini diferite iar modul de propagare este complet opus.
In 2008, criza s-a propagat de jos in sus, adica de la cumparatorii de case prea optimisti, care au supralicitat preturile, la masinaria de securitizare creata de arhitectii de pe Wall Street si a ajuns in cele din urma sa infecteze intreg sistemul financiar.
“Tocmai prabusirea sistemului financiar a cauzat recesiunea”, se arata intr-o analiza Wall Street Journal.
In prezent, criza se propaga de sus in jos, guvernele fiind incapabile sa stimuleze economia si sa puna in ordine finantele interne. Ca urmare, increderea comunitatii de busines si a lumii financiare s-a prabusit, determinand o reducere agresiva a cheltuielilor facute de sectorul privat si a investitiilor.
“S-a format astfel un cerc vicios care conduce la somaj ridicat si cresteri modeste. Pietele si bancile in acest caz sunt victimele, nu vinovatele”, mai arata analiza Wall Street Journal.
Riscul de faliment al Romaniei – Topul celor mai riscante economii
august 10, 2011
antreprenori, banci, business, consultanta de specialitate, consum, credite, economie, finante, income, PIB, politica comerciala, profit, Romania afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, PIB, Romania, societatea de consum Lasă un comentariu
In aprilie 2011, Fondul Monetar International arata ca CDS-urile Romaniei sunt mai bine cotate decat cele ale Ungariei, dar mai prost privite decat cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cu alte cuvinte, investitorii internationali considerau ca Ungaria este mai predispusa la incapacitate de plata decat Romania, se arata intr-o Analiza GANDUL
Un raport al CMA privind riscul incapacitatii de plata a datoriilor suverane in trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011 plaseaza Romania pe locul 17 intr-un top al celor mai riscante economii din lume, in care au fost incluse 67 de tari (locul 1 fiind cel mai riscant). Sansele ca Romania sa intre in incapacitate de plata sunt evaluate la 16,2%, cu un pret mediu al CDS de 245 de puncte, in trimestrul 2 al anului curent. In comparatie, economia cu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% sanse de faliment si o cotatie a CDS de 2.100 de puncte.
Statele cu economii mai riscante decat cea a Romaniei (sursa Raport CMA, iulie 2011)
- • Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
- • Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu 988
- • Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu 798
- • Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
- • Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
- • Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu 588
- • Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
- • Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
- • Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
- • Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
- • Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
- • Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
- • Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
- • Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
- • Croatia: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
- • Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267
Preluat din BankNews.ro
Care sunt costurile unui credit personal fara ipoteca?
august 9, 2011
banci, consum, credit personal fara ipoteca, credite, finante, income, know-how, Prima casa, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata afaceri, banci, business, criza bancara, economie, finante, income, investitii, life, Romania, societatea civila, societatea de consum Lasă un comentariu
Creditele de nevoi personale sunt imprumuturi unde solicitantul nu trebuie sa justifice modul in care foloseste banii si nici nu este nevoie sa prezinte o garantie imobiliara.
Nevoia de bani pentru cumpararea mobilei, o vacanta sau acoperirea unor cheltuieli neprevazute, dar si frica romanilor de a ipoteca locuinta proprie, chiar daca in acest fel ar beneficia de dobanzi si implicit rate lunare mai mici, fac ca acest tip de imprumut sa fie unul dintre cele mai cautate produse de pe piata bancara romaneasca.
Costul creditelor de nevoi personale este in scadere
Daca in urma cu 2 ani de zile dobanda pentru un credit fara garantii depasea usor valoarea de 20%, atat pentru un imprumut in lei sau euro, in prezent putem accesa credite a caror dobanda este mai mica de 10%.
Chiar si cu aceste dobanzi insa, dobanda anuala efectiva (DAE) nu reuseste sa se apropie de pragul de 10%. Oferte mai bune de dobanzi regasim in cadrul ofertelor speciale pentru virarea venitului sau a pensiei intr-un cont bancar al respectivei institutii financiare.
Elena Niculescu 
Comentarii recente