decembrie 16, 2010
Admin
banci, credit ipotecar, curs valutar, economie, Euro, income, Romania, venit
afaceri, banci, business, criza bancara, criza financiara, economie, finante, know-how, recesiune economica, Romania
Daca la inceputul anilor ’90 experienta noastra personala cu bancile se rezuma la eventuale conturi in valuta la BRCE(valabil pentru cei care calatoreau in strainatate cu pasaport de serviciu si aveau obligatia sa-si depuna surplusul de valuta in cont, sau sa-l valorifice prin intermediul magazinelor duty-free gen Comturist), dupa douazeci de ani o mare parte din populatia Romaniei detine conturi in lei, sau valuta, la una sau mai multe banci. Majoritatea romanilor adulti detin credite, sau carduri de credit, ceea ce este de altfel normal, avand in vedere boom-ul acestui fenomen de acordare de credite cu buletinul in anii de glorie 2005-2007. Bancile te cautau atunci, iti trimeteau acasa agentul de credite, sau pur si simplu curierul sa-ti preia actele. Deci, era tentant sa-ti faci un credit de consum, fara sa-ti ceara nimeni socoteala in ce vrei sa investesti, sau ce vrei sa faci cu banii. Dar lucrurile s-au schimbat, bancile au devenit rapace, ele nu mai acorda credite cu usurinta, iar clientii lor ar fi interesati sa-si refinanteze creditele, eventual sa mai primeasca si ceva in plus, dar se stie ca acest lucru costa mai scump decat un credit normal, care are si el costuri destul de mari. Explicatia pentru costurile exagerate este riscul de tara, ceea ce mie, personal, mi se pare absurd, deorece consider ca atunci cand o multinationala hotaraste sa intre pe o piata emergenta isi ia deja in calcul toate riscurile, dar si avantajele. Altfel nu ar face miscarea respectiva.
Din BankNews.ro
Reducerea veniturilor, scaderea dobanzilor la minimele ultimilor trei ani si aprecierea monedelor straine i-au determinat pe romanii care au contractat in special credite denominate in euro si franci elvetieni sa-si refinanteze datoriile. Mai ales ca OUG 50 limiteaza la maximum 1% comisionul de rambursare anticipata pentru creditele cu dobanda variabila, inclusiv pentru cele aflate deja in derulare. In aceste conditii, mai multe banci au inceput o adevarata campanie cu oferte promotionale inca de la jumatatea acestui an.
Cele mai frecvente cereri de refinantare se refera la consolidarea tuturor datoriilor (credite, carduri, leasing, overdraft), la cardurile de credit de nevoi personale si la creditele ipotecare. Oferta perfecta nu exista, insa pentru alegerea celei mai potrivite trebuie comparate suma care trebuie achitata bancii si valoarea noului imprumut, plus costul refinantarii. In acest ultim element intra emiterea scrisorii de refinantare, comisionul de plata in avans, comisionul de acordare si comisionul de analiza a dosarului (numai daca se acorda creditul).
decembrie 7, 2010
Admin
antreprenori, atitudine, banci, comunicare, consultanta de specialitate, head hunting, HR, income, new trends & ideas, Prima casa, Romania, sanatate, societatea civila, training, venit, women
afaceri, atitudine, attitude, educatie, HR, income, know-how, life, Romania, societatea civila, viata
Pentru ca ei nu mai stiu ce vor.
Daca le inoculezi din scoala primara dezgustul fata de tara in care traiesc.
Daca in liceu le bagi in cap ca n-au niciun viitor sa se realizeze in tara natala.
Eventual le trimiti parintii sa munceasca in tari straine si-i lasi in grija bunicilor, a matusilor, a vecinilor sau a nimanui.
Intre timp au inceput sa guste din etnobotanice, ca-s mai ieftine si aproape de scoala…tot zice la radio ca le interzic, dar de fapt nu dispar.
In facultati vor afla ca degeaba invata. Joburi sunt greu de gasit pentru absolventi, iar pentru posturi de pregatire medie nu pot fi angajati pentru ca sunt suprapregatiti.
Ca sa-si intemeieze o familie li se promit case pe credit, dar bancile nu mai acorda credite acum. Ca sa aiba un copil lucrurile se complica si mai mult: daca esti student nu te primeste orice medic de familie. Daca n-ai adeverinta de salariat, nu ai dreptul la asistenta medicala decontata de casa de sanatate.
Daca esti o mama fara adeverinta de salariat nu beneficiezi de indemnizatia de crestere a copilului.
In aceste conditii ce-ti mai ramane? Sa accepti orice job, sa apelezi la ajutorul parintilor, sa locuiesti cu ei, sau sa pleci pe alte meleaguri din dorinta de a te realiza.
Exista si varianta de a alege sa supravietuiesti aici: sa-ti incepi propria afacere si sa te lupti zilnic cu morile de vant. Sa inghiti abuzuri, ineptii, mojicii, dar sa-ti doresti ca intro buna zi totul sa se schimbe in bine pentru tine.
Si nu trebuie sa te lasi impresionat de oamenii ingenunchiati. Imaginea corporatistei aceleia plina de viata care a murit intro camera inconjurata de laptopuri si dosare…nu trebuie sa te obsedeze.
Nici imaginea fetei aceleia plina de ticuri deoarece tot timpul nu reusea sa-si respecte dead-line-ul.
Nici de fata cealalta pe care-ai intalnit-o la policlinica si ajunsese de nerecunoscut, cu privirea absenta si cu 30 de kilograme mai putin…
Nici de baiatul acela plin de el, sales man de succes, care a izbucnit in plans cand a fost vorba de tatal lui care l-a parasit cand era mic, sa nu-ti amintesti…
Daca ai putea sa uiti tot, ai putea fi mai fericit!
decembrie 7, 2010
Admin
atitudine, comunicare, consultanta de specialitate, consum, info, know-how, Romania, societatea civila, venit, women
atitudine, criza economica, criza financiara, economie, finante, know-how, life, societatea civila, societatea de consum, viata
Aseara guvernantii au hotarat: concediul maternal ramane de 2 ani, dar numai primul an se plateste, cel de-al doilea an va fi fara plata. Dar daca mama se intoarce la serviciu in al doilea an, va primi un fel de prima de 500 de lei. Tentant, nu-i asa? Acum ni se tot explica, pe intelesul tuturor, care sunt avantajele deciziei luate. Dar nimanui nu-i pasa din ce isi va creste mama copilul.
Ar fi interesant un deviz lunar.
Si din Evz.ro pe aceeasi tema.
decembrie 2, 2010
Admin
antreprenori, banci, business, comert, constructii, consultanta de specialitate, economie, Euro, export, finante, imobiliare, import, income, info, know-how, leadership, management, PIB, politica comerciala, profit, Romania, taxe si impozite, venit
afaceri, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, know-how, PIB, recesiune economica, Romania, societatea de consum
Din Zf.ro:
Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru trimestrul III 2010 a fost de 136,60 miliarde lei preţuri curente, în scădere – în termeni reali – cu 2,5% faţă de trimestrul III 2009 şi cu 0,7% faţă de trimestrul doi, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Industria a fost ramura care a înregistrat cea mai mare creştere a volumului de activitate, cu 4,2%. Creşteri uşoare ale volumului de activitate s-au mai înregistrat şi în activităţile financiare, imobiliare, de închirieri şi serviciile pentru întreprinderi (+2,6%).
Reduceri ale volumului de activitate s-au înregistrat în agricultură, vânat şi silvicultură; pescuit şi piscicultură (-7,6%), construcţii (-14,9%), în activităţile de comerţ, repararea automobilelor şi articolelor casnice; hoteluri şi restaurante; transporturi şi telecomunicaţii (-6,5%) şi în alte activităţi de servicii (-0,3%). Ca o consecinţă a evoluţiei negative înregistrate pe ansamblul economiei, s-a redus volumul impozitelor pe produs colectate la bugetul de stat, impozitele nete pe produs înregistrând o scădere cu 3,3%.
Din punctul de vedere al utilizării Produsului Intern Brut, în trimestrul III 2010 cererea internă a scăzut cu 2,5 procente, comparativ cu acelaşi trimestru din anul 2009, pe seama reducerii volumului formării brute de capital fix (-13,7%) cât şi a volumului consumului final. Consumul final total s-a redus cu 1,4%, atât ca urmare a diminuării volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei cu 1,0 procente cât şi a volumului cheltuielii pentru consum final a administraţiilor publice care s-a diminuat cu 3,0%.
Un efect pozitiv asupra PIB l-a avut evoluţia exportului net ca urmare a creşterii mai accentuate a volumului exporturilor de bunuri şi servicii (+14,6%) comparativ cu cea a volumului importurilor (11,9%).
noiembrie 25, 2010
Admin
agentii guvernamentale, antreprenori, atitudine, banci, comunicare, finante, Romania, societatea civila, venit
afaceri, atitudine, attitude, banci, business, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, know-how, Romania, societatea civila
Domnul Mugur Isarescu, guvernatorul BNR a afirmat ca in Romania sunt „prea multi tunari si prea putini antreprenori” care ar putea crea venituri reale si plusvaloare.
Noi stim cu totii acest lucru de cativa ani buni.
Intrebarea care se pune este: ce-i de facut?
Asistam in continuare la fenomenul de devalizare a economiei nationale? Sau luam masuri de eradicare a raului de la radacina!
Update: despre afirmatiile facute de Mugur Isarescu legat de indatorarea Romaniei prin acordarea de credite romanilor.
Din BankNews.ro
noiembrie 10, 2010
Admin
business, consultanta de specialitate, export, finante, import, know-how, management, politica comerciala, profit, Romania, tari straine, venit
afaceri, business, criza economica, economie, know-how, Romania
Deficitul comercial al Romaniei a scazut la 3.45% in primele noua luni ale anului 2010. Adica in balanta comerciala importurile continua sa fie mai mari ca exporturile, dar aceasta diferenta s-a diminuat. Daca luam in considerare faptul ca volumul exportului de circa 27 miliarde de Euro este o cifra nemaintalnita pana acum in statisticile romanesti ar trebui sa ne mandrim cu faptul ca economia romaneasca inregistreaza progrese substantiale, concretizate prin export. Iar daca observam ca ponderea masinilor si a utilajelor de transport reprezinta o pondere de peste 42% din totalul exporturilor, acest lucru ar insemna ca ne situam in randul tarilor industrializate cu o structura sanatoasa a economiei, productiei si implicit a exporturilor. In aceste conditii apare intrebarea: de ce cresterea economica este atat de intarziata iar previziunile pe aceasta tema sunt atat de diferite?
De fapt unde se creeaza profitul si cum este acesta repartizat?
Mai multe detalii gasiti aici in Hotnews.ro
Previziuni asupra dezvoltarii exporturilor romanesti:
In viitor exporturile romanesti se vor repartiza geografic astfel: Sudul tarii va exporta masini si utilaje pentru transport, Vestul tarii IT si tehnologie de varf, Nordul tarii mobila, iar Estul articole alimentare si confectii.
octombrie 28, 2010
Admin
antreprenori, business, consultanta de specialitate, economie, export, import, income, know-how, leadership, management, new trends & ideas, PIB, Romania, venit
afaceri, atitudine, business, criza economica, economie, know-how, recesiune economica, Romania, societatea de consum
In ultimii ani economia romaneasca a fost privata de o viziune macroeconomica. Si acest lucru se simte acum mai pregnant ca niciodata. Daca inainte de ’90 totul era planificat, iar aceasta abordare avea si consecinte pozitive, dupa ’90, s-a renuntat la planificare si odata cu aceasta parghiile economice n-au mai fost armonizate, ba mai mult decat atat s-a recurs la un sistem pompieristic si haotic ale carui consecinte le simtim astazi mai bine ca oricand. Ne lipsesc specialistii? Nu-i pasa nimanui de ceea ce se-ntampla-n tara? E greu de dat un raspuns.
Nu poti stimula consumul daca nu ai productie. Productia interna este o sursa importanta de venit, in conditiile in care agricultura, turismul si serviciile nu asigura venituri suficient de consistente care sa compenseze veniturile din productie, adica din industrie.
Romania avea inainte de ’90 industrie grea, industrie chimica, industrie alimentara si industrie usoara. Aceste ramuri industriale, cuprinzand industria de prelucrare a metalelor feroase si neferoase, constructoare de masini, de nave, de vagoane, industria petroliera si de utilaje petroliere, industria siderurgica, acopereau o arie geografica foarte mare din tara oferind locuri stabile de munca pentru foarte multi oameni. Industria usoara cu filaturi, tesatorii si unitati de prelucrare a tesaturilor si tricotajelor acopereau o alta arie geografica foarte raspandita din tara. Industria alimentara, industria chimica si a medicamentelor erau de asemenea prezente in marile orase din tara.
In marea majoritate vechile combinate siderurgice, uzinele mamut, fabricile din industria textila au disparut. Daca am face o statistica a unitatilor de productie disparute, am ajunge la o concluzie destul de dura. Acestea au ajuns cladiri abandonate pe terenuri in paragina, unele s-au transformat in zone rezidentiale, altele au fost reabilitate si inchiriate unor companii pentru birouri sau sectii de productie ori depozitare, altele au fost vandute unor asa-zisi investitori care le tin in stand-by.
Veniturile din constructii s-au dovedit a fi volatile in conditiile in care criza economica instalata in 2008 a alungat investitorii straini si a dus la scaderea dramatica a preturilor cladirilor. Acestea sunt fapte, nu sunt speculatii.
Intrebarea este: ce s-a construit in locul acestora? Cum se estimeaza a se realiza cresterea economica?
In afara de vanzarea autoturismelor Dacia la export care sunt celelalte produse romanesti care vor asigura cresterea economica?
Eu constat numai ca ceea ce-am gandit se potriveste cu ceea ce gandesc si altii.
http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/94364/Isarescu-Eu-am-condus-un-guvern-care-a-pierdut-alegerile-cu-brio-dar-am-promovat-politici-coerente.
„Coerenta politicilor economice, in special a celor macroeconomice, este cea care face diferenta intre statele dezvoltate si cele care nu reusesc sa se dezvolte, a subliniat astazi Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei, iar riscul de tara este pretul pe care Romania il plateste pentru lipsa de coerenta.”
octombrie 22, 2010
Admin
antreprenori, banci, bursa, business, comert, comunicare, consultanta de specialitate, credit ipotecar, curs valutar, economie, Euro, export, finante, import, income, know-how, leadership, management, new media, PIB, profit, Romania, taxe si impozite, venit
afaceri, banci, curs de referinta BNR, curs valutar, economie, finante, PIB, Romania
Cursul Zilei
Cursul valutar valabil astazi (22 oct. 2010) a fost stabilit de catre BNR la data de 21 oct 2010.
Vezi lista completa a valutelor! |
| Valuta |
RON |
Variatie |
| EURO (€) |
4.3126 |
0.0042 |
| USD ($) |
3.0794 |
0.0341 |
|
Evolutia EURO/RON in ultimele 30 de zile *
octombrie 22, 2010
Admin
banci, comunicare, economie, Euro, events, finante, know-how, leadership, management, Romania, taxe si impozite, venit
atitudine, attitude, banci, comunicare, know-how, Romania
Din BankNews.
Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului BNR, spune ca pietele financiare si de capital din Romania raspund foarte putin la socurile provocate de politicieni, astfel ca nu vom observa efecte negative puternice dupa „greseala” din Parlament cu TVA redus la 5% pentru alimente.
Vasilescu spune ca nu exista o conexiune intre deprecierea leului in raport cu euro din ultimele sedinte si evenimetele sociale si politice. Acesta spune ca deprecierea leului se leaga fie de un deficit de valuta fie de un exces de lei si ca piata din Romania nu este atat de conectata la evenimentele politice.
Integral in Cotidianul.roA
octombrie 19, 2010
Admin
antreprenori, comunicare, consultanta de specialitate, economie, finante, income, know-how, leadership, management, Romania, TOP, venit
afaceri, business, criza economica, economie, finante, income, investitii, know-how, recesiune economica, Romania, societatea civila, societatea de consum
Conform Mediafax: Ion Tiriac, Dinu Patriciu si Ioan Niculae sunt cei mai bogati romani.
Top 300 Capital:
Ion Țiriac este cel mai bogat roman, mentinandu-se pe pe aceasta pozitie pentru al doilea an consecutiv, desi averea sa, asa cum s-a intamplat in cazul majoritatii bogatilor tarii, a suferit o corectie considerabila pe fondul crizei economice, potrivit editiei 2010 a „Top 300 cei mai bogati romani”, lansata de revista Capital.
Averile insumate ale celor mai bogati 300 de oameni de afaceri din clasament se situeaza in jurul valorii de 30 de miliarde de euro, echivalentul a 25,9% din Produsul Intern Brut al Romaniei, marcand o scadere de 6 miliarde de euro fata de anul 2008 si de 9 miliarde de euro comparativ cu anul 2007. Practic, un numar de 169 de milionari au inregistrat, in anul 2009, scaderi ale averilor, 40 au iesit din top, si doar 38 au reusit sa-si conserve situatia financiara. Nici cei 43 de oameni de afaceri care si-au majorat averile nu au fost scutiti de efectele crizei, intrucat pentru a-si asigura rentabilitatea au trebuit si ei sa plateasca pretul piperat al restructurarii si eficientizarii activitatii.
Integral in Capital.ro
Older Entries
Newer Entries
Elena Niculescu 
Comentarii recente