Exporturile Romaniei in 2012 comparativ cu anii anteriori

martie 12, 2012

Admin antreprenori, business, comunicare, consultanta de specialitate, consum, economie, Euro, export, import, know-how, management, marketing, PIB, politica comerciala, politica externa, Romania, societatea de consum, venit , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Alarma: Exporturile au crescut cu doar 1,4% in ianuarie fata de ianuarie 2011

Deficitul comercial al României a fost în luna ianuarie 2012 de 2,004 miliarde lei (462,8 milioane euro), mai mare cu 82% decât cel înregistrat în prima lună a anului trecut – 1,101 miliarde lei, importurile crescând cu un ritm mult mai mare decât exporturile.

În luna ianuarie 2012, conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică (INS), exporturile FOB au însumat 15,012 miliarde lei (3,464 miliarde euro), iar importurile CIF au însumat 17,016 miliarde lei (3,927 miliarde euro).

Harta comerţului exterior al României

„Comparativ cu luna ianuarie 2011, exporturile au crescut cu 2,9% la valori exprimate în lei (1,4% la valori exprimate în euro), iar importurile au crescut cu 9,9% la valori exprimate în lei (8,2% la valori exprimate în euro). Faţă de luna decembrie 2011, exporturile din luna ianuarie 2012 au crescut cu 5,8% la valori exprimate în lei (5,9% la valori exprimate în euro), iar importurile au scăzut cu 9,3% atât la valori exprimate în lei cât şi la valori exprimate în euro”, se arată într-un comunicat al INS.

Astfel, deficitul comercial FOB-CIF în ianuarie a ajuns la 2,004 miliarde lei (462,8 milioane euro), mai mare cu 1,101 miliarde lei (251,5 milioane euro) decât cel înregistrat în luna ianuarie 2011.

Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri în luna ianuarie 2012 a fost de 11,104 miliarde lei (2,557 miliarde euro) la expedieri şi de 12,386 miliarde lei (2,852 miliarde euro) la introduceri, reprezentând 74% din total exporturi şi 72,8% din total importuri.

Diferenţele dintre dinamicile calculate pe baza valorilor exprimate în lei şi cele calculate din valori exprimate în euro au fost determinate de variaţia cursului monedei naţionale faţă de euro, în luna ianuarie 2012 comparativ cu luna ianuarie 2011.

În luna ianuarie 2012, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (41,7% la export şi 34,3% la import) şi alte produse manufacturate) (35,5% la export şi respectiv 29,6% la import.

Anul trecut exporturile au totalizat 45,01 miliarde euro, în creştere cu 20,5%, iar importurile au urcat cu 16,7% şi au ajuns la 54,73 miliarde euro, rezultând astfel un deficit de 9,72 miliarde euro, apropiat de cel din 2010.

In 23 Ianuarie Google si Facebook si-ar putea suspenda serviciile

ianuarie 6, 2012

Admin Facebook, Google, internet, know-how, management, marketing, new media, new trends & ideas, online, promovare , , , , , , , Lasă un comentariu

Sursa: Gindul.info

Facebook, Google, Amazon, eBay şi alte companii ar putea să-şi suspende serviciile pentru a protesta împotriva unui proiect de lege controversat împotriva pirateriei, care a fost prezentat recent în Congresul american.

Un proiect de lege american împotriva pirateriei, SOPA (Stop Online Piracy Act), i-a determinat pe reprezentanţii celor mai mari companii americane de internet din lume să ia în calcul posibilitatea unei forme de protest extreme: suspendare serviciilor pe care le oferă milioanelor de oameni din întreaga lume. Printre aceste companii se numără giganţii IT Google, Mozilla, PayPal, Amazon, eBay, FourSquare, dar şi reţelele de socializare Facebook şi Twitter, scrie extremetech.com.

SOPA prevede că deţinătorii de copyright vor putea închide website-uri care le-au preluat conţinut, fără să aibă nevoie de procese sau de hotărâri judecătoreşti. De asemenea, motoarele de căutare ar putea fi determinate să de-indexeze anumite site-uri, iar site-urile de plăţi online ar putea fi obligate să anuleze anumite tranzacţii. Potrivit lui Markham Erickson, preşedintele NetCoalition (care reuneşte companiile de internet menţionate mai sus), varianta unei suspendări a serviciilor devine tot mai probabilă pe zi ce trece.

Cel mai probabil, site-urile menţionate vor deveni indisponibile pe 23 ianuarie, în condiţiile în care Senatul va dezbate proiectul de lege o zi mai târziu, pe 24 ianuarie.

Contestat de marile companii IT şi de internauţi din toată lumea, SOPA este susţinut în schimb de giganţii din industria cinematografică şi din cea muzicală.

Nokia pleaca din Romania dupa trei ani de activitate

septembrie 30, 2011

Admin antreprenori, atitudine, business, economie, income, know-how, leadership, management, marketing, PIB, politica comerciala, Romania, societatea civila, societatea de consum , , , , , , , Lasă un comentariu

Producatorul finlandez de telefoane mobile Nokia a decis inchiderea fabricii de la Jucu, din judetul Cluj, la trei ani de la inaugurare, desi oficialii companiei sperau ca aceasta investitie va fi una pe termen lung, iar politicienii romani dadeau asigurari in privinta mentinerii locurilor de munca.

Fabrica Nokia de la Jucu a fost inaugurata in februarie 2008, in parcul industrial Tetarom III din comuna Jucu. Decizia de a construi o noua facilitate de productie in Romania a fost facuta publica in luna martie 2007, iar lucrarile de constructie la fabrica din Cluj au demarat in iulie 2007. Productia in fabrica de la Jucu a inceput la 11 februarie 2008, iar trei luni mai tarziu compania a anuntat ca a inregistrat productia primului milion de dispozitive mobile in Romania.

Investitia in fabrica de la Jucu a fost de 60 de milioane de euro.

Nokia anuntase ca a ales Clujul ca locatie pentru noua sa fabrica datorita disponibilitatii fortei de munca bine pregatite, a bunelor conexiuni logistice interne si externe, eficientei generale, a traditiei industriale indelungate din zona si datorita posibilitatii de a construi un parc industrial pentru a gazdui furnizorii si partenerii companiei.

Titluri din presa:

http://www.zf.ro/eveniment/nokia-va-inchide-fabrica-de-la-jucu-

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110119/Cum-moare-o-fabrica-De-la-Tschus-Bochum-la-Adio-Jucu.

http://www.wall-street.ro/top/IT-C-Tehnologie/110085/Ce-scrie-presa-internationala-despre-inchiderea-fabricii-Nokia.

http://www.banknews.ro/stire/52489_nokia_cluj_-_fabrica_de_la_jucu,_inchisa_dupa_trei_ani,_desi_se_spera_la_o_investitie_pe_termen_lung.

Peste 2.200 de oameni îşi vor pierde locurile de muncă. EXCLUSIV: Compania şi-a luat adio de la angajaţii români cu o scrisoare în limba engleză. Din Zf.ro


Explozia Nokia: de la 6 milioane de euro În 2007 la 1,6 Miliarde de euro În 2010

Cu un business de 1,6 mld. euro Nokia România a fost în 2010 cea mai puternică firmă IT&C a României, următoarea clasată fiind Orange, cu afaceri puţin mai mici de 1 mld. euro. Nokia este şi unul dintre cei mai mari exportatori ai României în condiţiile în care piaţa locală nu absoarbe toată producţia fabricii.

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/110123/Plecarea-Nokia-o-lovitura-de-imagine-IMPACTUL-ECONOMIC-1-din-PIB.

„Nokia a fost in 2010 al doilea exportator al Romaniei, dupa Dacia, dar valoarea adaugata produsa de fabrica de langa Cluj este mica, intrucat importa majoritatea componentelor din Asia, in special din China.

Potrivit lui Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), diferenta dintre exporturile si importurile Nokia era in medie de 200 milioane euro, acestia fiind banii care ramaneau in tara.

„In cei trei ani in care a stat in Romania, Nokia a contribuit cu 600 milioane euro si a angajat peste 2000 de oameni”, a mentionat Ionescu.

Seful ANEIR este totusi optimist ca in 2012 locul Nokia in exporturile Romaniei va fi luat de Ford.”

Noile reguli din afaceri

august 23, 2011

Admin antreprenori, atitudine, brand, business, comunicare, consultanta de specialitate, consum, cultura organizationala, economie, finante, imobiliare, income, know-how, leadership, management, marketing, new trends & ideas, PIB, politica comerciala, private, profit, promovare, retail, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, tendinte , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

Facebook realizeaza venituri din publicitate mai mari decat Yahoo si Google

iunie 22, 2011

Admin antreprenori, business, finante, Google, income, internet, management, marketing, new media, new trends & ideas, online, profit, promovare, venit , , , , , , Lasă un comentariu

Facebook a devenit anul acesta campionul veniturilor din publicitate, obtinand mai multi bani de la companii decat rivalii Yahoo si Google.

Potrivit unui studiu publicat luni de eMarketer arata ca Facebook va castiga in 2011 aproape 2,19 miliarde de dolari din publicitate doar in Statele Unite, aproape dublu fata de anul trecut. Facebook va depasi astfel Yahoo, care va castiga doar 1,62 miliarde de dolari, informeaza LCI.

Conform studiului, in 2012, suma va creste la 2,87 miliarde de dolari in cazul Facebook, 1,85 miliarde de dolari pentru Yahoo si 1,82 miliarde de dolari in cazul Google.

Analistii eMarketer arata ca o crestere estimata a veniturilor din publicitate de 13% pentru Yahoo, in 2011, este mediocra, avand in vedere ca piata publicitara online va creste cu aproape 24% in 2011.

Integral in Ziare.com

Din BankNews.ro

Google este cel mai valoros brand din lume

martie 22, 2011

Admin antreprenori, brand, business, Google, marketing , , , Lasă un comentariu

Din: BankNews.ro

Google a fost ales brandul cel mai valoros din lume, dupa ce a urcat pe prima pozitie cu o cota de 44,3 miliarde de dolari. Microsoft valoreaza doar 42,8 miliarde dolari si este urmat pe pozitia a treia de unul dintre retailerii de top ai Americii, cu o valoare de 36,2 miliarde dolari.

Google a fost plasat pe prima pozitie tocmai in anul in care Coca-Cola nu s-a clasat in top 10, dupa ce a fost schimbata metodologia de realizare a clasametului, potrivit Marketing Magazine.

Coca-Cola a ajuns in acest an pe locul 16, cu o valoare de 25,8 miliarde dolari, fata de locul 3, pe cat era anul trecut.

In paralel, Vodafone a fost numita cea mai valoroasa companie britanica si cel mai scump brand de telecomunicatii din lume, cu o cota de aproape 31 miliarde dolari.

In clasamentul general, compania britanica ocupa locul 5. Apple, care in ultimii doi ani a fost pe val datorita ultimelor gadgeturi pe care le-a adus pe piata, a ajuns in topul general pe locul 8, ea fiind una dintre cele mai admirate companii din lume.

Sursa: Ziare.com

Despre promotii si consumerism

martie 21, 2011

Admin antreprenori, consum, economie, income, marketing, PIB, politica comerciala, promovare, Romania, societatea de consum, stil de viata , , , , , , , , , , , Lasă un comentariu

Este cunoscut faptul ca in PIB este inclus si consumul, deci cu cat consumul este mai mare proportional si Produsul Intern Brut creste.

Romania este de ceva ani o societate de consum unde functioneaza parghiile economice specifice. Pentru a stimula consumul trebuie sa folosesti un mix corect de marketing, adica sa ai pe piata produsele cele mai solicitate, sa ai o piata de desfacere bine pusa la punct, sa folosesti preturi competitive si pentru ca toate acestea sa dea roade trebuie sa faci o promovare permanenta, ingenioasa, ofensiva si pe placul oamenilor.

Pentru ce scriu toate cele de mai sus?

Am observat ca exista o tendinta de a bagateliza importanta promotiilor care se fac in magazine si de a jigni oamenii care stau si asteapta ca noile preturi diminuate sa se afiseze. Consider ca este o atitudine neproductiva si denigratoare, iar pe cei care o fac i-as sfatui sa invete cate ceva despre economia de piata. Tin sa precizez ca in toate tarile se practica acest sistem al promotiilor cu ora, cu ziua in primul rand si in al doilea rand vreau sa subliniez ca nu este elegant sa jignesti propriul popor ori de cate ori ai ocazia.

Promotiile au drept scop stimularea consumului, iar intr-o tara unde puterea de cumparare este foarte scazuta acestea sunt vitale pentru oamenii cu venituri mici in general, dar nu numai pentru ei.

Este necesar ca oamenii sa-si modeleze gandirea si sa se transforme, sa se adapteze la nou, iar persiflarea permanenta uneori nu ajuta cu nimic.

Update: un articol foarte interesant despre consumerismul romanesc  http://www.dailybusiness.ro/stiri-companii/copiii-lui-ceausescu-vor-relansa-consumul-in-romania-

A fost o vreme cand mergeam la mare de doua ori pe an

iulie 22, 2008

Admin atitudine, business, comert, comunicare, consultanta de specialitate, economie, export, finante, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life style, management, marketing, Romania, societatea de consum, stil de viata, tari straine, women , , , , , , Lasă un comentariu

Prima data mergeam la celebrele “Tratative de la Neptun” prin iunie-iulie, iar a doua oara, prin august mergeam in vacanta.

Tratativele de la Neptun se desfasurau de fapt in Olimp, dar asa le ziceam noi, asa ne placea, asa era traditia.

Se purtau la Hotel Amfiteatru sau la Belvedere. Ocupam multe camere, eu făceam din timp toate aranjamentele, iar o camera de protocol, era locul unde ne intalneam cu totii. Venea lume multa, de la multe fabrici de tricotaje din tara si partenerii nostri din Norvegia si Suedia. Urmau cateva zile, de vacanta pe apucate pentru unii, iar pentru mine, de activitate non-stop, de dimineata, uneori cu pauza de pranz, pana seara tarziu, uneori cu o plimbare pe faleza, seara. Stateam cu maldare de pulovere in brate, caci contractam sezonul toamna-iarna viitor, iar cand ma uitam pe geam, vedeam oamenii zbenguindu-se in apa. Nu cred ca era frustrant, ma obisnuisem cu atatea altele, eram constienta de faptul ca de asta am venit acolo.

De multe ori nu apucam nici o zi de plaja, dar ma obisnuisem sa ma multumesc cu putin. Nu ma deranja foarte tare, era un fel de auto-educatie. In 1990, a fost foarte interesant, se putea vizita resedinta de la Neptun, iar restaurantul din incinta primea turisti, asa ca am petrecut acolo, cateva seri frumoase, de ziua Frantei si in ultima seara, la masa de adio. Bucataria era perfecta, serviciul destul de bun, fazanii umblau in voie, era un fel de poveste pe care o traiesti numai o data in viata.

S-au intamplat multe lucruri frumoase, la Tratativele de la Neptun, au fost si intamplari ciudate, dar nu am sa le povestesc pe toate astazi, am sa reiau povestea alta data, pentru detalii.

Satisfactia pe care o aveam la sfarsitul tratativelor consta in teancul de ordere pe care le primeam acolo. Urmau mostre de contract, seturi de marimi si culori, alte tratative de omologare, productia propriu-zisa si livrarea. Erau niste etape, care trebuiau urmarite in permanenta si asta insemna activitate de export. Nu era chiar asa de rau, dar totul acum este poveste.

Newer Entries