Fabule cu iz electoral

Lasă un comentariu

„Promettre c’est noble, tenir c’est bourgeois!”
De la inceputul campaniei electorale, proverbul de mai sus pe care l-am scris intre ghilimele, nu-mi da pace, in fiecare zi imi vine-n minte!  Nu are rost sa amintesc de fabule celebre cu iz electoral precum „Lupul moralist”, „Cainele si catelul”, sau „Vulpea liberala”…
#AlegeriPrezidentialeInRomania

„Cainele si catelul” de Grigore Alexandrescu

„Cît îmi sînt de urîte unele dobitoace,
Cum lupii, urșii, leii și alte cîteva,
Care cred despre sine că prețuiesc ceva!
        De se trag din neam mare,
        Asta e o-ntîmplare:
Și eu poate sînt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.
Oamenii spun adesea că-n țări civilizate
        Este egalitate.
Toate iau o schimbare și lumea se cioplește,
Numai pe noi mîndria nu ne mai părăsește.
Cît pentru mine unul, fieștecine știe
        C-o am de bucurie
Cînd toată lighioana, măcar și cea mai proastă,
Cîine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră.“
Așa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Cățelu Samurache, ce ședea la o parte
        Ca simplu privitor,
        Auzind vorba lor,
Și că nu au mîndrie, nici capriții deșarte,
        S-apropie îndată
Să-și arate iubirea ce are pentru ei:
„Gîndirea voastră — zise — îmi pare minunată.
Și simtimentul vostru îl cinstesc, frații mei.“
— „Noi, frații tăi? răspunse Samson, plin de mînie.
        Noi, frații tăi, potaie!
        O să-ți dăm o bătaie
        Care s-o pomenești.
Cunoști tu cine sîntem, și ți se cade ție,
Lichea nerușinată, asfel să ne vorbești?“
— „Dar ziceați…“ — „Și ce-ți pasă ție? Te-ntreb eu ce ziceam?
        Adevărat vorbeam,
Că nu iubesc mîndria și că uresc pe lei,
Că voi egalitate, dar nu pentru căței.”

     Acestea între noi adesea o vedem,
     Și numai cu cei mari egalitate vrem.

(Ed. 1842)

Provocari „literare” pe Facebook

Lasă un comentariu

Astazi am primit provocarea de a posta timp de sapte zile cate o coperta, un titlu de carte indragita si de a trimite o invitatie la joc unui prieten al cititului de carti.

Instructiuni:

„Fără recenzii și fără considerații. În fiecare zi va trebui să provoace un prieten pasionat de lectură să ne urmeze în acest joc.

7 coperte, 7 titluri, 7 provocări.”

Prima zi: Dino Buzzati – Barnabo, omul muntilor

                                         Secretul Padurii Batrane 

P.S.: am gasit cu ajutorul lui google o coperta identica acelei carti pe care am citit-o cu multa placere cand eram in liceu.

A doua zi, 15 Februarie: „Noua povestiri” – J.D. Salinger

A treia zi, 16 Februarie: „Spuma zilelor” – Boris Vian

A patra zi – 17 Februarie: „Memoriile unei fete cuminti” – Simone de Beauvoir

Panseuri dupa Gaudeamus

Lasă un comentariu

flori nov 13Unii autori/antreprenori participa la ‪#‎Gaudeamus‬ pentru a trai cele cinci minute de glorie, iar daca aceasta nu se-ntampla, acestia cauta vinovati in jurul lor: organizatorii, ceilalti participanti la targ, locul care le-a fost oferit, etc. Un astfel de autor se „lauda” pe pagina personala ca toata saptamana trecuta a facut o multime de reclamatii la adresa targului de carte mai-sus mentionat! Ma-ntreb atunci de ce mai participa la astfel de evenimente?

Multi autori se promoveaza singuri inaintea evenimentelor de lansare. Rezultatele difera insa de la caz la caz: unii au lansari grandioase cu multa lume care cumpara carti pentru autograf, altii lansari modeste fara vizitatori ocazionali. 

Exista insa autori care sunt sustinuti si promovati viral de editurile care le tiparesc de regula cartile. Unii dintre ei, desi sunt alesii vremurilor, apar umili in fotografii, pozeaza cu mainile incrucisate si lasate, de parca sunt oprimati! Ma-ntreb daca n-au fost niciodata invatati despre faptul ca limbajul corpului conteaza mult in ziua de azi deoarece se poate descifra si interpreta.

Gaudeamus 2015

Lasă un comentariu

Targul de carte Gaudeamus isi inchide astazi portile. A fost o editie reusita cu multi vizitatori, numai ieri s-au inregistrat peste 30000.

Am aflat care este titlul cel mai vandut in acest an, dar nu stiu daca este cea mai buna carte pentru ca

n-am citit-o.

In afara cladirii Romexpo erau multi vanzatori de diverse produse, un fel de avanpremiera la targul de Craciun.

Update 23.11.2015 – Bilant la final ‪#‎Gaudeamus2015‬:
Targul de carte a fost vizitat de peste 125000 de vizitatori;
Editurile premiate: Humanitas, RAO, Nemira.
Cea mai „ravnita” carte: „Biblia pierduta”.

Update 27.11.2015: despre Targul Gaudeamus 2015 in Zf – Ziarul de duminica

IMG_6043

 

IMG_6052

Constatari din lumea virtuala

Lasă un comentariu

Poeziile proaste, ca si picturile de duzina atrag cele mai multe aprecieri in mediul virtual!

Ca sa nu mai amintim de fotografiile „selfie” in pijama care sunt foarte comentate!

Trag concluzia ca educatia estetica le lipseste cu desavarsire multor semeni de-ai nostri!

Poeti contemporani – Emil Brumaru

Lasă un comentariu

Emil Brumaru

Cezar Paul-Badescu: interviu realizat cu poetul Emil Brumaru

Femeia a fost în Rai, a făcut figura cu mărul… O figură necesară, vă daţi seama ce se întâmpla dacă nu-i alunga din Rai, rămâneau doar Adam şi Eva, contemplându-se mereu. Fără diavol nu prea exista şansa de a ne iubi trupeşte.“ „Întâi a fost amorul si după-aceea a venit poezia. Eram în Iaşi, stăteam lângă Teatrul Naţional, eram o gaşcă – gaşca teatrului – şi a venit o fată de la Bucureşti cu codiţe negre, foarte ochioasă, care avea rude chiar în curtea teatrului. Am cooptat-o foarte repede în gaşca teatrului. A stat doar vreo zece zile ,dar în timpul în care am stat acolo ne-am îndrăgosit, o dragoste absolut reciprocă. Toţi erau invidioşi, cum am reuşit asta. Îmi arunca bileţele de sus, de unde stătea. A mai venit în zonă, dar nu a fost lăsată să vină în Iaşi, eram un pericol. I-am scris scrisori şi atunci am început să scriu şi versuri. Dar scriam penibil. Ea a făcut un gest necugetat că mi le-a adus. Erau penibile.“Citeste mai mult: adev.ro/n6do4b

 

Femeia a fost în Rai, a făcut figura cu mărul… O figură necesară, vă daţi seama ce se întâmpla dacă nu-i alunga din Rai, rămâneau doar Adam şi Eva, contemplându-se mereu. Fără diavol nu prea exista şansa de a ne iubi trupeşte.“ „Întâi a fost amorul si după-aceea a venit poezia. Eram în Iaşi, stăteam lângă Teatrul Naţional, eram o gaşcă – gaşca teatrului – şi a venit o fată de la Bucureşti cu codiţe negre, foarte ochioasă, care avea rude chiar în curtea teatrului. Am cooptat-o foarte repede în gaşca teatrului. A stat doar vreo zece zile ,dar în timpul în care am stat acolo ne-am îndrăgosit, o dragoste absolut reciprocă. Toţi erau invidioşi, cum am reuşit asta. Îmi arunca bileţele de sus, de unde stătea. A mai venit în zonă, dar nu a fost lăsată să vină în Iaşi, eram un pericol. I-am scris scrisori şi atunci am început să scriu şi versuri. Dar scriam penibil. Ea a făcut un gest necugetat că mi le-a adus. Erau penibile.“Citeste mai mult: adev.ro/n6do4b
Femeia a fost în Rai, a făcut figura cu mărul… O figură necesară, vă daţi seama ce se întâmpla dacă nu-i alunga din Rai, rămâneau doar Adam şi Eva, contemplându-se mereu. Fără diavol nu prea exista şansa de a ne iubi trupeşte.“ „Întâi a fost amorul si după-aceea a venit poezia. Eram în Iaşi, stăteam lângă Teatrul Naţional, eram o gaşcă – gaşca teatrului – şi a venit o fată de la Bucureşti cu codiţe negre, foarte ochioasă, care avea rude chiar în curtea teatrului. Am cooptat-o foarte repede în gaşca teatrului. A stat doar vreo zece zile ,dar în timpul în care am stat acolo ne-am îndrăgosit, o dragoste absolut reciprocă. Toţi erau invidioşi, cum am reuşit asta. Îmi arunca bileţele de sus, de unde stătea. A mai venit în zonă, dar nu a fost lăsată să vină în Iaşi, eram un pericol. I-am scris scrisori şi atunci am început să scriu şi versuri. Dar scriam penibil. Ea a făcut un gest necugetat că mi le-a adus. Erau penibile.“Citeste mai mult: adev.ro/n6do4b

Elena Niculescu:

Domnul Brumaru Emil face poezie din orice este legat de femeie, chiar daca uneori nu exista nicio legatura fireasca intre subiect si predicat! Atunci inventeaza dansul ceva delicat, ingeresc, sau concret, terestru, vizual, olfactiv, etc.”

Doru Castaian: „Am făcut imprudenţa să iau din raftul bibliotecii mele unul din volumele de opere ale lui Emil Brumaru de la Polirom, “ca să citesc doar una, două..”. Evident, am fost resorbit în universul hipnotic al celui mai senzual poet român din câţi cunosc. Am lăsat orice altă lectură pentru moment şi ştiu că voi devora (iar!) cele câteva sute pagini ale volumului, fără să respir (prea mult). E cumva straniu: la nivelul temelor şi al anvergurii poetice, Brumaru nu pare unul dintre patriarhi, nu este un inovator şi nu ştiu câtă sevă nouă a dat limba română în versurile lui. Şi totuşi, rareori limba a tors mai frumos sub creionul cuiva, rareori s-au cântat mai frumos pliurile femeii în pliurile limbii, rareori s-a sedus mai onest (ce oximoron!), rareori s-a imaginat o slujbă de iertare mai convingătoare pentru toţi păcătoşii lumii. Emil Brumaru este, cred, un maestru olandez al limbii române.”

Elena Niculescu:

„Oniric, sau nu, are o anume muzicalitate a cuvintelor din a caror potrivire ies triluri gingase! Asemanarea cu pictura olandeza care slefuieste detaliile pana la perfectiune este foarte potrivita!”

Despre promovare, lobby, PR in societatea romaneasca de acum

2 comentarii

Ma refer la „viata online”, evident, caci in zilele noastre daca nu esti prezent in ONLINE, nu existi!
Exista mai multe moduri de #promovare: in general oamenii slabi si nesemnificativi se cramponeaza de cei puternici cu personalitate dominanta, dandu-le impresia ca le fac acestora din urma un favor.
De cele mai multe ori femeile sunt acelea care folosesc astfel de mijloace din dorinta de a-si promova avatarul, noua coafura, decolteul, lungimea fustei, blogul, site-ul (de unde pot iesi bani din reclame, etc.).
Si uneori aceste doamne au pretentia sa scrii articole pentru ele in exclusivitate „free of charge”, pentru simplul motiv ca scrii bine si meriti sa te promoveze ele pe site-ul lor…
Este acesta un „barter”? Nu prea cred!

De aici si intrebarea: cine promoveaza pe cine si mai ales DE CE?

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: