iulie 7, 2017
Admin
comunicare, consultanta de specialitate, copii, parenting de Romania, Romania, women
atitudine, attitude, femei, know-how, life, Romania, societatea civila, viata
Exista femei care vor sa-si creasca descendentii asa cum scrie in manualele de parenting si n-ar fi nimic rau aici, numai ca de foarte multe ori sfaturile primite ar trebui selectate, adaptate unor situatii conjuncturale aparte si nu aplicate „ca la carte” numai de dragul afirmatiei: petrec un timp de calitate/pretios cu al meu copil, deoarece asa da bine pe platformele de socializare!
De fapt, ce-nseamna sa-ti petreci timpul cu un copil mic? Inseamna sa-ti lasi telefonul de o parte, sa lasi alte activitati si sa te concentrezi asupra copilului in exclusivitate: sa te joci cu el, sa-i canti, sa-i citesti, sa-i spui povesti, sa-i explici, sa-l inveti sa deseneze si asa mai departe! Nu-i cine stie ce filosofie aici, dar pentru copil conteaza foarte mult! Aceste momente unice se pot consuma de regula in casa, in camera copilului, sau acolo unde nimeni si nimic nu te poate deranja, ori deturna!
Eu consider ca nu-i asa de greu, dar merita incercat! Copiii au o memorie foarte buna si astfel de momente frumoase li se intiparesc in minte pentru totdeauna!
iulie 7, 2017
Admin
atitudine, comert exterior, comunicare, copii
atitudine, attitude, femei, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, life, Romania, societatea civila, viata
In cazul meu, ani de zile umplerea de valize insemna de cateva ori pe an plecarea in delegatii de serviciu! Intr-un ianuarie mi-a trebuit chiar o furgoneta-taxi deoarece aveam genti intregi cu colectii de tricotaje de la multele noastre fabrici din tara dornice sa faca export!
Vecinii mei deja isi faceau probleme, puneau la indoiala mariajul nostru si faceau tot felul de presupuneri despre subiect!
Spre dezamagirea colectiva, intotdeauna m-am intors acasa! 
Umpleam valize si atunci cand plecam in vacante la mare, ori la munte, in circuite prin tara la manastirile din Moldova, cu toata familia. Niciodata nu era loc suficient in valize, dar ne descurcam!
iulie 2, 2017
Admin
agricultura, antreprenori, atitudine, brand, brand personal, business, comert exterior, comunicare, consultanta de specialitate, economie, editorial, Elena Niculescu, income, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, monden, Romania, women
afaceri, atitudine, attitude, business, comunicare, economie, educatie, femei, finante, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, societatea civila, societatea de consum, viata
Am intrat in lumea afacerilor imediat dupa absolvirea facultatii (la 23-24 de ani) si am acumulat multa experienta de viata, am cunoscut foarte multi oameni de afaceri de diferite nationalitati, cu statuturi sociale diferite. As putea spune ca m-am format in aceasta lume si am rezistat in ciuda tuturor „intemperiilor”.
Trebuie sa subliniez faptul ca nu rezista toata lumea in acest domeniu. Este o activitate frumoasa, provocatoare, epuizanta fizic si psihic de foarte multe ori.
Am adunat aici mai multe note facute de-a lungul anilor pe aceasta tema:
Intr-o lume a barbatilor, cum reuseste o femeie de afaceri sa se faca auzita, inteleasa, acceptata, respectata?
Astept opinii, sugestii, exemple, etc.
Se exclud din start glumele offtopic!
Exista mai multe categorii in randul femeilor de afaceri:
– adevarate
– inchipuite
– false
Fiecare categorie contine evident subcategorii…
Femeile de afaceri adevarate sunt de doua feluri:
– fac afaceri in nume propriu;
– conduc afacerile altora, pot fi angajate, asociate, actionare, etc.
In urma cu ceva timp la tv au aparut doua tinere exponente ale noului val „pitzi” imbracate sumar (doar era vara) intr-un restaurant, agitandu-se cu mobilele la vedere declarau ca „fac afaceri”.
Ma gandeam ca ele in niciun caz nu reprezinta lumea afacerilor, ci orice altceva!!!
In Romania au aparut dupa ’90 multe „femei de afaceri”! Unele dintre ele pareau mai degraba colhoznice, coborate direct de pe tractor, sau din remorca acestuia, dar ce sa facem acum? Acestea sunt vremurile pe care le traim si ne obisnuim in fiecare zi cu imaginile unor femei care au reusit in viata pentru simplul motiv ca au stiut pe cine sa „deranjeze” cu intrebari de „profesioniste”, pe cine sa apeleze din agenda telefonului personal, sau au stiut cu cine sa se casatoreasca din pura intamplare!
iulie 2, 2017
Admin
atitudine, brand personal, Bucuresti, comunicare, consultanta de specialitate, educatie, Elena Niculescu, jurnalul unei femei de afaceri, know-how, parenting de Romania, Romania, stil de viata
atitudine, attitude, comunicare, jurnalul unei femei de afaceri, life, societatea civila, viata
Exista mame de fete, mame de baieti si mame de fete&baieti.
Am cunoscut foarte multe femei care au devenit mame la un moment dat; unele erau mame devotate copiilor, altele indiferente, unele si-au pus copiii in bratele bunicilor de cum au venit pe lume invocand importanta carierei, altele s-au straduit sa si-i creasca imbinand obligatiile de parinte cu cele de serviciu.
Exista si femei care nu si-au dorit niciodata copii, n-au stiut sa-i iubeasca si sa se faca iubite la randul lor, dar de obicei cu acestea din urma este mai bine sa nu ai de-a face!
In zilele noastre exista multe femei care continua sa nasca multi copii (conceputi cu diferiti barbati?!?) si apoi sa-i abandoneze, ceea ce mi se pare a fi o atitudine deviata de la normalitate, dar ma rog, fiecare isi gaseste scuze si argumente vehemente si in aceste cazuri, de parca altii ar fi vinovati de situatie…
De fapt, intentia mea era sa scriu despre egoismul parintesc, legat de momentul cand copiii se casatoresc si devin la randul lor parinti.
Unele mame devin in astfel de momente niste soacre de temut, deoarece le este imposibil sa accepte ca fiica ori fiul lor va pleca de langa ele si nu le va mai acorda aceeasi atentie si pretuire ca pana atunci.
De aceea ele vor incerca in permanenta sa monitorizeze noile familii si sa-si impuna punctul de vedere cu egoism si determinare, pe principiul <<eu te-am facut, eu te distrug!>>. Si exista multe astfel de cazuri in care mamele nu-si lasa in pace fiicele, sau fiii; ele incearca intotdeauna sa stie totul si sa-si impuna regulile absurde, sa pretinda ca trebuie sa fie ascultate de copiii lor pana la adanci batraneti!
Urasc aceste metehne de comportament, desi sunt si eu o mama de fata&baiat si n-am sa pot niciodata sa ma cramponez cu egoism de copiii mei! Imi place sa-i ajut atunci cand mi-o cer, sunt de acord sa particip cu placere la cresterea si educarea nepoatelor si nepotilor, chiar daca uneori trebuie sa fac eforturi deosebite in acest scop!
Uneori mi-e greu sa-i inteleg pe semenii mei!
#parentingdeRomania
iunie 18, 2017
Admin
atitudine, Bucuresti, business, comert exterior, comunicare, consultanta de specialitate, Elena Niculescu, jurnalul unei femei de afaceri, Romania, women
atitudine, attitude, Bucharest, Bucuresti, femei, life, Romania, viata
In 17 iunie 2017 a avut loc traditionala noastra intalnire anuala. Am plecat la locul de intalnire pe o vreme frumoasa si la intoarcere am avut parte de o furtuna de praf de Bucuresti, de o ploaie rece cu tunete&fulgere si grindina in anumite zone din oras.
Este important sa pastram traditia si sa reusim sa ne-ntalnim macar o data pe an!
Imagini de la Unirii cu putin timp inainte de furtuna.
iunie 11, 2017
Admin
atitudine, comunicare, consultanta de specialitate, cultura organizationala, industria textila din Romania, know-how, Roland Garros, Romania
atitudine, attitude, femei, know-how, life, Romania
Nu ma uit in mod constant la meciuri de tenis, dar ieri am fost uimita sa constat ca intr-o finala de Roland Garros cele doua concurente erau imbracate absolut identic! Aveau cam aceeasi statura si le deosebeau doar bentitza verde purtata de una dintre ele si culoarea incaltamintei; am inteles ca poarta imbracaminte de la acelasi brand producator de imbracaminte sportiva, dar cineva trebuia sa-si puna intrebarea: cum este posibil ca doua concurente care lupta pentru marele trofeu intr-o finala sa apara imbracate pe teren „la indigo”, precum doua surori, doua gemene, doua bune prietene, doua majorete, etc.?
Cu atatia „guru” despre limbajul corpului, nimeni nu s-a gandit ca acest amanunt ar fi putut s-o motiveze pe Elena si s-o demotiveze pe Simona?
Nu-i adevarat ca echipele sportive adversare poarta echipamente diferite la meciurile din campionate? Raspunsul este afirmativ, evident!
Imi pare rau ca cei de la ADIDAS nu au gandit in perspectiva si nu au luat in calcul posibilitatea ca doua jucatoare de tenis imbracate cu produsele lor sa ajunga adversare in finala si atunci ar fi trebuit sa poarte costume diferite!
mai 28, 2017
Admin
atitudine, Bookfest, Bucuresti, comunicare, cultura, Romania
Bucharest, Bucuresti, cultura, know-how, life, publicitate, Romania, viata
Am fost pasionata de targurile de carte aparute in peisajul romanesc dupa anii nouazeci. De la primul organizat la Teatrul National si pana in urma cu cativa ani le-am vizitat aproape pe toate, chiar daca se numeau Bookfest, ori Gaudeamus!
Cu timpul insa, entuziasmul mi s-a diminuat considerabil pe masura ce-am cunoscut multi oameni si povestile lor de viata.
In lumea virtuala si reala am intalnit scriitori, poeti, traducatori, profesori, editori, patroni si directori de edituri, tipografii s.a.m.d.
Din experienta acumulata in economia de piata romaneasca de dupa anii nouazeci am invatat foarte multe, poate de aceea sunt in masura sa stiu exact care este diferenta dintre o editura pornita de la zero avand capital mic privat si o alta care a pornit din start cu active primite cadou. De aceea cand pasesc in incinta unui targ de carte acum vad diversitatea, dar si nedreptatea; observ standardele inalte atinse de unii si chinurile altora de a supravietui, sunt asurzita de lansarile filmate pentru unii autori sustinuti si hipermediatizati si uimita de unele lansari anuntate pe #FB unde autorul citeste si in jurul lui sunt eventual doi-trei prieteni, sau trecatori.
La inceput aveam impresia ca targurile de carte sunt asemanatoare cenaclurilor literare pe care le frecventam in timpul liceului, dar acum vad totul cu alti ochi!
Poate imi voi recapata entuziasmul la un moment dat, dar deocamdata sunt in „stand-by”!
mai 28, 2017
Admin
atitudine, comunicare, Romania, societatea de consum
atitudine, comunicare, jurnalul unei femei de afaceri, life, Romania, tari straine, viata, ziua romanilor de pretutindeni
Am postat pe #Facebook:
#LaMultiAni romanilor de pretutindeni!
In 28 Mai se sarbatoreste in lume ziua lor, a tuturor celor nascuti in Romania, a celor care vorbesc si simt romaneste oriunde s-ar afla.
#ziuaromanilordepretutindeni
Sunt constienta de faptul ca putini romani gandesc frumos despre tara in care s-au nascut, dar aceasta este problema lor.
Daca mai vorbesc limba materna, daca-si invata copiii sa vorbeasca romaneste este tot problema lor, caci eu nu-mi propun sa-i educ! Dar imi permit sa afirm ca-i admir pe cei care-si pastreaza spiritul romanesc si am o parere rezervata fata de cei care uita limba romana de cum trec granita, o stalcesc si o „italienizeaza” ori o „spaniolicesc” de dragul apartenentei spirituale la tara de adoptie.
Le doresc romanilor o viata frumoasa oriunde s-ar afla si orice ar munci, dar sa nu afiseze o atitudine de superioritate fata de noi, romanii care traim in continuare aici, in Romania, deoarece nu e cazul si nu-i elegant din partea lor.
mai 27, 2017
Admin
antreprenori, atitudine, comunicare, consultanta de specialitate, promovare, Romania
afaceri, atitudine, attitude, business, femei, know-how, life, Romania
In Romania, dupa 1990 au aparut printre altele celebrele activitati gen „multilevel marketing” (vanzari directe de produse) si o multime de mentori/terapisti/propovaduitori ai vietii sanatoase si ai fericirii. Acestea aparusera cu multi ani in urma la americani, dar noi nu stiam de ele decat in masura in care vedeam prin filme ca unii oameni traiesc din comisioanele incasate la vanzari din „usa-n-usa”, precum comis-voiajorii de altadata; despre propovaduitorii vietii fericite tot din filme am aflat la inceput, apoi s-a importat modelul si la noi.
In acest moment sunt pline platformele de socializare de agramati care-si cauta cu insistenta acoliti; esti deranjat pe chat cu oferte despre cum sa te invete o cucoana cu tupeu secretul succesului in afaceri, ori reusita-n dragoste!
Caci acesti oameni n-au nicio jena atunci cand vine vorba sa-si vanda produsele pe sume mari de bani.
Povestea cu „jumatatea plina a paharului”, din pacate, nu tine nici de foame, nici de sete si nici nu te ajuta sa depasesti anumite momente in viata!
Mai degraba face parte din categoria: argumente stilistice extrem de mult folosite in secolul XXI de catre acei „guru” care au facut bani din sfaturi date altora, adica platitorilor.
mai 26, 2017
Admin
atitudine, comunicare, Romania, societatea civila, women
atitudine, attitude, femei, life, Romania, societatea civila
Zilele trecute o persoana de sex feminin isi exprima dezaprobarea fata de campaniile de incurajare a natalitatii, argumentand ca in Bucuresti n-ar trebui sa se mareasca numarul populatiei deoarece nu mai sunt locuri de parcare! Aberant e putin spus!
O alta doamna care-si cultiva cu tenacitate personalitatea pe #FB (foto in header in costum de baie cu picioarele-n aer…) comenta mai devreme ca ea n-a participat la banchetul de absolvirea facultatii deoarece-i plac numai petrecerile pe banii altora! Meschinarie mai mare este greu de imaginat!
Culmea este ca aceste femei care au o parere foarte buna despre ele, nu-si dau seama ca sunt penibile, ori nu le pasa!
Older Entries
Newer Entries
Elena Niculescu 
Comentarii recente