Recensamantul da peste cap statisticile

Un comentariu

Creste PIB per capita, dar somajul va arata mai rau!

Datele provizorii de la recensamantul populatiei au schimbat ca din penel produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor al Romaniei, care a urcat cu 750 euro, ca urmare a scaderii populatiei stabile, dar somajul ar putea fi mult mai mare, considera analistii.

Populatia stabila din Romania a scazut la circa 19 milioane locuitori, cu 2,6 milioane mai putin decat la ultimul recensamant, din 2002, potrivit datelor publicate de INS.

Institutul National de Statistica (INS) ia in calcul circa 1,9 milioane de romani care s-au stabilit in afara tarii, dar, potrivit economistului sef al UniCredit Tiriac Bank, Dan Bucsa, acest numar ar putea „sa fie mic in continuare, intrucat estimarile arata ca ar putea fi in jur de 2,5 milioane de romani in strainatate”.

Pana la publicarea datelor INS, PIB per capita lua in calcul populatia din 2002, de 21,6 milioane locuitori.

Astfel, dupa ajustarea populatiei, atat indicatorii de venit, precum PIB-ul pe cap de locuitor, dar si cei referitori la cheltuieli si datorii (datoria publica per capita), vor fi inflatati.

Potrivit calculelor facute de economistul UniCredit, PIB per capita creste cu 750 euro, la 6.832 euro, dar in ciuda acestei ajustari Romania se plaseaza in continuare pe locul 26 in Uniunea Europeana.

Graficul de mai jos arata valoarea nominala a PIB-ului per capita in cele 27 de state membre UE, potrivit datelor din 2010, publicate de Eurostat.

Articol integral aici:

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/116080/recensamantul-da-peste-cap-statisticile-creste-pib-per-capita-dar-somajul-va-arata-mai-rau.

Despre Romania si cresterea economica

Lasă un comentariu

Oficialii Franklin Templeton: Romania ar putea iesi prima din criza, cu o crestere economica puternica

Romania a luat deja „medicamentul amar” aplicat de FMI si este, din acest motiv, bine pozitionata pentru accelerarea cresterii economice in anii urmatori, sunt de parere Mark Mobius, presedintele Templeton Emerging Markets Group, si Greg Konieczny, managerul de fond al Fondului Proprietatea.

Potrivit acestora, 2012 poate sa fie un an dificil, din cauza problemelor din zona euro, insa, odata ce aceste probleme se amelioreaza, economia Romaniei ar putea sa fie prima care iese din criza europeana cu o crestere economica puternica, se arata intr-un comunicat al Franklin Templeton, remis Ziare.com.

In plus, Mobius si Konieczny sustin ca majoritatea tarilor din Uniunea Europeana sunt inca nevoite sa aplice masurile dificile pe care Romania le-a luat deja.

„Acest aspect a fost deja recunoscut de agentiile de rating, Fitch promovand anul trecut Romania de la „BB+” la „BBB-„1, in timp ce multe dintre tarile Uniunii Europene au fost retrogradate puternic. Observam, de asemenea, o apreciere a situatiei financiare solide a Romaniei pe piata de credit default swaps (CDS), unde cotatia Romaniei era, la 31 ianuarie 2012, de 396.1, fata de 344.4 pentru Bulgaria, 586,8 pentru Ungaria, 828,6 pentru Ucraina dar si 6.060,7 pentru Grecia si 413,8 pentru Italia”, au precizat cei doi.

In acest an, cresterea economica a Romaniei poate fi determinata de vanzarile cu amanuntul si proiectele de infrastructura, care ar trebui sa acopere posibila diminuare a exporturilor. Astfel, pe baza prognozelor Guvernului si Fondului Monetar International, PIB-ul ar trebui sa se majoreze cu 1,75 – 2,25%.

In prinvinta leului, cei doi se asteapta la o intarire a acestuia fata de alte monede, dupa ce, in 2011, a depasit ca performanta aproape toate monedele din regiune.

„Pentru pietele de capital, speram ca 2012 va fi un an si mai interesant decat 2011, an in care Fondul Proprietatea a fost listat si a devenit imediat de departe cea mai lichida companie de pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB). In plus, speram sa asistam la o serie de oferte publice secundare, inclusiv pentru Petrom, Transelectrica si Transgaz, si, cel mai important, la progrese sau la finalizarea ofertelor publice initiale pentru Romgaz, Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Aceste tranzactii, daca vor avea succes, ar putea transforma BVB intr-un jucator regional foarte important si ar contribui la facilitarea accesului la capital pentru companiile locale”, au precizat Mobius si Konieczny.

Nu in ultimul rand, ei antipeaza ca alegerile din 2012 ar putea perturba, intr-o oarecare masura, procesul de reforma si ar putea crea un anumit efect de incertitudine dar, pe termen lung, vor contribui la consolidarea democratiei.

T.B.

http://www.ziare.com/economie/crestere-economica/oficialii-franklin-templeton-romania-ar-putea-iesi-prima-din-criza-cu-o-crestere-economica-puternica-

Cum a schimbat criza structura exporturilor romanesti si ce ne rezerva prezentul?

Lasă un comentariu

Cei trei ani de criză au adus schimbări importante în structura exporturilor româneşti, calculatoarele şi produsele eletronice având cea mai puternică ascensiune, de pe locul opt până pe locul doi, la o pondere de 8,9% din totalul exporturilor. La retrogradări pot fi amintite produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte şi produsele chimice. Produsele din cauciuc şi masele plastice şi-au făcut intrarea în top 10, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top. Primii zece exportatori au avut în acest an o contribuţie de 20,7% din exporturile României, comparabilă cu cea din 2008, dar structura topului s-a schimbat.

Analiza exporturilor în struc­tură indică faptul că sectorul „Calculatoare şi produse electronice” a înregistrat cea mai puternică ascensiune faţă de 2008, urcând de pe locul opt până pe poziţia a doua, respectiv de la o pondere de 5,2% din totalul exporturilor la 8,9% în 2011, potrivit datelor Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Pe un trend ascendent au fost şi echipamentele electrice, dar şi maşinile şi utilajele neclasificate în altă parte.

Sectorul auto s-a menţinut pe primul loc, dar ponderea a urcat cu 3% faţă de 2008, la 15,8% din totalul vânzărilor externe în primele 9 luni din acest an.

La categoria retrogradări figurează produsele industriei metalurgice, produsele de cocserie, articolele de îmbrăcăminte, produsele chimice şi produse ale agri­culturii şi vânătorii.

Produsele din cauciuc şi mase plastice şi-au făcut intrarea în top 10 sectoare direct pe locul opt, cu o pondere de 4,6% în totalul exporturilor, în timp ce categoria „alte mijloace de transport” a ieşit din top.

Exporturile au fost principalul motor care a ajutat economia să iasă din criză, însă contribuţia lor în perspectivă devine incertă din cauza încetinirii economiilor vestice.

În acest an exporturile României au continuat să crească, dar s-a observat o diminuare a ritmului de creştere al acestora la nivelul partenerilor comerciali din UE, în contextul tensiunilor legate de criza datoriilor suverane.

Mihai Ionescu, secretarul general al ANEIR, a declarat la Gala Jubiliară organizată de asociaţie în parteneriat cu BNR că exportatorii românii sunt „cam­pio­nii UE” în privinţa recuperării pier­derilor din perioada crizei, în timp ce Franţa, Italia, Danemarca şi Finlanda nu au reuşit până acum să revină la nivelul din 2008.

Principalii zece exportatori au con­tribuit în primele zece luni din acest an cu 20,7% la total export.

Principalii expor­tatori au fost în acest an Automobile Dacia, Nokia, care a închis fabrica de la Jucu, Rompetrol Rafinare, Renault Industrie, Petrotel Lukoil, Honey­well Technologies, Samsung Electronics, Petrom, Arcelor­Mitall Galaţi şi Celestica România.

În România erau înregistrate în primele 9 luni din 2011 peste 17.500 de firme exportatoare, în scădere de la 18.700 de societăţi în anul anterior, conform cifrelor ANEIR.

„Prea am pus ouălele într-un singur coş”

Preşedintele Traian Băsescu consideră că diversificarea exporturilor, orientarea spre alte pieţe, cum ar fi China şi Turcia, reprezintă o soluţie de echilibrare a ba­lanţei de plăţi externe şi recomandă Guvernului să gândească un set de măsuri „posibile şi realiste” pentru sprijinirea exporturilor.

Exportatorii cer autorităţilor predicta­bilitate şi stabilitate a legislaţiei fiscale şi legislaţiei muncii, dar şi asigurarea stabi­lităţii cursului de schimb.

„Înţeleg că ţara nu va fi performantă până nu echilibrăm perfect exporturile cu importurile. Vom fi cu atât mai performanţi cu cât vom reuşi să avem o balanţă pozitivă. Priviţi la piaţa Chinei şi Turciei. Există disponibilităţi ca firmele să poată exporta în Turcia, China, piaţa arabă – care este puţin mai tulbure în prezent – şi piaţa africană. Prea am pus toate ouăle într-un singur coş: exporturile pe UE. Diversificarea expor­turilor României va fi una dintre soluţiile de echilibrare a balanţei de plăţi externe, pe care o consider mai importantă ca deficitul bugetar”, a declarat Băsescu.

Fixarea unui astfel de obiectiv de echilibrare a exporturilor cu importurile este dificilă pentru politicieni, deoarece nu aduce voturi, în opinia preşedintelui. „Sin­gur este foarte dificil să le fixezi poli­ticienilor un astfel de obiectiv pentru că nu cresc salariile, nu cresc pensiile, deci nu aduce voturi când vorbeşti de nevoia de a echilibra balanţa de plăţi a României.”

Preşedintele a amintit că deficitul de cont curent a fost una dintre marile vul­nerabilităţi ale României – mai mare decât deficitul bugetar şi decât gradul de îndatorare, dar a subliniat şi contribuţia extraordinară a exporturilor din ultimii ani la scăderea deficitului de cont curent.

„Deficitul de cont curent, diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost cea care ne-a adus în pragul colapsului în 2009. Dacă în anul 2008 deficitul de cont curent al României era de 23 mld. euro, în 2011 aces­ta va atinge 10 mld. euro, o cifră aproxi­ma­tiv constantă de-a lungul ultimilor trei ani.”

Cu toată ajustarea puternică a deficitului de cont curent din ultimii ani, nivelul rămâne încă cel mai mare din re­giune. Este îngrijorător faptul că investiţiile străine directe, care s-au prăbuşit în acest an, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent.

Pentru a suplini reducerea exporturilor către Uniunea Europeană, analiştii au recomandat extinderea pieţelor de desfacere din afara Uniunii, procesul fiind de durată şi afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie.

Exporturile către ţările din afara UE au început să câştige teren în a doua jumătate a anului, ritmurile de creştere comparativ cu 2010 fiind în unele luni mai mari faţă de cele înregistrate de schimburile comerciale cu ţările UE, însă volumele exportate rămân net inferioare. Ponderea exporturilor extra-UE a crescut în 2011 spre 30% din total.

„Este clar că 2012 trebuie să fie un an în care Guvernul trebuie să se gândească la noi măsuri de stimulare a exportatorilor. Trebuie să desprindem noi măsuri posibile şi realiste care să ajute exportatorii”, a mai spus Băsescu.

Din toamna anului 2009, exporturile s-au aflat pe un trend continuu ascendent. O influenţă favorabilă asupra performanţei exporturilor a avut-o şi politica de stabilitate a cursului de schimb.

Din cele 24.600 de firme exportatoare câte funcţionau în 2008 au mai rămas însă aproape 17.600, aproximativ 30% fiind eliminate din piaţă de concurenţă, după cum a declarat Ionescu.

Pentru acest an, ANEIR prognozează o creştere a exporturilor cu 20%, la 45 mld. euro, şi un avans al importurilor de 17%, la 55 mld. euro. Dacă în 2010 deficitul balanţei comerciale a fost de 9,5 mld. euro, în acest an va ajunge la 10 mld. euro.

Exporturile realizate în primele zece luni au totalizat 37,6 mld. euro) în creştere cu 23,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2010, iar importurile au totalizat 45,3 mld. euro, cu 18,5% peste nivelul de anul trecut. În 1989 exporturile României erau de 6 mld. dolari.

Laureaţii Galei Jubiliare ANEIR 2011 (postcriză)

I. Marele Trofeu ANEIR „Petru Crişan” (firme cu rezultate de excepţie în perioada postcriză)

  • 1. Renault Industrie Roumanie
  • 2. Petrotel Lukoil
  • 3. Eximbank
  • 4. CEC Bank

II. Trofeul ANEIR de excelenţă (firme din top 100 exportatori ai României în 2011 – 9 luni)

  • 1. Interagro – cel mai mare exportator al României cu capital privat românesc
  • 2. Alro Slatina – cel mai mare exportator al României de produse neferoase
  • 3. Philip Morris – cel mai mare exportator al României de produse din tutun
  • 4. Oltchim – cel mai mare exportator al României cu capital majoritar de stat

III. Trofeul ANEIR de onoare

  • 1. Grupul „J&R Enterprises” – cel mai mare producător – exportator al României de confecţii bărbaţi;
  • 2. Grupul „Uzinsider” – cel mai mare producător – exportator al României de filtre industriale, utilaje terasiere, echipamente metalurgice şi pentru industria energetică;

3. IMSAT Bucureşti – cel mai mare producător – exportator al României de camere de comandă pentru industria energetică şi instalaţii complexe pentru industria construcţiilor de maşini.

IV. Trofeul ANEIR de merit (firme care şi-au mărit cota de piaţă în perioada postcriză)

  • 1. Owens Corning BM Romania – cel mai mare producător-exportator al României de placaje şi materiale decorative din ciment şi ipsos;
  • 2. Grupul „Pasmatex” – cel mai producător – exportator al României de lenjerie de damă şi accesorii textile;
  • 3. Forsev Tr. Severin – cel mai mare exportator al României de piese metalice forjate;

V. Diploma de excelenţă ANEIR (firmele cu cele mai mari rate de export din cifra de afaceri)

  • 1. Grupul „Ana” – cel mai mare producător – exportator al României de echipamente electrice şi servicii pentru turiştii străini;
  • 2. Electroputere Craiova – cel mai mare producător-exportator al României de transformatoare şi motoare electrice;

VI. Diploma de merit ANEIR (firme cu merite deosebite în perioada postcriză)

  • 1. Grupul „Radox” – cel mai mare producător – exportator al României de radiatoare;
  • 2. Maguay Impex – companie de top în producerea echipamentelor din domeniul IT.

http://www.zf.ro/special/cum-a-schimbat-criza-structura-exporturilor-romanesti-si-topul-exportatorilor-

Prin plecarea Nokia din Romania este evident ca vor avea loc modificari substantiale in structura exporturilor romanesti.

S&P a pus Germania sub perspectiva negativa-avertizarea contine un ultimatum

Lasă un comentariu

http://stirileprotv.ro/stiri/financiar/standard-poor-s-a-pus-germania-sub-perspectiva-negativa-avertizarea-contine-un-ultimatum.

Agentia de rating Standard&Poor’s strica entuziasmul pietelor dupa acordul pentru salvarea Zonei Euro. Institutia a atentionat 6 tari europene cu degradarea, daca in urmatoarele 3 luni nu rezolva criza datoriilor.

Reuters scrie ca Germania si Franta, plus alte patru tari cotate cu ratingul AAA, sunt pe cale sa piarda acest calificativ daca in urmatoarele 90 de zile criza datoriilor suverane se adanceste.

S&P anunta ca ratingurile Olandei, Austriei, Finlandei, Luxemburgului, Germaniei si Frantei sunt sub supraveghere cu perspectiva NEGATIVA, potrivit Financial Times.

Perspectiva negativa asupra imprumuturilor inseamna ca agentia este in plin proces de revizuire in jos a ratingurilor acelor state si se asteapta ca decizia respectiva sa nu intarzie mai mult de trei luni.

Publicatia britanica scrie ca S&P a anuntat guvernele celor 6 tari in cauza ca va pune „diagnosticul” cat mai repede cu putinta, dar dupa summitul crucial al Zonei Euro, care incepe vineri.

Pe de alta parte, Bloomberg scrie ca Agentia Standard & Poor’s a refuzat sa comenteze orice fel de informatii aparute in Financial Times despre procesele de rating.

Vestea despre raportul S&P vine dupa o intalnire de lucru intre Angela Merkel si Nicolas Sarkozi, la care s-a decis modoificarea tratatelor UE doar pentru tarile din Zona Euro, daca va fi cazul.

Vineri, pe 9 decembrie, va incepe un summit crucial pentru Uniunea Europeana, la care se asteapta salvarea monedei unice de la colaps, precum si rezolvarea problemelor datoriilor suverane.

Financial Times: situatia Romaniei este foarte fragila

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Statele din Europa Centrala si de Est  au putine posibilitati de sustinere a economiei in contextul impactului actualelor turbulente financiare asupra cresterii, iar situatia Romaniei este atat de fragila incat a fost nevoita sa incheie un nouacord cu FMI, potrivit blogului Financial Times.
Nervozitatea privind Grecia, socul demisiei germanului Jurgen Stark din consiliul executiv al Bancii Centrale Europene si temerile privind perspectivele economice si finantarea au afectat puternic, vineri, bursele din Europa Centrala si de Est, potrivit blogului FT. Ingrijorarea tot mai mare privind incetinirea economiei in Europa de Vest, cea mai mare piata de export a statelor din regiune, a amplificat efectul. Cu exceptia Poloniei, tarile UE din Europa Centrala si de Est sunt prea mici pentru a avea un consum intern semnificativ si depind de cererea din Vest.In acest context, posibilitatile pentru masuri fiscale locale de sprijinire a economiei sunt foarte limitate, noteaza publicatia.

Integral in Fin.ro.

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

Lasă un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

„Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro „se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

Noile reguli din afaceri

Lasă un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

TOP-ul bancilor din Romania la jumatatea anului 2011

Lasă un comentariu

Din Zf.ro

Sistemul bancar continuă să digere efectele crizei la aproape trei ani de la izbucnirea acesteia, iar principalele 10 bănci care controlează nu mai puţin de 77,7% din totalul activelor bancare îşi văd rezultatele subţiate.

La jumătatea acestui an cele 10 bănci (BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen, UniCredit, Volksbank, CEC Bank, Alpha Bank, Bancpost şi ING) consemnau un profit cumulat de numai 380 de milioane de lei, conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS). Anul trecut, aceleaşi bănci aveau un profit de 573 de milioane de lei.

Din acest profit, BRD, controlată de francezii de la Société Générale de aproape 12 ani, înregistra o pondere de 74%, adică 282 mil. lei.

BRD rămâne cea mai profitabilă bancă, reuşind să-şi valorifice mai bine activele deţinute.

BCR, care este numărul unu din punctul de vedere al activelor, avea la jumătatea anului un profit în RAS de 163 mil. lei. Rezultatul cumulat al primelor zece bănci este puternic afectat de Volksbank, care a înregistrat un minus de 306 mil. lei pe semestrul I.

Urmăriţi comentariile video ale ZF privind situaţia sistemului bancar la jumătatea anului.

Banca Transilvania, controlată de un grup de antreprenori români, a reuşit să urce pe locul al treilea ca active, depăşind Raiffeisen şi CEC Bank, şi să aibă un câştig de 66 mil. lei.

Din top 10, alături de Volksbank au fost pe minus ca rezultat financiar şi Bancpost (- 45 milioane de lei) şi Alpha Bank (- 67 de milioane de lei). CEC Bank, singura bancă din top 10 deţinută de stat, a consemnat un câştig de 10 mil. lei la jumătatea anului.

Ca active bilanţiere nete, sistemul bancar a înregistrat o scădere de 1%, până la 338,9 miliarde de lei (80,7 miliarde de euro).

Cele 10 bănci mari au pierdut puţin teren, activele lor totale coborând de la 267 miliarde de lei la 263 mld. lei.

Incepe Razboiul Natiunilor?

Lasă un comentariu

Revista Time scrie despre declinul şi căderea Europei

„Marea Britanie arde. Dar nu flăcările de pe străzile Londrei captează atenţia în aceste zile, ci ştirile venite de la New York sau Berlin, ca urmare a controversatei scăderi de rating a Statelor Unite. Marea Britanie sau Statele Unite continuă să fie în atenţie ca şi în urmă cu 20 de ani, doar că atunci erau în plin avânt, iar acum sunt în cădere liberă. În Europa, uniunea economică se deşiră. Ce este de făcut?”

O concluzie – şoc o trage celebrul săptămânal american Times, în ultimul său număr: „Este vremea să spunem adio vechii ordini mondiale”.

Sub titlul „Sfârşitul Europei”, revista publică pe prima pagină o imagine a unui tănăr de culoare pe un fond roşu. Trimiterea este evidentă: săptămâna trecută periferiile Londrei au ars la propriu pe fondul violenţelor care au cuprins Regatul Unit.

Ce se întâmplă cu lumea? Hegemonia SUA, crede Times, puternic sprijinită de destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi a căderii Zidului Berlinului în 1989 de la construcţia căruia s-au împlinit  la 13 august 50 de ani a luat sfârşit. Încercarea Europei de a însemna ea singură o putere a eşuat. Globalizarea a permis statelor în curs de dezvoltare să crească într-un ritm puternic şi mult mai repede decât ar fi crezut cineva. Iată cât de puternice sunt acum China, India şi Brazilia. Ce concluzie putem trage? Ordinea mondială se schimbă. Cât de repede? Viitorul va aşeza în ordine de bătaie marile puteri epuizate de criză şi noile state care se pregătesc să devină mari puteri şi care nu ştiu încă să-şi folosească puterea pe care o au, crede Time.

Cu o Italie, Spanie sau Grecie aflate în pragul falimentului, cu o Germanie sau Elveţie în pericol şi cu o Mare Britanie în flăcări Europa nu are putere să facă jocurile. „Spuneţi adio vechii ordini mondiale.”

„Uniunea economică este înfrântă. Marea Britanie care şi până acum era un partener comercial slab, a ajuns şi mai slab. Trebuie să lupte cu propriile-i flăcări înainte de a veni altora în ajutor eventual pentru a ajuta la salvarea monedei unice. Europa trebuie să-şi ea adio de la vechea ordine”, comentează Time.

Este posibil ca Europa să nu-şi fi spus în istorie ultimul cuvânt, spun autorii Time. Dar este îngenunchiată de lucruri peste puterile ei începând chiar cu lipsa de viziune a conducărililor, iar acest lucru ridică semne de întrebare asupra destinului ei colectiv.

Update 17.08.2011: O mare conspiratie mondiala

De ce noua criza este diferita de cea din 2008?

Lasă un comentariu

Din Wall-Street.ro

Panica investitorilor de pe burse pare sa fi revenit la cotele din perioada colapsului Lehman Brothers, dar analistii ne dau asigurari ca cele doua crize sunt diferite si nu se mai poate repeta scenariul din 2008, in conditiile in care lumea se confrunta acum cu riscuri diferite.

Crizele au origini diferite iar modul de propagare este complet opus.

In 2008, criza s-a propagat de jos in sus, adica de la cumparatorii de case prea optimisti, care au supralicitat preturile, la masinaria de securitizare creata de arhitectii de pe Wall Street si a ajuns in cele din urma sa infecteze intreg sistemul financiar.

“Tocmai prabusirea sistemului financiar a cauzat recesiunea”, se arata intr-o analiza Wall Street Journal.

In prezent, criza se propaga de sus in jos, guvernele fiind incapabile sa stimuleze economia si sa puna in ordine finantele interne. Ca urmare, increderea comunitatii de busines si a lumii financiare s-a prabusit, determinand o reducere agresiva a cheltuielilor facute de sectorul privat si a investitiilor.

“S-a format astfel un cerc vicios care conduce la somaj ridicat si cresteri modeste. Pietele si bancile in acest caz sunt victimele, nu vinovatele”, mai arata analiza Wall Street Journal.

Older Entries Newer Entries