Alpha si Eurobank vor fuziona dand nastere celei mai mari banci din Sud-Estul Europei

Lasă un comentariu

Din BankNews.ro

Executivii Eurobank Ergasias, a doua banca elena ca marime, s-au intalnit astazi cu cei reprezentantii Alpha Bank, a treia banca din Grecia dupa active, pentru a discuta despre posibilitatea ca grupurile sa fuzioneze, dand astfel nastere celei mai mari banci din Europa de Sud-Est. In Romania, cele doua banci sunt prezente prin Bancpost, respectiv Alpha Bank.

EFG Eurobank Ergasias SA si Alpha Bank SA, doua dintre cele mai mari banci elene, vor sa-si uneasca activitatile pentru a face fata crizei cu care se confrunta tara. Alianta dintre cele doua banci ar urma sa creeze nu numai cel mai mare creditor din Grecia, ci din intreaga regiune de sud-est a Europei. In Romania, cele doua banci sunt prezente prin Bancpost, respectiv Alpha Bank.

Daca fuziunea se va concretiza, noua institutie prezenta pe piata autohtona va ocupa locul trei in Romania, un salt impresionant fata de locurile detinute de cele doua banci (Alpha Bank – opt, iar Bancpost – noua).

Noul grup va avea active in valoare de 150 de miliarde de euro, opt milioane de clienti, peste 2.000 de filiale si depozite constituite in valoare de 80 de miliarde de euro, potrivit agentiei de stiri Bloomberg.

Integral in Adevarul.ro

9 semne ca suntem din nou in recesiune globala

Lasă un comentariu

http://www.bloombiz.ro/international/9-semne-ca-suntem-din-nou-in-recesiune-globala

Economistii, cei mai puternici lideri politici si organizatii precum Fondul Monetar International si Banca Mondiala sunt ingrijorati ca omenirea a intrat intr-o noua recesiune. Scaderea comertului maritim, estimarile pesimiste de crestere a PIB-ului global si ratele ingrijoratoare ale somajului sunt doar cateva dintre cele noua semne care confirma aceste temeri.
Cercetarile intaresc ideea ca aceasta recesiune nu va fi nici scurta si nici blanda.

Cele mai vizibile efecte s-au facut simtite in SUA, Uniunea Europeana si Japonia.

Produsul Intern Brut (PIB) al Statelor Unite a crescut cu doar 2% in al doilea trimestru al anului.

PIB-ul Japoniei a scazut cu 0,3% in aceeasi perioada.

Germania, motorul de crestere al zonei euro, a inregistrat o crestere de doar 1% in al doilea sememestru.

Realitatea economica a acestor regiuni va afecta puternic expansiunea statelor BRIC (Brazilia, Rusia, India si China).

Cresterea PIB-ului in aceste state depinde intr-o foarte mare masura de exporturile acestora catre statele dezvoltate.

Recesiunile sunt masurate, in general, in functie de contractia PIB-ului, dar exista si alti indicatori la fel de importanti.

Capacitatea comertului maritim global este unul dintre acestia.

Razboaiele civile reprezinta un alt indicator al recesiunii, deoarece acestea pot distruge intregi economii nationale.

Cresterea numarului de persoane care sufera de malnutritie este un reper al scaderii globale a consumului in statele cele mai sarace.

Veniturile per gospodarie scad in timpul unei recesiuni, iar somajul creste sau ramane la nivelurile foarte inalte atinse in timpul regresului economic anterior.

Cheltuielile guvernamentale ar trebui sa stimuleze afacerile si consumul, dar scaderea acestora duce la disparitia celei mai importante plase de siguranta a revenirii economice.

Iata care sunt cele mai importante noua semne care demonstreaza ca ne aflam intr-o noua recesiune globala, conform BusinessInsider.

1. Comertul maritim

Acesta este un indicator critic al gradului de sanatate financiara mondiala, deoarece o parte foarte importanta a bunurilor consumate la nivel global sunt transportate pe apa.

Aici intra totul, de la titei brut si produse agricole, pana la autoturiste.

Cererea industriala a scazut dramatic, dupa cum a declarat gigantul AP Moller-Maersk.

Cele mai recente date legate de costurile obligatiunilor navale publicate de Baltic Dry Index arata ca ratele au scazut cu o treime in cursul acestui an.

Hanjin Shipping, Orient Overseas si Mitsui OSK Lines, unii dintre cei mai importanti jucatori din domeniu, nu au putut aplica suprataxele obisnuite din perioadele de varf a cererii.

Aceste lucruri se datoreaza faptului ca nu exista o cerere sufiecienta de transport a bunurilor de la o tara la alta.

2. Estimarile PIB-ului

Organizatiile eeconomice globale au revizuit simultan in scadere previziunile de crestere a PIB-ului.

Raportul emis in luna mai de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) ce analizeaza imbunatatirea PIB-ului statelor membre arata ca economica este in scadere, iar trendul va continua in 2012.

FMI a facut comentarii similare in iunie.

Banca Mondiala se asteapta, de asemenea, la o scadere a cresterii economice globale si a avertizat ca preturile marfurilor si a petrolului vor afecta revenirea economiei.

3. Scaderea cererii de petrol

OPEC (Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol) a revizuit in scadere estimarea cererii pentru perioada urmatoare.

Luna trecuta, OPEC a facut public raportul ce contine predictiile pentru a doua jumatate a acesui an, iar declaratiile ce au insotit lansarea documentului au fost ingrijoratoare.

„Temerile legate de nivelul datoriilor in Europa si SUA si semnele incetinirii economiei in China si India, au speriat piata si au crescut frica in anumite sectoare in legatura cu venirea unei noi receisuni globale.”

4. Scufundarea pietei de capital

Cele mai mari burse din lume au facut un pas inapoi. In natiunile puternice au fost vandute actiuni din toate domeniile la preturi foarte reduse.

Piete din regiunile in care investitorii credeau in continuarea unei cresteri sanatoase au fost nevoite sa tranzactioneze la niveluri similare cu cele de la inceputul verii, in cel mai fericit caz.

5. Somaj

Problema somajului s-a agravat in mare parte din statele dezvoltate.

Economiile cu cele mai mari probleme ale datoriilor tind sa aiba si cele mai mari rate ale somajului.

Astfel, Grecia a ajuns la 15%, Irlanda la 14% si Spania la 21%.

Pachetele guvernamentale de stimulare a economiei in aceste state au devenit utopice din punct de vedere financiar, dupa cum spun liderii politici.

6. Razboaie civile

Care sunt efectele razboaielor civile din ultima perioada? Lupta pentru construirea democratiei in Egipt a zguduit dramatic finantele tarii.

O mare parte dintre afaceri au fost inchise sau au inregistrat o scadere abrupta a vanzarilor din cauza haosului din acest stat care nu a reusit inca sa-si aleaga un guvern permanent.

Situatia in Libia este si mai grava, iar problema persista si in alte tari din aceasta regiune tulburata.

Efectele sunt clare. Egipt este a 40-a cea mai mare economiei mondiala, in functie de PIB.

Siria, Libia si Iraq se afla printre primele 70 de state in acelasi clasament.

Nelinistile civile si disparitia unei economii organizate vor continua sa afecteze exporturile acestor natiuni.

7. Saracia

Numarul oamenilor care traiesc sub limita saraciei si care nu au acces la alimente a crescut dramatic in acest an.

Natiunile Unite au atras atentia asupra faptului ca, in ciuda faptului ca PIB-ul mondiala a crescut cu 60% din 1992 pana in prezent, anumite parti ale lumii nu au inregistrat niciun fel de crestere.

8. Scaderea cheltuielilor guvernamentale

Cresterea economica inregistrata de SUA, Marea Britanie, Grecia, Franta, Italia si Spania depinde intr-o foarte mare masura de cheltuielile guvernamentale.

Aceasta simbioza devine si mai puternica in conditiile unei economii globale slabite.

Nu doar ca nu si-au marit aceste cheltuieli, insa multe state au taiat puternic din bugete.

Criza financiara din zona euro este atat de grava incat Grecia, Portugalia, Italia, Spania si Marea Britanie au taiat sau au promis sa taie parti semnificative din cheltuieli, masura ce face parte din programul de implementare a programelor de austeritate.

9. Wall Street, in cadere libera

Cele mai mari banci si case de brokeraj vor sa-i convinga pe oamenii de afaceri si pe investitori ca economia este pe crestere.

Veniturile acestora din fuziuni si achizitii, investitii individuale, activitati legate de datoriile companiilor si listari publice deschise sunt bazate pe o extindere economica robusta.

In acest moment, unele dintre cele mai mari case de investitii au inceput sa vorbeasca pe un ton mai pesimist.

Morgan Stanley a revizuit, recent, in scadere previziunea de crestere economica globala.

Banca a spus ca SUA si zona euro „se apropie periculos de mult de recesiune”.

Goldman Sachs a scazut, de asemenea, estimarea de crestere a PIB-ului global si a vorbit de pericolele din SUA si Europa, cum ar fi datoriile suverante si lipsa suportului financiar guvernamental.

Articol de Silvia Panturu

Noile reguli din afaceri

Lasă un comentariu

Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?

In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.

Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.

Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.

Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.

SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.

SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.

SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.

SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.

SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.

Din Business Magazin.ro

 

Taxa pe tranzactiile financiare si un guvern adevarat al zonei Euro

Lasă un comentariu

Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy vor propune partenerilor europeni, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare si formarea unui „veritabil guvern al zonei euro”, transmite Reuters. „Ministrii de Finante din Germania si Franta vor propune institutiilor europene, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare”, a declarat Sarkozy intr-o conferinta de presa la sfarsitul intalnirii cu Merkel, scrie Money.ro

 Sarkozy si Merkel se opun crearii de euroobligatiuni

Sarkozy si Merkel se opun initiativei privind crearea de euroobligatiuni ca masura pentru a infrunta criza bugetara si financiara din zona euro. Merkel a declarat ca nu crede ca „euroobligatiunile pot fi de ajutor in acest moment”. Sarkozy a completat spunand ca aceste obligatiuni comune ar putea pune in pericol tarile cu ratinguri ridicate si nu pot reprezenta decat „momentul culminant al procesului de integrare”, spune Money.ro

Fondul de stabilitate europeana nu va fi majorat

Sarkozy si Merkel au cazut de acord: fondul de stabilitate europeana EFSF nu va fi majorat, insa vor depune toate eforturile pentru a restabili increderea in zona euro, potrivit Reuters. Scopul nu a fost atins, pietele se asteptau la actiuni conctete, precum majorarea fondului de salvare sau emisiunea se obligatiuni comune ale zonei, ambele variante fiind respinse de cei doi lideri europeni.

Wall Street trece pe rosu, pe fondul dezamagirii privind intalnirea Merkel – Sarkozy

Actiunile americane au scazut cu peste 1%, pe fondul vestilor privind cresterea economica a Germaniei im trimestrul al doilea si ca urmare a intalnirii liderilor francez si german, care nu a reusit sa linisteasca grijile cu privire la criza datoriilor zona euro, scrie Reuters.

Integral in Money.ro

Acestea au fost in mare masurile propuse la intalnirea de marti dintre Merkel si Sarkozy, in plus s-a amintit de retragerea fondurilor structurale de la tarile care inregistreaza in continuare deficit de cont curent.

Sursa:

http://www.banknews.ro/stire/51137_merkel_si_sarkozy_vor_o_taxa_pe_tranzactiile_financiare_si_un_guvern_al_zonei_euro.

Despre „Taxa pe tranzactiile financiare” primele pareri sunt retinute sau negative:

http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/taxa-tranzactiile-financiare-cum-ai-impozita-pasarile-migratoare

http://www.banknews.ro/stire/51168_bancile_din_ue_critica_propunerea_franco-germana_privind_taxa_pe_tranzactiile_financiare

Despre crearea unui adevarat guvern al zonei Euro

http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/sarkozy-merkel-propun-crearea-unui-adevarat-guvern-al-zonei-euro

Ce va insemna acest guvern al zonei Euro urmeaza sa aflam in zilele urmatoare.

Totul despre Euro

Incepe Razboiul Natiunilor?

Lasă un comentariu

Revista Time scrie despre declinul şi căderea Europei

„Marea Britanie arde. Dar nu flăcările de pe străzile Londrei captează atenţia în aceste zile, ci ştirile venite de la New York sau Berlin, ca urmare a controversatei scăderi de rating a Statelor Unite. Marea Britanie sau Statele Unite continuă să fie în atenţie ca şi în urmă cu 20 de ani, doar că atunci erau în plin avânt, iar acum sunt în cădere liberă. În Europa, uniunea economică se deşiră. Ce este de făcut?”

O concluzie – şoc o trage celebrul săptămânal american Times, în ultimul său număr: „Este vremea să spunem adio vechii ordini mondiale”.

Sub titlul „Sfârşitul Europei”, revista publică pe prima pagină o imagine a unui tănăr de culoare pe un fond roşu. Trimiterea este evidentă: săptămâna trecută periferiile Londrei au ars la propriu pe fondul violenţelor care au cuprins Regatul Unit.

Ce se întâmplă cu lumea? Hegemonia SUA, crede Times, puternic sprijinită de destrămarea fostei Uniuni Sovietice şi a căderii Zidului Berlinului în 1989 de la construcţia căruia s-au împlinit  la 13 august 50 de ani a luat sfârşit. Încercarea Europei de a însemna ea singură o putere a eşuat. Globalizarea a permis statelor în curs de dezvoltare să crească într-un ritm puternic şi mult mai repede decât ar fi crezut cineva. Iată cât de puternice sunt acum China, India şi Brazilia. Ce concluzie putem trage? Ordinea mondială se schimbă. Cât de repede? Viitorul va aşeza în ordine de bătaie marile puteri epuizate de criză şi noile state care se pregătesc să devină mari puteri şi care nu ştiu încă să-şi folosească puterea pe care o au, crede Time.

Cu o Italie, Spanie sau Grecie aflate în pragul falimentului, cu o Germanie sau Elveţie în pericol şi cu o Mare Britanie în flăcări Europa nu are putere să facă jocurile. „Spuneţi adio vechii ordini mondiale.”

„Uniunea economică este înfrântă. Marea Britanie care şi până acum era un partener comercial slab, a ajuns şi mai slab. Trebuie să lupte cu propriile-i flăcări înainte de a veni altora în ajutor eventual pentru a ajuta la salvarea monedei unice. Europa trebuie să-şi ea adio de la vechea ordine”, comentează Time.

Este posibil ca Europa să nu-şi fi spus în istorie ultimul cuvânt, spun autorii Time. Dar este îngenunchiată de lucruri peste puterile ei începând chiar cu lipsa de viziune a conducărililor, iar acest lucru ridică semne de întrebare asupra destinului ei colectiv.

Update 17.08.2011: O mare conspiratie mondiala

De ce noua criza este diferita de cea din 2008?

Lasă un comentariu

Din Wall-Street.ro

Panica investitorilor de pe burse pare sa fi revenit la cotele din perioada colapsului Lehman Brothers, dar analistii ne dau asigurari ca cele doua crize sunt diferite si nu se mai poate repeta scenariul din 2008, in conditiile in care lumea se confrunta acum cu riscuri diferite.

Crizele au origini diferite iar modul de propagare este complet opus.

In 2008, criza s-a propagat de jos in sus, adica de la cumparatorii de case prea optimisti, care au supralicitat preturile, la masinaria de securitizare creata de arhitectii de pe Wall Street si a ajuns in cele din urma sa infecteze intreg sistemul financiar.

“Tocmai prabusirea sistemului financiar a cauzat recesiunea”, se arata intr-o analiza Wall Street Journal.

In prezent, criza se propaga de sus in jos, guvernele fiind incapabile sa stimuleze economia si sa puna in ordine finantele interne. Ca urmare, increderea comunitatii de busines si a lumii financiare s-a prabusit, determinand o reducere agresiva a cheltuielilor facute de sectorul privat si a investitiilor.

“S-a format astfel un cerc vicios care conduce la somaj ridicat si cresteri modeste. Pietele si bancile in acest caz sunt victimele, nu vinovatele”, mai arata analiza Wall Street Journal.

FED mentine cel putin doi ani politicile de stimulare economica

Lasă un comentariu

Rezerva Federala a SUA (Fed) a anuntat, marti, ca va mentine politicile de stimulare pentru cel putin inca doi ani, intr-un efort de a sustine economia si pietele globale inca fragile.

Este insa neclar daca decizia, care nu implica un angajament privind noi fonduri pentru cumpararea de obligatiuni, va fi suficienta pentru a oferi un punct de sprijin bursei din Statele Unite, dupa ce acestea au pierdut 15% in ultimele doua saptamani.

Cresterea economica a SUA se dovedeste considerabil mai slaba decat asteptarile, indicand ca inflatia, care s-a temperat recent, va ramane sub control in viitorul previzibil, mentioneaza Fed.

„Fed anticipeaza ca situatia economica, incluzand o rata redusa de utilizare a resurselor si o perspectiva pentru inflatie temperata pe termen mediu, va garanta, probabil, un nivel scazut al ratelor la fondurile federale cel putin pana la mijlocul anului 2013″, se arata intr-un comunicat al Fed.

Dobanda de politica monetara a bancii central americane se afla la un minim istoric, in banda de variatie 0-0,25%.

Integral in Mediafax.ro

Preluat din BankNews.ro

Riscul de faliment al Romaniei – Topul celor mai riscante economii

Lasă un comentariu

In aprilie 2011, Fondul Monetar International arata ca CDS-urile Romaniei sunt mai bine cotate decat cele ale Ungariei, dar mai prost privite decat cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cu alte cuvinte, investitorii internationali considerau ca Ungaria este mai predispusa la incapacitate de plata decat Romania, se arata intr-o Analiza GANDUL

Un raport al CMA privind riscul incapacitatii de plata a datoriilor suverane in trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011 plaseaza Romania pe locul 17 intr-un top al celor mai riscante economii din lume, in care au fost incluse 67 de tari (locul 1 fiind cel mai riscant). Sansele ca Romania sa intre in incapacitate de plata sunt evaluate la 16,2%, cu un pret mediu al CDS de 245 de puncte, in trimestrul 2 al anului curent. In comparatie, economia cu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% sanse de faliment si o cotatie a CDS de 2.100 de puncte.

Statele cu economii mai riscante decat cea a Romaniei (sursa Raport CMA, iulie 2011)

  • • Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
  • • Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu 988
  • • Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu 798
  • • Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
  • • Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
  • • Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu 588
  • • Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
  • • Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
  • Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
  • • Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
  • Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
  • • Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
  • Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
  • • Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
  • • Croatia: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
  • • Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267
Preluat din BankNews.ro

Ultimele profetii ale lui Roubini

Lasă un comentariu

Legendarul economist Nouriel Roubini este platit sa calatoreasca in toata lumea pentru a profeti apocalipsa. Acesta a tinut in ultima perioada un numar incredibil de discursuri. Adeptii care nu reusesc sa fie in sala, il urmaresc pe diverse retele sociale, cum ar fi Twitter. Iata cele mai interesante profetii din 2011 ale celebrului profesor, scrie BloomBiz.ro

In luna iulie, Roubini a zburat la Aspen in statul american Colorado. „SUA are urgent nevoie de un stimul mai puternic, urmat de masuri de redresare fiscala. Daca nu se va intampla asta, intregul mecanism fiscal se va prabusi”, a spus Roubini.

In aceeasi luna, Roubini a ajuns la Shanghai. Le-a spus chinezilor ca riscul unei aterizari periculoase a statului este foarte mic pe termen scurt. Insa acesta nu este la fel de optimist in ceea ce priveste viitorul tarii dupa anul 2013. Din China, Roubini a ajuns la Sydney in Australia. Cu toate ca este optimist in ceea ce priveste viitorul acestui stat, economistul a avertizat in legatura cu o posibila „boala olandeza”, produsa de profiturile miniere care ar putea duce la o economie „in doua viteze”.

Integral in Bloombiz.ro

Din BankNews.ro

SUA pierde ratingul AAA pentru prima data

Lasă un comentariu

Agenţia de rating Standard&Poor’s a retrogradat calificativul acordat Statelor Unite pentru prima dată în istorie, de la AAA la AA+, cu perspectivă „negativă” oferind astfel o lovitură puternică sistemului politic şi în acelaşi timp o critică la adresa legislativului pentru eşecul de a reduce cheltuielile şi de a echilibra bugetul, scrie Bloomberg. Este pentru prima dată când SUA pierde ratingul maximacordat de agenţia Standard & Poor’s în anul 1917.
Standard&Poor’s avertizează că o nouă scădere a ratingului ar putea avea loc în doi ani dacă reducerea cheltuielilor nu este conformă planului adoptat de Congres pe 2 august.

Scăderea ratingului reflectă opinia noastră că planul de consolidare fiscală aprobat de Congres recent nu va fi suficient pentru a stabiliza datoria pe termen mediu asumată de executiv”, a anunţat S&P într-un comunicat publicat vineri, după închiderea pieţelor. Chiar şi cu acest plan adoptat S&P susţine că gradul de îndatorare va ajunge la 74% din PIB până a sfârşitul anului, 79% până în 2015 şi 85 la sută până în 2012. Decizia S&P pare mai degrabă o sancţiune dată politicienilor americani: „Majoritatea republicană din Congres continuă să se opună oricărei măsuri care ar duce la creşterea veniturilor”.

Barack Obama: „Vom ieşi din criză. Lucrurile se vor îmbunătăţi”

Autorităţile americane au oferit imediat o replică prin vocea unui membru al Trezoreriei, care a afirmat că analiza firmei conţine „o eroare de 2.000 de miliarde de dolari”. Oficialul nu a vrut să fie citat cu numele, refuzând totodată să explice unde este greşeala, precizând că „vorbeşte de la sine”.

Alte două mari agenţi de rating, Moody’s şi Fitch, au confirmat săptămână aceasta ratingul de credit „AAA” al Statelor Unite, după ce Washingtonul a evitat la limită intrarea în default (incapacitate de plată), dar ambele agenţii de evaluare financiară au lansat avertismente privind deficitul şi situaţia economică.

Congresul american a aprobat pe 2 august majorarea plafonului de îndatorare al ţării stabilit anterior la 14,3 miliarde de dolari, stabilind totodată un plan de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2.400 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Perspectivele retrogradării s-au arătat încă de atunci însă investitorii s-au îngrămădit cu toate acestea pe titlurile trezoreriei SUA, în contextul unor alternative reduse pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro.

Din ZF.ro

Update 9.08.2011 – reactii din presa : http://www.zf.ro/business-international/editorial-time-am-luat-resursa-noastra-cea-mai-pretioasa-increderea-si-ne-am-batut-joc-de-ea-

Older Entries Newer Entries