Banca Nationala a Romaniei (BNR) a realizat anul trecut un profit brut de 4,6 miliarde lei (aproximativ 1,1 miliarde euro), mult mai mare decat castigurile insumate ale tuturor bancilor care au incheiat pe plus in 2009, insa profitul net s-a limitat la 300 milioane de lei. „Rezultatul financiar pozitiv de anul trecut s-a ridicat la 4,6 miliarde lei, din care am acoperit insa pierderi de 2,8 miliarde lei din anii precedenti. Din profitul ramas am varsat 80% la bugetul de stat, adica 1,5 miliarde lei”, a declarat prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, citat de Mediafax.
Sistemul bancar a inregistrat anul trecut un profit net de 772 de milioane de lei (sub 200 de milioane de euro), in conditiile in care 22 de institutii de credit au avut castiguri cumulate de peste 2 miliarde lei si 20 de banci au suferit pierderi care au depasit un miliard de lei. Profitul brut al bancilor este impozitat prin cota unica de 16%.
Oficial s-a revenit saptamana trecuta la tarifele aferente anului 2009, dar deocamdata nu s-a facut modificarea in sistem la Directia de taxe si impozite din Primarie. Deci, trebuie sa mai asteptam.
Aflam din Zf.ro care sunt acestea si cine sunt fericitii beneficiari:
„Cea mai mare pensie medie din structurile speciale o castiga fostii aviatori, care au o indemnizatie lunara medie de 9.177 de lei (2.200 de euro), potrivit datelor din decembrie ale Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS).
Pe locul doi in topul castigurilor la pensie se afla magistratii, care incaseaza lunar dupa pensionare 8.589 de lei (2.050 de euro).
Pensiile fostilor salariati din structurile Ministerului de Interne si de Aparare sunt cele mai mici din sistemul pensiilor speciale, de aproximativ 1.500 de lei (360 de euro), insa au cel mai mare impact bugetar, intrucat beneficiarii reprezinta 70% din totalul pensiilor speciale.
Fostii politisti si militari sunt cei mai numerosi in structurile speciale de pensii, adica aproximativ 140.000 dintr-un total de 200.000. Ofiterii din armata si interne iau peste 80% din pensiile speciale, respectiv un miliard de euro, potrivit unor calcule anterioare ale ZF.
Cea mai mare pensie speciala aflata in plata in prezent este de 37.000 de lei, se arata in proiectul unic al pensiilor, aflat in prezent in dezbatere publica, fara sa se precizeze din ce categorie profesionala provine cel care incaseaza aceasta indemnizatie.
Pensii mari au si fostii angajati ai Curtii de Conturi, unde cei 300 de beneficiari incaseaza o pensie medie lunara de 5.474 de lei. Diplomatii au pensii medii de 4.285 de lei, iar parlamentarii – de 3.648 de lei.
Legea unitara a pensiilor prevede recalcularea pensiilor speciale ale magistratilor, diplomatilor, parlamentarilor, aviatorilor sau ale fostilor angajati ai Curtii de Conturi, dar nu si pe cele ale fostilor militari sau politisti.
Desi proiectul de lege anuleaza legile speciale in vigoare, potrivit articolului 176 (1), cele doua categorii de beneficiari de pensii speciale – militarii si politistii – isi pastreaza pensia in plata, care va fi impartita la valoarea punctului de pensie aflat in vigoare.
Legea pensiilor trebuie sa fie finalizata pana la mijlocul acestui an, urmand sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2011, ea fiind o conditie in acordul cu FMI, la fel ca legea salarizarii bugetarilor.” Cat castiga beneficiarii legilor speciale
Categorie de pensionari
Numarul beneficiarilor
Indemnizatie medie lunara (lei)*
Fosti salariati din Ministerul de Interne
61.307
1.440**
Fosti salariati din Ministerul Apararii
76.868
1.493**
Diplomati
704
4.295
Personal aeronautic civil
1.539
9.177
Parlamentari
522
3.648
Functionari publici parlamentari
388
2.767
Procurori si judecatori
2.684
8.589
Personal specialitate instante
1.952
2.934
Curtea de Conturi
300
5.474
* Datele corespund lunii decembrie.
** Date furnizate ZF de Ministerul de Interne si Ministerul Apararii in 2007.
Sursa: Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS)
Acum doua zile am primit scrisorile cu taxele si impozitele care trebuie platite anul acesta. Taxa de parcare in fata blocului, unde se parcheaza cine vrea, cand vrea si cum vrea ar fi mai mare decat impozitul la casa. Am inteles ca s-a revenit insa asupra acestei taxe aproape tripla fata de anul precedent si urmeaza sa o platim la nivelul lui 2009. Sa vedem cand o vom putea plati la nivelul vechi.
Intrebarea mea este cine si-a permis sa o majoreze si pe ce temei legal?
Noi va trebui in continuare sa veghem sa nu ni se ocupe locul de parcare. Mai ales atunci cand il curatam de gheata si zapada si devine foarte atractiv…pentru vizitatori si vecini.
Guvernantii si-au facut planurile pe termen lung in ceea ce priveste mediul de afaceri. Vor ca, in cinci ani, in Romania sa nu mai existe nici macar o societate comerciala. Obiectiv lesne de atins in conditiile in care mult asteptatele masuri anticriza au fost inlocuite cu masuri antieconomice, iar sclavagismul fiscal pare sa fie cuvantul de ordine pentru aceasta perioada. In prezent, 540 de firme ies zilnic din peisajul de afaceri, cifra care ar putea creste semnificativ daca fanteziile fiscale guvernamentale vor fi puse in practica.
Lipsa unui program anticriza, cumulata cu introducerea unor noi impozite si taxe sau majorarea celor existente, face ca zilnic, in medie, 540 de firme sa decida sa se retraga din zona afacerilor. Intr-un asemenea ritm, in decurs de cinci ani, nu va mai exista nici macar o societate comerciala. Calculul este cat se poate de simplu: in 2009, au pus lacatul pe usa 195.743 de firme si au fost infiintate 57.000, ceea ce inseamna un „deficit” de aproximativ 140.000. Cum numarul total al societatilor comerciale este de 690.000, in cinci ani mediul de afaceri privat va disparea in totalitate.
Oamenii de afaceri considera insa ca acesta este doar inceputul si ca in 2010 lucrurile vor sta mult mai rau decat in anul precedent. In special pentru firmele romanesti, care au fost lovite mai sever de criza. Pe lista motivelor se adauga si blocarea accesului la finantare, situatie la care s-a ajuns tot din cauza statului care a devenit clientul principal al bancilor. Companiile multinationale, in general cele cu capital strain, au reusit sa reziste mai bine in acest mediu, pentru ca au avut acces la finantarile intragrup. Ba, mai mult, prin inchiderea firmelor autohtone, companiile „din afara” au scapat, in multe cazuri, de concurentii locali.
Iar vestile de la Palatul Victoria nu sunt deloc imbucuratoare. Daca noile „fantezii” fiscale ale Guvernului vor fi puse in practica, pentru a ramane cu un leu in buzunar la sfarsitul lui 2010, micul intreprinzator va trebui sa plateasca la stat 1,39 lei. Asta in varianta fericita, cand realizeaza un profit brut de 40% la o cifra de afaceri de 100.000 de euro. Prin comparatie cu 2009, darile catre stat ale fostilor patroni de microintreprinderi vor creste de aproximativ trei ori.
In ceea ce priveste scutirea de la plata impozitului pe profitul reinvestit, aceasta este considerata mai degraba o amanare la plata, fiind similara unei amortizari supraaccelerate, cu efecte imediate.
Nu este nevoie de aplicatii speciale pentru aceasta trecere, totul se face in mod automat: de la plata impozitului de 3% pe cifra de afaceri se trece la plata impozitului de 16% pe profit.
Dupa patru luni de discutii si tatonari intense, declaratii acide si nervi intinsi la maxim, Cadbury a acceptat oferta de preluare de 19 mld. dolari venita din partea Kraft. Producatorul american de dulciuri devine astfel cea mai mare companie de profil din lume. Cu o singura conditie: renuntarea la operatiunile Cadbury din Romania si Polonia, care raman astfel tinta unei preluari.
„Cele mai importante branduri intrate in portofoliul Cadbury in 2007 sunt Kandia, Magura, Silvana si Sugus. De la intrarea pe piata romaneasca, Cadbury nu a investit in branduri noi, concentrandu-se doar pe finalizarea rebranding-ului Silvana si a prajiturilor Magura. In plus, compania nu a reusit sa treaca pe profit in 2008, inregistrand pierderi de 4,87 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor. In 2008, Cadbury afisa vanzari in stagnare de 33 mil. euro, de cinci ori mai mici decat rezultatele Kraft Foods.
Totodata, Cadbury Romania a trecut si prin schimbari de top management, in ultimii doi ani compania schimbandu-si de trei ori conducerea. Astfel, dupa preluarea Kandia-Excelent, Sorin Alexandrescu, cel care a coordonat compania timp de opt ani, si-a anuntat retragerea. El a fost inlocuit de Jose Bonito, urmat la scurt timp de un nou director general, Martin Drane„.
Elena Niculescu 
Comentarii recente