Am intrat si eu in „randul lumii”!

Lasă un comentariu

Ce scriam exact in urma cu doi ani:

Aseara mi-am luat cu mine si Android-ul fara sim pe care il am de cca. un an, dar nu-l folosesc; m-am gandit sa-l prezint domnisoarelor-nepoate spre butonare, in ideea ca poate mai invat si eu ceva de la ele!  #Sara l-a deschis imediat, a facut cateva fotografii, dar Aylin (trei ani si cinci luni!) l-a solicitat de la inceput, l-a butonat/atins prin partile esentiale, a ajuns la Youtube si atunci a spus: sa vedem daca are internet?!? Apoi a raspuns tot ea: n-are!
Pai n-avea acces la „wi-fi”-ul lor, caci nu-l conectase nimeni!
Copilul de trei ani si cinci luni stia foarte bine!

Ieri am fost in vizita prelungita la gemenii familiei care tocmai au implinit si ei trei ani si cinci luni. Unul dintre ei primise tabletzica de la tatal sau care se grabea sa plece la serviciu si glisa pe ea in cautarea desenelor animate preferate. Celuilalt i-am oferit smartfonul meu pe care nu-l folosesc in general decat pentru apeluri telefonice. De dragul fericirii lui si ca sa scurtez timpii de asteptare, mi-am amintit de comenzile vocale pe care i le poti adresa lui Google si te rezolva imediat! Tot de la domnisoarele-nepoate am aflat aceste tehnici „de supravietuire” in era digitala! (Ce ne-am face fara generatia inteligenta Alpha?) 

Prin urmare, am cerut cu glas tare Tom si Jerry atat eu cat si copilul, iar Youtube ne-a pus la dispozitie ce-am solicitat!

Acum ma simt si eu in randul lumii deoarece am facut progrese in folosirea tehnologiei moderne de dragul celor mici!

Ma gandesc doar la ce-mi vor recomanda zilele acestea Google&Youtube&Facebook! 😀

Februarie in imagini frumoase

Lasă un comentariu

Anemone pictate in 2012 si lalele. Decoratiuni interioare din februarie 2015.

Zambile mov din februarie 2016.

Colaj cu bobocii de orhidee din februarie 2017, pe vremea cand inca mai infloreau.

Colaj cu ghioceii fotografiati la inceputul lui februarie 2018.

My Best Photos With Flowers In November

Lasă un comentariu

Motto: Culorile si frumusetea florilor ne pot oferi refugiul din calea tuturor „atentatelor” exterioare la starea de bine pe care ne-o dorim cu totii in fiecare zi!

Poveste din Bucuresti – florile de la geam

Lasă un comentariu

Dialog cu o vecina de dimineata:
Ea: vai, ce flori frumoase aveti la geamuri, ca-n Germania…
Eu: da, ne-am creat singuri surse de oxigen!
N-am adaugat nimic in sensul ca se poate si-n Romania, dar trebuie sa le-ngrijesti si sa ai plase la geamuri care nu se deschid in afara! (De fapt, acesta-i secretul!)
#PovestiDinBucuresti

De ziua Bucurestiului – orasul meu natal

Lasă un comentariu

La Multi Ani, Bucuresti!

Ateneul Roman – o cladire emblematica a Bucurestiului care a gazduit in ultimele saptamani (impreuna cu alte sali de concerte) Festivalul International George Enescu.

Cladirea BNR de pe strada Doamnei, zona in care am avut biroul si am lucrat zilnic peste douazeci de ani.

Fantana arteziana de la Universitate pe care am fotografiat-o de nenumarate ori in ultimii ani.

Fantana arteziana de la coloane – Calea Victoriei. Aici veneam cu mama mea in copilarie in drum spre magazinele Romarta, Victoria, „Cei trei ursuleti”, Romarta copiilor, Bucuresti, atunci cand mergeam la cumparaturi.

Fotografiile dateaza din arhiva mea personala #FB 2012, cand am inceput sa fac fotografii cu un IPhone.

Poveste de viata

Lasă un comentariu

Motto: „Pentru unii oameni viata pe cont propriu incepe mai devreme, pentru altii mai tarziu, iar pentru restul nu incepe niciodata!”

Pentru mine, viata pe cont propriu a-nceput la douazeci si trei de ani dupa ce-am absolvit facultatea, m-am casatorit, am inceput sa lucrez la primul meu loc de munca si in curand am devenit mama. Totul pare simplu si banal la prima vedere, dar daca ma gandesc mai bine, nu-i deloc asa! In spatele tuturor celor mai sus-mentionate au existat zile si nopti de eforturi sustinute pentru supravietuire, pentru a face fata tuturor provocarilor, pentru a-mi consolida pozitia in societate, pentru a avea o cariera, pentru a-mi creste primul copil, iar mai tarziu si pe al doilea.

Oamenii care n-au avut niciodata o familie, care nu si-au dorit copii isi imagineaza ca suntem egali in fata vietii, dar aceasta este o teorie absurda si falsa!

Ma deranjeaza tupeul unor oameni care-mi compara copiii mei cu ai lor; multi au esuat in viata si-mi dau seama ca astfel de comparatii nu ar trebui facute deoarece starnesc ura si invidie, iar eu nu doresc energii negative din partea nimanui!

Fiecare isi traieste viata asa cum vrea, dar nimeni n-ar trebui sa-i invidieze pe cei care-au muncit peste masura pentru a-si creste, educa si forma copiii!

Am multe prietene care n-au avut niciodata familie, copii, dar aceasta e problema lor, nu-i a mea. 

Cunosc multi oameni care au divortat, unii si-au cladit alte familii, altii au ales singuratatea. Este de asemenea problema lor, nu-i a mea!

 

Natura in luna August la Bucuresti

Lasă un comentariu

Sfarsit de Iulie 2019

Lasă un comentariu

Avem campioni la tenis, dar n-avem terenuri pe iarba!

Lasă un comentariu

#AfterWimbledon
Intr-un interviu pe care l-am auzit sambata la radio, Simona a spus ca tenisul este un sport costisitor pe care nu si-l poate permite oricine, de aceea isi pune mari sperante in ceea ce va face Ion Tiriac pentru tenisul romanesc. Am aflat cu ajutorul lui google de alegerea omului de afaceri mai sus-mentionat la sefia FRT ( cu certuri, contestatii, porecle s.a.m.d.) in iunie 2019. Acum sunt curioasa daca va exista o infuzie de capital in tenisul romanesc? Daca stie cineva ceva concret imi poate lasa un comentariu la acest post!

P.S.: presa sportiva era preocupata ieri dimineata de rochia pe care o va purta Simona la petrecerea de seara si cine o va invita la dans.

In zilele urmatoare se va trece la acuzatii, se va vorbi despre lipsuri, despre subfinantare si asa mai departe. Se va estompa entuziasmul si se va instala victimizarea…

Amintiri de ziua mea

Lasă un comentariu

Cele mai reusite petreceri de ziua mea despre care-mi amintesc cate ceva; altele le-am organizat la birou, impreuna cu diversi colegi de-a lungul anilor, uneori ne pria, alteori mai putin…

  • Prima – eram prin liceu impreuna cu prieteni, frati si colegi de scoala.
  • A doua – eram la sfarsitul facultatii si am sarbatorit un fel de logodna de ziua mea. A fost o petrecere foarte reusita cu lume multa, cu dans tot timpul si muzica data la maximum.
  • A treia – in anul 2000 cand am invitat prieteni, ex-colegi de facultate si rude. Petrecerea a fost afara si a avut mult farmec! Parca pe-atunci nu erau atat de multi tzantzari in Bucuresti!

Older Entries Newer Entries