Ce scriam exact in urma cu doi ani:
Aseara mi-am luat cu mine si Android-ul fara sim pe care il am de cca. un an, dar nu-l folosesc; m-am gandit sa-l prezint domnisoarelor-nepoate spre butonare, in ideea ca poate mai invat si eu ceva de la ele! #Sara l-a deschis imediat, a facut cateva fotografii, dar Aylin (trei ani si cinci luni!) l-a solicitat de la inceput, l-a butonat/atins prin partile esentiale, a ajuns la Youtube si atunci a spus: sa vedem daca are internet?!? Apoi a raspuns tot ea: n-are!
Pai n-avea acces la „wi-fi”-ul lor, caci nu-l conectase nimeni!
Copilul de trei ani si cinci luni stia foarte bine!
Ieri am fost in vizita prelungita la gemenii familiei care tocmai au implinit si ei trei ani si cinci luni. Unul dintre ei primise tabletzica de la tatal sau care se grabea sa plece la serviciu si glisa pe ea in cautarea desenelor animate preferate. Celuilalt i-am oferit smartfonul meu pe care nu-l folosesc in general decat pentru apeluri telefonice. De dragul fericirii lui si ca sa scurtez timpii de asteptare, mi-am amintit de comenzile vocale pe care i le poti adresa lui Google si te rezolva imediat! Tot de la domnisoarele-nepoate am aflat aceste tehnici „de supravietuire” in era digitala! (Ce ne-am face fara generatia inteligenta Alpha?)
Prin urmare, am cerut cu glas tare Tom si Jerry atat eu cat si copilul, iar Youtube ne-a pus la dispozitie ce-am solicitat!
Acum ma simt si eu in randul lumii deoarece am facut progrese in folosirea tehnologiei moderne de dragul celor mici!
Ma gandesc doar la ce-mi vor recomanda zilele acestea Google&Youtube&Facebook! 😀
Elena Niculescu 
Lasă un răspuns