Am citit foarte multe in mediul virtual despre intelectualii (scriitori, poeti) care se considera ca facand parte din generatia, sau curentul „optzeci”.
Recunosc faptul ca in anii ’80 eram atat de ocupata cu activitatea de export si cu cea de familie, incat nu aveam foarte mult timp liber la dispozitie pentru activitati „culturale”. Citeam, mergeam la teatru, la concerte, la expozitii de pictura si cam atat. Calatoream destul de des in tara, la fabrici, mergeam de cateva ori pe an in delegatii externe si nu aveam foarte mult timp ramas disponibil pentru mondenitati.
Adica in acea perioada eu faceam ceea ce trebuia sa fac, nu ceea ce as fi vrut poate sa fac! Dar nu m-am victimizat niciodata, am incercat sa fac fata situatiei, nu mi-a fost usor, dar am rezistat!
Acum ma gandesc la faptul ca in acea perioada am realizat multe lucruri bune si concrete pentru mii de oameni care erau angajati in fabricile din industria textila. Obtineam ordere de la partenerii externi dupa tratative si negocieri, incheiam contracte si apoi plasam comenzile la fabricile din tara, le urmaream zilnic evolutia, apoi incarcam marfurile produse in camioane, vagoane, containere, pe vase de linie, le facturam la extern si urmaream incasarea facturilor. Faceam totul de la carat/impachetat colete de mostre pana la activitatea de negociere.
Cei care au lucrat in acea perioada in sistemul de comert exterior nu s-au constituit in niciun curent, despre ei nu se vorbeste frumos in ziua de azi, de fapt nu se vorbeste mai deloc! Este un subiect tabu, de cand s-a dus vorba-n targ ca un singur nume de om si o singura denumire de companie ar reprezenta miile de oameni si zecile de companii care insemnau sistemul de comert exterior „d’antan”!
Intr-o societate faramitata, divizata, deziluzionata, manipulata din toate partile, oamenii cu greu isi regasesc echilibrul…asta in cazul in care au fost vreodata rationali, echilibrati, obiectivi, cu discernamant si asa mai departe.
Multi se lauda cu ce-au fost odata, altii considera ca sunt acum la apogeul carierei, creatiei, ori prosperitatii; o lume eterogena si plina de creaturi ciudate.
In viata nu este suficient sa crezi in ceva, depinde in ce! Totul tine de alegerile pe care le faci si de stima de sine! Legat de stima de sine, consider ca este important cum te prezinti in fata celorlalti oameni; un aspect ingrijit conteaza foarte mult, este ca o carte de vizita! Uneori trebuie sa stii sa-ti stabilesti ordinea prioritatilor! Victimizarea excesiva nu ajuta, ba dimpotriva. Bogatia este relativa si nu inseamna rafinament, iar nobletea de regula este nativa, se mosteneste. #SavoirVivre #ArtaDeATrai
Astazi am ascultat la RRA o emisiune despre copiii internati la spitalul Marie Curie din capitala, iar concluzia este aceeasi ca si pana acum cateva zile: cauza imbolnavirii necunoscuta! S-au studiat foile de observatie, s-a urmarit evolutia fiecarui copil de la nastere si pana-n momentul imbolnavirii grave, s-au prelevat probe de apa, lapte praf, fructe si legume, au fost verificate conditiile de igiena din casele de unde provin copiii, s-au disecat tot felul de ipoteze, dar degeaba! Exista multe semne de intrebare in continuare, deoarece eventuala administrare de antibiotice ori antidiareice pot avea reactii imediate asupra cauzelor imbolnavirii (din care motiv rezultatele analizelor nu mai sunt edificatoare), dar efectele infectarii/intoxicarii au ramas in organism si isi urmeaza „programul” diferit de la un subiect la altul functie de rezistenta fiecaruia, de imunitate, etc.
Ieri s-a declansat razboiul antenelor cu viteza fulgerului. Eu am aflat abia seara de pe Facebook si iar am constatat cu cata aversiune se trateaza oamenii unii pe altii…
Barbatii au iesit la atac inarmati cu toata artileria de injuraturi si cuvinte grele, iar femeile „dedicate” politicii autohtone si lipsite de alte ocupatii/obligatii/indeletniciri femeiesti/etc. au preluat stindardele luptei exprimandu-si opiniile bine conturate functie de context, de barbatii macho pe care-i admira si asa mai departe.
Imi amintesc de anii anteriori cand niste adevarate femei fara ocupatie, ma indemnau sa am opinie, sa ma implic pe baricade, sa ies in strada, etc. Una era de stanga, alta era de dreapta si au parasit in acelasi moment lista mea de amici virtuali #FB din cauza refuzului meu de a le face pe plac…
Aceste sufragete penibile ar face mai bine sa se implice in actiuni caritabile, sa faca voluntariat, sa infieze un copil, sa croseteze, sa coasa, sa faca orice constructiv si folositor pentru ceilalti!
Parvenitii din Romania nu-si mai pot ascunde dispretul pentru cei nevoiasi, aflati la limita saraciei, ori sub aceasta. Imbogatiti in ultimii douazeci si cinci de ani datorita apartenentei politice si functiilor ocupate, acestia au ajuns sa nu-si mai controleze iesirile publice si ataca dur oamenii care traiesc in conditii precare.
Ma-ntreb pana unde va ajunge impertinenta acestora?
Povestea cu Dragobete in loc de Valentine’s Day mi se pare a fi cea mai penibila abordare nationala a ipocriziei autohtone! De parca am fi auzit de aceasta sarbatoare inainte de importatul Valentine’s Day! Oare nu simtim romaneste daca n-am fost niciodata la hora de Dragobete?
Este foarte trist atunci cand constati (pentru a cata oara?) ca multi oameni din ziua de azi sunt intoxicati cu ceea ce li se ofera zilnic de catre mass-media si nu reusesc sa gandeasca singuri si sa-si foloseasca inteligenta in mod constructiv! Ei repeta automat ceea ce li se spune de catre formatorii de opinie de la tv. In astfel de situatii realizezi ca dialogul devine imposibil si nu merita sa-ti irosesti timpul si energia pentru a-i face sa inteleaga ca n-au dreptate!
Multi dintre ei sunt tineri si inchistati, vor sa lase impresia ca le stiu pe toate, dar de fapt nu stiu nimic! Ei preiau informatiile din zbor, le stocheaza si apoi plaseaza comentarii stupide in mediul online! Aceleasi aberatii le poti intalni oriunde si oricand!
Despre cei agramati si neinformati nu mai spun nimic, caci este de-a dreptul jenant!
Eu nu-i inteleg pe acesti oameni care vor sa se afirme fara sa ofere nimic valoros in schimb!
Multi romani isi modifica mimica fetei si comportamentul general de cum ajung la granita Romaniei! Si asta se intampla de ani de zile din pacate. Nu stiu cum se poate explica: fatarnicie, ipocrizie, mimetism? Singura observatie obiectiva este ca inainte de ’90 circulau mai putini romani in afara granitelor, acum mai multi. De ce se comporta mitocaneste unii dintre conationalii nostri oriunde s-ar afla, nu stiu! Dar mi-a fost dat sa intalnesc multi oameni in aeroporturi, pe strazi, in magazine, in hoteluri si imi era jena sa-i recunosc drept conationali! Ei strigau cu glas tare de la unii la altii, injurau in gura mare in Oslo, in Stockholm, in Milano, etc. Altii abordau oamenii pe strazi cu diverse doleante scrise pe pancarte, ori intonate in limba nationala a locului cu pricina. Se presupune ca mergand in alte tari, cu alte culturi, cu alte obiceiuri, acestia ar trebui sa invete cate ceva de la cei din jurul lor, caci nu-mi imaginez ca acolo toti traiesc in conditii grele, inumane si acumuleaza numai ura si rautate! Mimetismul ar trebui sa includa si comportamentul decent preluat de la altii si folosit atunci cand se-ntorc acasa, dar de cum se-ntorc in tara incep cu vorbele grele si comportamentul „dereglat”! Am ascultat reportaje de le frontierele tarii cand conationalii se intorceau acasa de Sarbatori plini de ura si de netoleranta ca erau controale mai temeinice si dura mai mult timp. De parca n-ar fi aflat de ce?
Poate gresim profund atunci cand credem ca toti suntem egali indiferent de gradul de cultura acumulat in viata! De fapt, suntem diferiti si acest lucru rezulta din felul in care ne comportam, cum vorbim, cum ne adresam, cum scriem, cum socializam si asa mai departe. Ne-am obisnuit cu mediocritatea care se ofera in mass-media, cu analfabetismul multora care fac valuri fara nicio jena pe sticla, ori in mediile virtuale de socializare, dar acestia n-au inteles nimic din faptul ca au ajuns celebri deoarece nu stiu sa scrie corect in limba romana, ei merg mai departe sfidand intelectualitatea care nu-i mai suporta! Daca nu ne autoeducam sa facem abstractie de tot ceea ce-i rau in jurul nostru, sa selectam si sa alegem ceea ce merita, nu ne putem mentine echilibrul in viata! Este posibil sa calatoresti in lume ca un om civilizat si sa te comporti ca atare si-n tara ta. Totul este o chestiune de optiuni, de educatie, cultura, etc.!
Constat cu tristete ca romanii au ajuns o tinta vulnerabila pentru „confiscarile” de copii in lume si incerc sa-mi explic DE CE? Deoarece mass-media a facut un adevarat mit despre conationalii nostri care-si maltrateaza copiii, sau si-i abandoneaza usor? Sau este vorba despre faptul ca acestia nu se pot abtine si se poarta urat cu ai lor copii oriunde s-ar afla in lume? Am inteles ca anul trecut in Norvegia mai multe familii de romani au ramas fara copii si deja mi se pare foarte ciudat! Cunosc destul de bine tarile nordice deoarece am calatorit destul de des acolo in perioada 1987-2000, dar pe atunci eu n-am intalnit astfel de situatii! Ceea ce am aflat insa la vremea respectiva a fost faptul ca in Norvegia un parinte este decazut din drepturile parentale daca aplica tratamente rele copilului, ori daca este reclamat de catre altcineva (vecin, cadru didactic, etc.) ca-si agreseaza copilul. Iar in Suedia un adult care mangaie insistent un copil (in anumite zone ale corpului) poate fi acuzat de perversiune/pedofilie. Aceste detalii le-am aflat de la cetateni ai tarilor respective, sau de la romani care se stabilisera acolo prin casatorie. Ceea ce nu-mi este clar in acest moment este daca legislatia din tarile respective se aplica tuturor locuitorilor din tarile respective, indiferent de cetatenie (ori dubla cetatenie)?
Sau ideea de baza este ca atunci cand pentru un copil aflat in intretinere, parintele primeste de la statul in care locuieste o anumita indemnizatie, aceasta inseamna ca automat legea se aplica indiferent de cetatenie?
Update 14.01.2016 – intre timp m-am lamurit cum stau lucrurile si pot sa-mi raspund singura la intrebarile de mai sus: legislatia se aplica tuturor locuitorilor, in consecinta acestia trebuie sa respecte regulile impuse de legislatie, chiar daca acestea sunt uneori de-a dreptul abuzive.
Am gasit detalii aici pentru romanii stabiliti in Norvegia.
Despre copii de alte nationalitati „confiscati” in Norvegia aici.
Despre reguli si motivatii folosite ca argumente atunci cand copiii sunt luati de langa parintii lor aici.
Un articol foarte edificator despre ceea ce se-ntampla in cazul copiilor luati de langa parintii lor, aici.
Frigul a inceput din noaptea de Revelion, dupa un decembrie bland cu temperaturi pozitive, cu albastrele si ghiocei prin gradini, cu trandafiri, galbenele si craitze inca inflorite.
Gerul a venit brusc si a inghetat geamurile la minus zece grade. Apoi a nins si s-a asternut zapada in oras.
Este firesc la urma urmei, doar suntem in ianuarie!
Elena Niculescu 
Comentarii recente