august 23, 2011
Admin
antreprenori, atitudine, brand, business, comunicare, consultanta de specialitate, consum, cultura organizationala, economie, finante, imobiliare, income, know-how, leadership, management, marketing, new trends & ideas, PIB, politica comerciala, private, profit, promovare, retail, Romania, societatea civila, societatea de consum, stil de viata, tendinte
afaceri, atitudine, attitude, banci, business, comunicare, crisis, criza economica, criza financiara, economie, educatie, finante, HR, income, investitii, know-how, life, PIB, recesiune economica, Romania, societatea civila, societatea de consum, training
Criza economică a modificat atât comportamentul consumatorilor, cât şi al companiilor. Executivii se văd în postura de a abandona idei şi moduri de acţiune sedimentate de două decenii de capitalism emergent şi trebuie să înveţe să joace după reguli noi, impuse de noua configuraţie a pieţelor. Care sunt aceste noi reguli? Care sunt mutaţiile pe care le antrenează? Ce primează: banii, echipa, vânzările, lichidităţile sau adaptabilitatea?
In toamna anului 2007, o copertă BUSINESS Magazin clama îndemnul „Think Big”, comun în lumea afacerilor şi, probabil, sintagma definitorie pentru perioada ante-criză, de creştere economică în România. Think Big avea atunci în prim-plan hotelul Rin Grand, cel mai mare din Europa de altfel, al fraţilor Negoiţă, proiectul Băneasa al oamenilor de afaceri Puiu Popoviciu şi Radu Dimofte sau ansamblul Sema Park de pe fosta platformă industrială Semănătoarea din Bucureşti. Sunt doar câteva dintre planurile ce implicau sume considerabile, proiecte care marcau o piaţă frenetică ce se împărţea între nebunia consumeristă şi frenezia imobiliară.
Patru ani mai târziu fraţii Negoiţă îşi anunţă intenţia de a transforma o parte din camerele hotelului Grand Rin în apartamente de locuit; aceasta este iarăşi o decizie emblematică pentru perioada pe care o trăim şi pentru modul cum criza a rescris, practic, regulile de business ale mediului românesc. Robert şi Ionuţ Negoiţă au dovedit putere de adaptabilitate şi curajul de a schimba direcţia unei afaceri, lucruri destul de puţin comune până acum câţiva ani în mediul de afaceri românesc, caracterizat în general de o rigiditate chiar mai mare decât acceptă afaceriştii.
Cinstit vorbind, nu sunt reguli noi, ba unele au fost şi sunt eficient folosite oriunde în lumea capitalistă. „Ce s-a schimbat este atitudinea faţă de aceste reguli, ele devenind o <prezenţă constantă> în agenda de zi cu zi a celor care conduc o afacere. Aici aş putea menţiona: <nu ceda în faţa panicii>, <revizuieşte strategia de marketing>, <intensifică instruirea personalului>, <reducerea, în limita rezonabilului, a cheltuielilor de operare>, <încurajează creativitatea, încurajează creativitatea, încurajează creativitatea>”, spune Alexandru Dobrescu, country manager al Air France KLM România.
Totuşi, în România au fost posibile experimente de afaceri, în imobiliare şi nu numai, care astăzi pot părea cel puţin naive: exemplele pornesc de la unele dezvoltări imobiliare de lux în zone lipsite de utilităţi elementare sau apariţia unor centre comerciale construite între trei cimitire. „Au căzut anumite repere care păreau infailibile, cum ar fi valoarea terenurilor şi a imobilelor, soliditatea unei companii care plătea cu bilete la ordin, evoluţia cererii de consum sau chiar siguranţa locului de muncă şi nivelul de venit aferent. Astfel de lucruri păreau că nu pot avea decât evoluţii pozitive în ultimii 2-3 ani, înainte de declanşarea crizei”, explică Bogdan Roşu, preşedintele Asociaţiei Române de Factoring.

IATĂ CÂTEVA DINTRE SCHIMBĂRILE MAJORE APĂRUTE:
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA DE DEZVOLTARE: expansiunea înseamnă acum adaptabilitate şi prudenţă, investiţiile sunt privite mai atent, iar accentul este pus pe potenţialul afacerii. Să le spunem „Investeşte cu cap!”.
SCHIMBĂRI ÎN ABORDAREA FINANŢELOR COMPANIEI: accentul cade pe cash-flow, costurile sunt urmărite mai atent, este evitată îndatorarea. Să le spunem „Show me the money!”.
SCHIMBĂRI ÎN POLITICA DE RESURSE UMANE: restrângerea echipelor şi creşterea gradului de încărcare pe angajat, scăderea vitezei de rotaţie a angajaţilor. Să le spunem „Mai puţini, dar mai motivaţi!”.
SCHIMBĂRI ÎN COMUNICARE: unele dintre marile companii par să fi făcut un pas înapoi, în timp ce cei mici au ieşit în faţă cu campanii TV; accentul cade pe publicitatea neconvenţională, dar de multe ori mesajul şi calitatea acestuia lasă de dorit. Să le spunem „Comunicaţi? Comunicaţi! Comunicaţi”.
SCHIMBĂRI ÎN MEDIUL DE BUSINESS ÎN ANSAMBLU: precauţia este cuvântul de ordine: avem ceva mai puţine afaceri intrate în piaţă, mai puţine tranzacţii, tot mai multe insolvenţe. „Gândeşte pe termen mediu şi lung!” este regula în acest caz.
SCHIMBĂRI ÎN DIMENSIUNILE AFACERILOR: „mai mic” este la modă, astfel încât chiar şi marile companii merg pe formate mai restrânse, de genul Metro Punct sau Carrefour Market, în timp ce noii intraţi, cum este reţeaua Mic.ro a lui Dinu Patriciu, merg din start pe ideea magazinelor mici, în acest caz de proximitate. Să o denumim „Felia mai mică este mai gustoasă!”.
Din Business Magazin.ro
august 19, 2011
Admin
banci, bursa, business, Dolar, economie, events, finante, info, know-how, new media, new trends & ideas, politica comerciala, politica externa, societatea civila, societatea de consum, tari straine, tendinte
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza financiara, economie, finante, know-how, societatea civila, societatea de consum, tari straine
Cel mai usor se reflecta acest efect la bursa. Este suficient un zvon si se destabilizeaza totul incepand din Japonia, trecand la bursele europene si continuind in SUA, sau invers…cum spunea cineva: cand stranuta un american, europenii isi fac griji, iar japonezii intra-n panica usoara…ceea ce inseamna globalizare!
Un exemplu de propagare a „zvonurilor” avem aici, din presa de ieri:
http://www.zf.ro/business-international/bursele-europene-trimise-la-pamant-de-un-articol-din-wsj-rezerva-federala-americana-speriata-de-efectele-crizei-datoriilor-asupra-americii-bursa-americana-deschide-pe-rosu-
august 18, 2011
Admin
economie, Euro, events, finante, G20, income, PIB, politica comerciala, politica externa, previziuni, societatea civila, societatea de consum, tari straine, taxe si impozite, UE
banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, investitii, societatea civila, societatea de consum, tari straine, UE
Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Nicolas Sarkozy vor propune partenerilor europeni, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare si formarea unui „veritabil guvern al zonei euro”, transmite Reuters. „Ministrii de Finante din Germania si Franta vor propune institutiilor europene, in septembrie, introducerea unei taxe pe tranzactiile financiare”, a declarat Sarkozy intr-o conferinta de presa la sfarsitul intalnirii cu Merkel, scrie Money.ro
Sarkozy si Merkel se opun crearii de euroobligatiuni
Sarkozy si Merkel se opun initiativei privind crearea de euroobligatiuni ca masura pentru a infrunta criza bugetara si financiara din zona euro. Merkel a declarat ca nu crede ca „euroobligatiunile pot fi de ajutor in acest moment”. Sarkozy a completat spunand ca aceste obligatiuni comune ar putea pune in pericol tarile cu ratinguri ridicate si nu pot reprezenta decat „momentul culminant al procesului de integrare”, spune Money.ro
Fondul de stabilitate europeana nu va fi majorat
Sarkozy si Merkel au cazut de acord: fondul de stabilitate europeana EFSF nu va fi majorat, insa vor depune toate eforturile pentru a restabili increderea in zona euro, potrivit Reuters. Scopul nu a fost atins, pietele se asteptau la actiuni conctete, precum majorarea fondului de salvare sau emisiunea se obligatiuni comune ale zonei, ambele variante fiind respinse de cei doi lideri europeni.
Wall Street trece pe rosu, pe fondul dezamagirii privind intalnirea Merkel – Sarkozy
Actiunile americane au scazut cu peste 1%, pe fondul vestilor privind cresterea economica a Germaniei im trimestrul al doilea si ca urmare a intalnirii liderilor francez si german, care nu a reusit sa linisteasca grijile cu privire la criza datoriilor zona euro, scrie Reuters.
Integral in Money.ro
Acestea au fost in mare masurile propuse la intalnirea de marti dintre Merkel si Sarkozy, in plus s-a amintit de retragerea fondurilor structurale de la tarile care inregistreaza in continuare deficit de cont curent.
Sursa:
http://www.banknews.ro/stire/51137_merkel_si_sarkozy_vor_o_taxa_pe_tranzactiile_financiare_si_un_guvern_al_zonei_euro.
Despre „Taxa pe tranzactiile financiare” primele pareri sunt retinute sau negative:
http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/taxa-tranzactiile-financiare-cum-ai-impozita-pasarile-migratoare
http://www.banknews.ro/stire/51168_bancile_din_ue_critica_propunerea_franco-germana_privind_taxa_pe_tranzactiile_financiare
Despre crearea unui adevarat guvern al zonei Euro
http://www.rfi.ro/articol/stiri/politica/sarkozy-merkel-propun-crearea-unui-adevarat-guvern-al-zonei-euro
Ce va insemna acest guvern al zonei Euro urmeaza sa aflam in zilele urmatoare.
Totul despre Euro
august 17, 2011
Admin
antreprenori, banci, consultanta de specialitate, credite, curs valutar, Dolar, economie, finante, know-how, politica comerciala, politica externa, Romania, UE
afaceri, banci, business, finante, Romania, societatea de consum
Politica monetara dusa de BNR permite bancilor romanesti sa ofere cele mai bune dobanzi la depozite dintre tarile membre ale Uniunii Europene motiv pentru care strainii tin in bancile locale echivalentul in lei a aproape 9 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la inceputul crizei financiare
La jumatatea anului 2011, soldul total al depozitelor pe termen mediu si lung detinute de persoanele straine in Romania era de peste 8,6 miliarde de euro, cu peste 5 miliarde de euro mai mult decat la jumatatea anului 2008, arata datele BNR. Aceasta crestere nu se datoreaza insa vreunui reviriment in economia reala ci unei alte realitati: in acest moment, leul romanesc ofera cele mai bune dobanzi dintre toate monedele din Uniunea Europeana ajungand si pana la 8% in conditiile in care dobanda de politica monetara a BNR este cea mai mare din UE adica 6,25%.
Integral in Capital.ro
august 12, 2011
Admin
banci, credite, curs valutar, economie, finante, politica comerciala, previziuni, Romania, societatea de consum, tari straine
afaceri, banci, business, criza bancara, curs de referinta BNR, curs valutar, economie, finante, Romania, societatea de consum, tari straine
BNR a publicat un curs de referinţă în scădere cu 19,72 bani pentru francul elveţian, de 3,8926 lei/franc, după cinci maxime consecutive, iar paritatea în raport cu euro a coborât cu 0,71 bani, la 4,2784 lei/euro.
BNR a anunţat joi pentru euro un curs de referinţă de 4,2855 lei/euro, maximul din acest an, iar pentru francul elveţian paritatea s-a situat la un record istoric, de 4,0898 lei/franc.
Francul elveţian continuă să înregistreze corecţii vineri faţă de euro şi dolar datorită ameninţărilor Băncii Naţionale a Elveţiei, care a promis că va lupta tot mai dur pentru a combate aprecierea monedei.Leul s-a apreciat şi în raport cu moneda americană, iar paritatea oficială a scăzut cu 1,2 bani, de la 3,0177 lei/dolar la 3,0057 lei/dolar.
Moneda naţională a deschis în jurul nivelului de 4,29 lei/euro, în scădere faţă de finele sesiunii precedente, când cursul fluctua peste 4,3 lei/euro, pe o piaţă tensionată.Ulterior, cursul a început să scadă uşor, pe fondul dobânzilor ridicate din piaţa monetară, iar la jumătatea zilei cotaţiile fluctuau în intervalul 4,2780 – 4,2800 lei/euro.
Valutele din regiune consemnau deprecieri uşoare. În schimb, bursele europene au trecut pe creştere, după ce Uniunea Europeană a interzis, începând de vineri, vânzarea în lipsă a acţiunilor unor companii financiare pe bursele din patru ţări, pentru a consolida încrederea din pieţe, afectate în ultimele zile de zvonuri şi de costuri de credit tot mai mari.
În această sesiune mai sunt programate date importante, respectiv PIB-ul în Grecia pentru al doilea trimestru din 2011, vânzările cu amănuntul şi indicatorul de încredere a consumatorilor din SUA.Dobânzile de referinţă practicate vineri pentru plasamentele pe o zi au urcat semnificativ, de la 4,78 – 5,28% la 5,83 – 6,33%, iar randamentele afişate pentru sumele plasate pe termen de o săptămână au crescut de la 4,75 – 5,25% la 5,82 – 6,32%.
Din Zf.ro
august 10, 2011
Admin
antreprenori, atitudine, Dolar, economie, income, PIB, politica comerciala, politica externa, societatea de consum, SUA, tari straine
afaceri, atitudine, attitude, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, PIB, societatea civila, societatea de consum, tari straine
Rezerva Federala a SUA (Fed) a anuntat, marti, ca va mentine politicile de stimulare pentru cel putin inca doi ani, intr-un efort de a sustine economia si pietele globale inca fragile.
Este insa neclar daca decizia, care nu implica un angajament privind noi fonduri pentru cumpararea de obligatiuni, va fi suficienta pentru a oferi un punct de sprijin bursei din Statele Unite, dupa ce acestea au pierdut 15% in ultimele doua saptamani.
Cresterea economica a SUA se dovedeste considerabil mai slaba decat asteptarile, indicand ca inflatia, care s-a temperat recent, va ramane sub control in viitorul previzibil, mentioneaza Fed.
„Fed anticipeaza ca situatia economica, incluzand o rata redusa de utilizare a resurselor si o perspectiva pentru inflatie temperata pe termen mediu, va garanta, probabil, un nivel scazut al ratelor la fondurile federale cel putin pana la mijlocul anului 2013″, se arata intr-un comunicat al Fed.
Dobanda de politica monetara a bancii central americane se afla la un minim istoric, in banda de variatie 0-0,25%.
Integral in Mediafax.ro
Preluat din BankNews.ro
august 10, 2011
Admin
antreprenori, banci, business, consultanta de specialitate, consum, credite, economie, finante, income, PIB, politica comerciala, profit, Romania
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, PIB, Romania, societatea de consum
In aprilie 2011, Fondul Monetar International arata ca CDS-urile Romaniei sunt mai bine cotate decat cele ale Ungariei, dar mai prost privite decat cele ale Bulgariei, Poloniei sau Cehiei. Cu alte cuvinte, investitorii internationali considerau ca Ungaria este mai predispusa la incapacitate de plata decat Romania, se arata intr-o Analiza GANDUL
Un raport al CMA privind riscul incapacitatii de plata a datoriilor suverane in trimestrul 2 (aprilie-iunie) al anului 2011 plaseaza Romania pe locul 17 intr-un top al celor mai riscante economii din lume, in care au fost incluse 67 de tari (locul 1 fiind cel mai riscant). Sansele ca Romania sa intre in incapacitate de plata sunt evaluate la 16,2%, cu un pret mediu al CDS de 245 de puncte, in trimestrul 2 al anului curent. In comparatie, economia cu riscul cel mai ridicat este cea a Greciei, cu 80,6% sanse de faliment si o cotatie a CDS de 2.100 de puncte.
Statele cu economii mai riscante decat cea a Romaniei (sursa Raport CMA, iulie 2011)
- • Grecia: risc faliment 80,6%, CDS mediu 2.100
- • Venezuela: risc faliment 51,4%, CDS mediu 988
- • Portugalia: risc faliment 47,6%, CDS mediu 798
- • Irlanda: risc faliment 47,2%, CDS mediu 791
- • Pakistan: risc faliment 44,9%, CDS mediu 811
- • Argentina: risc faliment 34,9%, CDS mediu 588
- • Ucraina: risc faliment 28,6%, CDS mediu 462
- • Liban: risc faliment 22,2%, CDS mediu 351
- • Vietnam: risc faliment 21,8%, CDs mediu 319
- • Dubai: risc faliment 21,7%, CDS mediu 335
- • Spania: risc faliment 20,8%, CDS mediu 259
- • Egipt: risc faliment 20,3%, CDS mediu 310
- • Irak: risc faliment 19,9%, CDS mediu 309
- • Islanda: risc faliment 19,7%, CDS mediu 229
- • Croatia: risc faliment 17,9%, CDS mediu 273
- • Ungaria: risc faliment 17,6%, CDS mediu 267
august 8, 2011
Admin
banci, bursa, business, credit ipotecar, credite, Dolar, economie, finante, income, PIB, politica comerciala, politica externa, societatea civila, stil de viata, SUA, tari straine, tendinte
afaceri, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, finante, income, investitii, know-how, PIB, societatea civila, societatea de consum, tari straine
Agenţia de rating Standard&Poor’s a retrogradat calificativul acordat Statelor Unite pentru prima dată în istorie, de la AAA la AA+, cu perspectivă „negativă” oferind astfel o lovitură puternică sistemului politic şi în acelaşi timp o critică la adresa legislativului pentru eşecul de a reduce cheltuielile şi de a echilibra bugetul, scrie Bloomberg. Este pentru prima dată când SUA pierde ratingul maximacordat de agenţia Standard & Poor’s în anul 1917.
Standard&Poor’s avertizează că o nouă scădere a ratingului ar putea avea loc în doi ani dacă reducerea cheltuielilor nu este conformă planului adoptat de Congres pe 2 august.
„Scăderea ratingului reflectă opinia noastră că planul de consolidare fiscală aprobat de Congres recent nu va fi suficient pentru a stabiliza datoria pe termen mediu asumată de executiv”, a anunţat S&P într-un comunicat publicat vineri, după închiderea pieţelor. Chiar şi cu acest plan adoptat S&P susţine că gradul de îndatorare va ajunge la 74% din PIB până a sfârşitul anului, 79% până în 2015 şi 85 la sută până în 2012. Decizia S&P pare mai degrabă o sancţiune dată politicienilor americani: „Majoritatea republicană din Congres continuă să se opună oricărei măsuri care ar duce la creşterea veniturilor”.
Barack Obama: „Vom ieşi din criză. Lucrurile se vor îmbunătăţi”
Autorităţile americane au oferit imediat o replică prin vocea unui membru al Trezoreriei, care a afirmat că analiza firmei conţine „o eroare de 2.000 de miliarde de dolari”. Oficialul nu a vrut să fie citat cu numele, refuzând totodată să explice unde este greşeala, precizând că „vorbeşte de la sine”.
Alte două mari agenţi de rating, Moody’s şi Fitch, au confirmat săptămână aceasta ratingul de credit „AAA” al Statelor Unite, după ce Washingtonul a evitat la limită intrarea în default (incapacitate de plată), dar ambele agenţii de evaluare financiară au lansat avertismente privind deficitul şi situaţia economică.
Congresul american a aprobat pe 2 august majorarea plafonului de îndatorare al ţării stabilit anterior la 14,3 miliarde de dolari, stabilind totodată un plan de măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare cu 2.400 de miliarde de dolari în următorii zece ani. Perspectivele retrogradării s-au arătat încă de atunci însă investitorii s-au îngrămădit cu toate acestea pe titlurile trezoreriei SUA, în contextul unor alternative reduse pe fondul crizei datoriilor de stat din zona euro.
Din ZF.ro
Update 9.08.2011 – reactii din presa : http://www.zf.ro/business-international/editorial-time-am-luat-resursa-noastra-cea-mai-pretioasa-increderea-si-ne-am-batut-joc-de-ea-
iulie 26, 2011
Admin
economie, finante, management, PIB, politica comerciala, profit, Romania
afaceri, business, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, investitii, PIB, recesiune economica, Romania
Din BankNews.ro
Bugetul general consolidat al Romaniei a inregistrat in primele sase luni un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din Produsul Intern Brut (PIB), sub limita tintei de deficit, de 12,6 mld. lei, prevazuta in acordul stand-by cu FMI, se arata intr-un comunicat transmis luni de MFP.
„Conform datelor operative, executia bugetului general consolidat in perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2011 s-a incheiat cu un deficit de 11,3 miliarde lei, respectiv 2,07% din PIB, sub limita tintei de deficit, in suma de 12,6 miliarde lei, prevazuta in Scrisoarea suplimentara la Aranjamentul Stand-by incheiat cu Fondul Monetar International”, a anuntat Ministerul Finantelor Publice (MFP).
Veniturile incasate la bugetul general consolidat au fost de 85 miliarde lei, cu 9,6% mai mari fata de anul precedent, ca urmare a cresterii incasarilor din taxa pe valoare adaugata, cu 31,5% mai mult, din accize, cu 27,1% mai mult, si din veniturile din capital – in crestere cu 58,9%.
De asemenea, incasarile din contributii de asigurari sociale au continuat sa se imbunatateasca, fiind cu 4,7% mai mari fata de aceeasi perioada din anul precedent. Incasarile din impozitul pe profit le-au depasit pe cele din aceeasi perioada a anului precedent cu 1,42%.
Principalul decalaj a fost legat de incasarile din venituri nefiscale, care s-au micsorat cu 8,2%.
In ceea ce priveste fondurile europene, sumele primite in contul platilor efectuate au crescut cu 16,4%.
Cheltuielile s-au ridicat la 96,2 miliarde lei, in usoara crestere, in termeni nominali, de 0,7% fata de aceeasi perioada a anului precedent, pe fondul majorarii cheltuielilor de cofinantare pentru proiecte cu finantare nerambursabila, insa ca pondere in PIB s-au redus cu 0,9 puncte procentuale.
Cheltuielile cu bunuri si servicii au crescut cu 14,6% fata de aceeasi perioada a anului precedent, astfel ca la bugetul de stat majorarea a fost de 21,9% ca urmare a reclasificarii unor cheltuieli la bunuri si servicii la Ministerul Sanatatii, iar la bugetele locale de 21,4% dupa preluarea spitalelor de catre unitatile administrativ teritoriale.
La bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate cresterea a fost de 14,6% ca urmare a platilor efectuate pentru servicii medicale si medicamente.
Unele categorii de cheltuieli se mentin in continuare sub nivelul din aceeasi perioada a anului precedent: cheltuieli de personal (-18,9%), subventii (-18,6%), asistenta sociala (- 2,4%).
Platile pentru proiectele finantate din fonduri UE au crescut cu 60,9% comparativ cu primul semestru din 2010.
Cheltuielile cu dobanzi au crescut cu 29,3 % ca urmare a datoriei contractate pentru finantarea deficitelor bugetare acumulate din anii precedenti si a celor curente.
Cheltuielile pentru investitii care includ cheltuielile de capital, precum si cele aferente programelor de dezvoltare finantate din surse interne si externe, au fost pe primele sase luni in suma de 14,86 miliarde lei, fata de 11,67 miliarde lei inregistrate in aceasi perioada a anului precedent.
NewsIn
iulie 25, 2011
Admin
banci, bursa, business, comunicare, consultanta de specialitate, curs valutar, Dolar, economie, Euro, finante, Japonia, politica comerciala, politica externa, profit, societatea civila, societatea de consum, SUA, tari straine, UE, venit
afaceri, attitude, banci, business, crisis, criza bancara, criza economica, criza financiara, economie, finante, income, investitii, PIB, societatea civila, tari straine
Din BankNews.ro
In timp ce discutiile dintre presedintele Barack Obama si republicani sunt tot mai aprinse, pietele financiare sunt mai nelinistite, iar pretul actiunilor pe bursa oscileaza zi de zi. Analistii au facut o lista de 9 produsein care poti investi in care dolarul s-ar deprecia masiv.
Aurul a atins in ultima perioada valori record si este practic cea mai sigura investitie in vremuri economice incerte. In plus, in cazul intrarii SUA in default, sistemul financiar asa cum il stim s-ar putea prabusi, scrie Business Insider.
La fel ca aurul si francul elvetian se apreciaza la noi cote istorie. In plus, elvetia este o tara cu o economie puternica, ferita de fluctuatiile celei europene.
Si coroana norvegiana poate fi o investitie buna. Poate chiar mai profitabila decat francul elvetian, mai ales ca Norvegia a fost ferita de criza datoriilor. In plus, tara are rezerve enorme de petrol, lucru ce face ca moneda sa fie extrem de stabila.
Multi spun ca Japonia se confrunta cu o criza a datoriilor la fel ca SUA. Insa, liderii din Japonia mentin un regim politic ferm, lucru ce face ca yenul japonez sa fie o moneda stabila, in care poti investi.
Si economia Braziliei este una care, pana acum, nu s-a confruntat cu vreo criza majora, iar realul brazilian poate fi o solutie pentru investitori.
La fel ca celelalte economii asiatice care prind puteri, Singapore are un cuvant tot mai mare de spus in lume. Iar acest lucru face ca dolarul singaporez sa fie o moneda in care poti investi daca ai ceva bani pusi de-o parte.
Vedeti topul Integral pe www.InCont.ro
Older Entries
Newer Entries
Comentarii recente