Elena Niculescu

Aflam de aici.

Schimbarea atitudinii consumatorilor este principala sursa de ingrijorare pentru oamenii de afaceri. „Groaza de viitor ii impiedica pe romani sa consume, sa ia credite”, spunea Octavian Radu, presedintele si fondatorul grupului RTC, la The Money Channel. Camelia Sucu, proprietarul afacerii Class Mob, considera ca somajul va fi principalul factor care va afecta consumul in 2010. „Formularea «ne descurcam» nu mai are valabilitate pe termen lung”, spune Sucu.

Pentru clientii bancilor, anul 2009 „a pus lacatul” pe usa finantarilor. Soldul creditelor pentru persoane fizice a urcat nesemnificativ fata de anii anteriori si doar sustinut de programul guvernamental Prima Casa. Clientii corporativi fie au evitat sa bata la usa bancilor, fie au trecut prin furcile caudine impuse de noile conditii de finantare. „Anul 2009 a demonstrat ca starea de expectativa, de blocare a creditelor inseamna ca factura crizei va fi tot mai greu de platit. Peste tot in lume, sistemul bancar plateste o mare parte din factura crizei”, spune Radu Gratian Ghetea, presedintele CEC Bank.

Bancherii spun ca falimentele si insolventele, procese care sunt in crestere de la o luna la alta, nu se pot incheia decat cu pierderi pentru bancile finantatoare.

In perioada ianuarie-noiembrie, statistica Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) arata ca 17.670 de firme s-au dizolvat, nivel in crestere cu 423,40% fata de perioada similara a anului precedent. In acelasi interval, peste 127.000 de firme si-au suspendat activitatea, iar alte 39.371 s-au radiat voluntar.

„Trebuie sa facem ceva, astfel incat sa ne asiguram ca avem de unde plati factura crizei, pentru ca, incet, incet, ne va fi din ce in ce mai greu sa facem acest lucru.

Aceasta factura nu se va putea plati de catre banci, daca vor credita doar acele firme pe care le au in portofolii”, considera Radu Ghetea. Pe de alta parte, Dan Pascariu, presedintele Consiliului de Administratie al UniCredit Tiriac Bank, spune ca bancile au fost primele entitati care au inceput ajustarea, chiar daca acesta a fost un proces dureros pentru unii dintre clienti. Aceasta ajustare s-a facut simtita prin cresterea ratelor de dobanzi.

„Falimentele reprezinta un proces care va continua. Bancile au, intr-o buna masura, si clienti care nu au cum sa supravietuiasca. Perioada de criza inseamna de fapt o perioada de ajustare, in care unii clienti vor reusi sa supravietuiasca, iar altii nu”, declara Pascariu.

Liliana Solomon, CEO Vodafone, spune ca anul viitor va continua sa fie unul plin de provocari pentru companiile din Romania. „Ne vom confrunta cu multe situatii inedite, probabil ca fiecare manager va trebui sa ia decizii in functie de cum estimeaza ca se va dezvolta lumea din jur. Orizontul investitiilor va fi mult mai scurt, pentru ca viitorul este impredictibil”, arata Solomon.

Bancherii si oamenii de afaceri au identificat un singur vinovat de amploarea crizei pe care o traverseaza astazi Romania, si anume, comportamentul statului. „Costurile statului au crescut, dar nu s-au tradus intr-o crestere a consumului, iar investitiile promise nu au venit. Statul va continua sa se imprumute daca nu va reusi sa-si faca ordine in casa, adica sa isi reduca cheltuielile si sa se finanteze in termeni rezonabili de pe pietele financiare internationale. Probabil ca bancile mai au resurse pentru a finanta statul, dar apare aici problema limitelor de expunere. Pana unde se poate imprumuta un stat si pana unde bancile comerciale pot imprumuta statul. Limita nu a fost atinsa, dar nici departe de aceasta nu suntem”, spune Dan Pascariu.

Pe de alta parte, presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, afirma ca limitele de expunere nu reprezinta o problema pentru banci, in acest moment. „Nu putem sa ne asumam ca vom putea finanta la nesfarsit statul, mai ales ca si costurile la care vom face acest lucru vor creste. Prefer sa finantez economia reala. Sigur ne-am angajat sa mentinem expunerea pe Romania, sa finantam statul, dar nu pe termen lung. Ne dorim sa finantam economia reala”, spune Van Groningen.

Integral in Business Standard